1re-13/2020 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-13/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către succesorul petiționarului Chiriac Vadim, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 septembrie 2019,

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

art. 313 Cod de procedură penală împotriva actelor emise de Procuratura

raionului Cahul (f.d.3-6), prin care a solicitat anularea ordonanței procurorului în

Procuratura raionului Cahul, Iepure Andrei privind refuzul în începerea urmăririi

penale din 12 decembrie 2018 și ordonanței procurorului-șef interimar al

Procuraturii raionului Cahul, Adrian Tabureanu din 10 ianuarie 2019, cu atragerea

angajatei Consiliului raional Cahul, Cara Ecaterina la răspundere penală.

februarie 2019 (f.d.111) s-a admis cererea cu privire la succesiunea în drepturi a lui

Chiriac Vadim după decesul tatălui său, petentul Chiriac Simion. S-a înlocuit

Chiriac Vadim cu succesor în drepturi a tatălui său Chiriac Simion.

fost respinsă cererea lui Chiriac S. privind anularea ordonanței procurorului în

Procuratura raionului Cahul, Iepure Andrei privind refuzul în începerea urmăririi

penale din 12 decembrie 2018 și ordonanței procurorului-șef interimar al

Procuraturii raionului Cahul, Adrian Tabureanu din 10 ianuarie 2019.

Chiriac Vadim a depus recurs (f.d.134-136,137), prin care a solicitat casarea

acesteia cît și ordonanțele procurorilor A. Tabureanu și A. Iepure, cu emiterea

hotărîrii noi de admiterea a plângerii.

În motivarea recursului a invocat:

- încheierea instanței de fond este una neîntemeiată, deoarece auditul efectuat

de Ecaterina Cara este unul ilegal, fapt ce a condus la lezarea unor drepturi și

interese ale lui Chiriac Simion, soldate cu destituirea lui din funcția de director al

SA„Mariana” intentarea unui dosar penal în privința sa, ce a avut ca obiect anume

1

acest raport de audit, cît și intentarea procesului de insolvabilitate față de SA

„Mariana”.

- instanța de fond eronat a concluzionat despre faptul că, auditul intern

efectuat de Cara Ecaterina, neintenționat a încălcat procedura și legislația la

efectuarea auditului.

La data de 19 septembrie 2019, recurentul Chiriac Vădim a depus recurs

suplimentar împotriva încheierii nominalizate (f.d. 150-152), prin care a solicitat

casarea încheierii, cît și ordonanțele procurorilor A. Tabureanu și A. Iepure, cu

emiterea hotărârii noi de admiterea a plângerii.

În argumentarea recursului suplimentar a indicat:

- Cara Ecaterina este angajata Consiliului raional Cahul, precum și acționar al

SA„Mariana”, efectuând audit, încălcând Legea nr.229 din 23 septembrie 2010

privind controlul financiar public intern art. 23 pct. 2 lit. c), d) și art. 27 lit.a), d);

- CNA Cahul, în urma controlului efectuat a constat că faptele și concluziile

nu corespund realității în raportul de audit. Consideră că, scopul auditului intern

efectuat de Ecaterina Cara, a fost efectuat în folosul acționarului întreprinderii și

anume Consiliul Raional Cahul, cu scopul reîntoarcerii proprietății anterior

vândute, cît și concedierea directorului care nu a fost de acord cu acțiunile

Ecaterinei Cara în timpul auditului;

- în rezultatul acțiunilor Ecaterinei Cara, s-a cauzat un prejudiciu material, SA

„Mariana” în sumă de 50 000 lei, ce a dus la situația financiară grea și ca

consecință la intentarea procesului de insolvabilitate la 28 noiembrie 2018.

2019, a fost respins ca depus peste termen recursul declarat și menținută

încheierea.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a reținut, că încheierea

Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost pronunțată la data de 21 februarie 2019

(f.d. 116-119) recursul înaintat de Chiriac V. împotriva încheierii a fost depus la

data de 30 iulie 2019 (f.d. 134-137), peste termen mai mult de 4 luni.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată, se constată că Chiriac V. a

participat la examinarea plângerii în ședința de judecată de 18 februarie 2019 și 21

februarie 2019 (f.d. 110-112,114), inclusiv fiind prezent la pronunțarea încheierii

contestate. În același timp, se notează că, conform recipisei anexate la dosar,

recurentului Chiriac V. i-a fost înmânată în ziua pronunțări încheierii 21 februarie

2019, copia de pe încheierea contestată (f.d. 120).

Instanța de recurs a menționat că, reieșind din conținutul art.313 alin. (6) Cod

de procedură penală, ultima zi de depunere a recursului este de 11 martie 2019 (08

martie 2019 fiind declarată zi de odihnă) însă recursul a fost depus la data de

30.07.2019, conform ștampilei oficiului poștal pe plicul (f.d. 137)

Astfel, recurentul nu a solicitat repunerea în termen, iar instanța de recurs nu

a stabilit careva motive întemeiate pentru repunerea în termen a recursului, întru

cît examinarea recursului peste termen neîntemeiat se încalcă drepturile persoanei

interesate Cara Ecaterina și nu poate fi arbitrar față de această parte, fiind astfel

2

încălcat și principiul securității raporturilor juridice care cere că, atunci cînd

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu

mai poate fi pusă în discuție (cauza CEDO: Melnic v Moldova (nr.6923/03) din 14

noiembrie 2006).

Prin urmare, din considerentul că, recurentul Chiriac V. a declarat recursul în

afara termenului legal de 15 zile stabilit de art. 313 Cod de procedură penală, iar

recurentul nu a solicitat și demonstrat temeinicia omiterii termenului ulterior cu

repunerea în termen, instanța de recurs a ajuns la concluzia de a respinge recursul

ca fiind depus peste termen, cu menținerea încheierii contestate.

Chiriac Vadim a contestat-o cu recurs în anulare, solicitând casarea acesteia,

deoarece este neîntemeiată și ilegală, cu restabilirea sa în dreptul și termenul de

depunere a plîngerii. Intanța de recurs nu a examinat faptul că în ședința de

judecată a Judecătoriei Taraclia, au fost efectuate erori judiciare, datorită cărora a

fost dus în eroare, fiindu-i încălcate drepturile, nefiindu-i adordat termen petru a

se pregăti de proces, a colecta materialele necesare, a se folosi de ajutorul unui

avocat, cu toate că a preîntâmpinat instanța că nu cunoaște procedura, a fost

privat de dreptul la traducător în anumite momente ale procesului. La data de

21.02.2019 a primit doar dispozitivul încheierii, în care lipsea termenul de atac în

Curtea de Apel, încheierea motivată a primit-o la data de 10 iulie 2019, după

solicitarea sa în scris, astfel a respectat termenul de 15 zile de atac

penală, Cara Ecaterina a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând a respinge recursul declarat de către Chiriac V. ca neîntemeiat și lipsit

de probe.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, în

redacția Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012,

persoanele menționate la art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, precum și în

numele persoanelor menționate în pct. 2)-4) al normei menționate, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor

ordinare de atac.

Totodată, Colegiul penal relevă normele prevăzute de art. 453 alin. (1), art.

455 alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în

anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data

sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel,

dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data

3

adoptării deciziei în recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul

judecării cauzei în instanța judecătorească.

Așadar, prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres, că pot

fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată

o cauză penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare

sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Reieșind din conținutul recursului în anulare și materialele dosarului, se

constată că succesorul petiționarului Chiriac Vadim, contestă decizia instanței de

recurs, asupra unei plângeri examinate în procedura art. 313 Cod de procedură

penală, adică prin care nu a fost judecată o cauză penală în fond, respectiv nu au

fost adoptate hotărâri de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, așa

cum este stipulat în sensul prevederilor art. art. 452 și 455 alin. (2) pct. 3)-5) Cod de

procedură penală.

Având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură

penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat de către

succesorul petiționarului Chiriac Vadim, întrucât acesta nu corespunde cerințelor

de formă și conținut.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către succesorul

petiționarului Chiriac Vadim, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 24 septembrie 2019, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și

conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 19 februarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

4