4-1re-13/2020 — 166/1 alin.2 lit. a,e CP

4-1re-13/2020 — 166/1 alin.2 lit. a,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.4-1re-13/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

mun. Chișinău

28 ianuarie 2020

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac

Elena,

a examinat admisibilitatea în principiu, fără citarea părților în

camera de consiliu în baza materialele la dosar, a recursului în anulare

declarat de către avocatul Snegur Anatoli în numele inculpatului

Turețchi Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Turețchi Iurie XXXX născut la

XXXXX XXX, originar și

domiciliat în r-l Ungheni, sat.

XXX.

termenul de examinare a cauzei:

prima instanță 09.03.2017 – 11.08.2017

instanța de apel 06.09.2017 – 28.11.2018

instanța de recurs ordinar 21.02.2019 – 21.05.2019

instanța de recurs în anulare 28.08.2019 – 28.01.2020

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 166/1 alin. (2) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni, cu deținerea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții în cadrul organelor de drept pe un termen de 7 ani.

1

Prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile

delicte.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că,

inculpatul Turețchi Iurie la 21 septembrie 2016, exercitând funcția de șef

de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Todirești din

Sectorul de poliție nr. 3 (Pîrlița) al IP Ungheni, fiind o persoană publică,

suspectându-l pe cet. Casian Cătălin de comiterea sustragerii pe ascuns a

peștelui din iazul situat în satul Grăseni, r-l Ungheni despre care știa cu

certitudine că este minor, aproximativ pe la ora 08:30 l-a reținut în s.

Bușila, r-l Ungheni și utilizând cuvinte vulgare în prezența a mai multor

persoane, inclusiv cunoscute de către minor, care înjoseau demnitatea

acestuia, i-a ordonat să urce în automobilul său personal și ulterior l-a

condus pe malul acelui iaz situat în satul Grăseni r-l Ungheni.

Acolo, Turețchi Iurie, abuzând de situația sa de serviciu în calitate

de colaborator de poliție, folosind autoritatea calității sale de persoană

publică, încălcând grav dispoziția nr. 26 alin. (1) lit. a) a Legii cu privire

la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012,

publicată în Monitorul Oficial nr. 42-47/145 din 01.03.2013, potrivit

căreia este obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și

demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru

persoane, urmărind scopul intimidării, umilirii minorului Casian

Cătălin, recunoașterii vinei în comiterea sustragerii peștelui din bazinul

acvatic menționat, precum și pedepsirii lui pentru fapta comisă, la 21

septembrie 2016, în perioada de timp aproximativ de la ora 10:00 până la

12:00, în mod intenționat, depășind în mod vădit drepturile și obligațiile

sale de serviciu l-a impus să se dezbrace până la lenjeria de corp, în

prezența mai multor persoane, inclusiv cunoscute minorului, utilizând

cuvinte înjositoare și glume pe seama defectului de dicție a acestuia.

În continuare, urmărind același scop, deși pe mal se aflau bărci, i-a

ordonat să intre în apa rece a iazului pentru a extrage plasele de pescuit.

Auzind refuzul minorului de a intra în apă deoarece este frig, Turețchi

Iurie l-a amenințat că-l va îneca în acel iaz sau îl va lipsi de libertate pe o

perioadă de 15 zile. În urma amenințărilor primite din partea numitului

Turețchi Iurie, minorul Casian Cătălin a intrat dezbrăcat în apa iazului

unde s-a aflat o perioadă îndelungată de timp, căutând și găsind plasele

pentru pescuit, a ieșit cu ele la malul opus al iazului, unde deja fiind în

stare de inconștiență, a fost scos din apă de către alte persoane și

îmbrăcat, după care a fost condus într-un depozit din apropiere.

2

Tot atunci, deși Casian Cătălin se afla în stare de hipotermie și semi-

conștiință, Turețchi Iurie continua să-l chestioneze asupra cazului de

sustragere a peștelui din acel iaz, utilizând în continuare amenințări și

cuvinte înjositoare la adresa lui Casian Cătălin, cauzându-i durere și

suferințe fizice și psihice puternice.

Instanța de judecată a încadrat acțiunile inculpatului Turețchi Iurie în

baza art. 166/1 alin. (2) lit. a) e) Cod penal, ca „cauzarea intenționată a

unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament

inuman ori degradant, de către o persoană publică asupra unui minor.”

2.1 Procurorul în procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord- Russu Tatiana, care a

solicitat casarea sentinței, judecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prim care Turețchi Iurie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin. (4) lit. a), e) Cod penal fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de 13 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții în cadrul organelor de drept pe un termen de 15 ani,

invocând faptul că:

- la emiterea sentinței de recalificare a acțiunilor inculpatului, au fost

ignorate declarațiile părții vătămate Casian Cătălin a martorilor

Rahmistriuc Tamara, reprezentantului legal al părții vătămate minore

Casian Cătălin, martorilor Turețchi Nicolae, Oleandră Sergiu, Rusu

Petru și Onofrei Andrei;

- vinovăția inculpatului a mai fost probată și prin procesul verbal de

ridicare din 23.11.2016, procesul-verbal de percheziție din 17.02.2017,

concluziile evaluării psihologice a minorului Casian Cătălin nr. 19 din

20.02.2017, raportul de expertiză complexă psihiatrico-legală în privința

lui Casian Cătălin, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața

locului, informația extrasă de pe saitul „Gismeteo.ru”;

- au fost prezentate probe care au confirmat faptul că inculpatul i-a

cauzat suferințe fizice și psihice puternice părții vătămate, acțiunile

acestuia încadrându-se în prevederile art. 166/1 alin. (4) lit. a), e) Cod

penal, fiind probat și scopul special obligatoriu ce trebuie să existe la

realizarea laturii subiective în cazul încadrării unei fapte ca o infracțiune

de tortură.

3

2.2 Inculpatul Turețchi Iurie, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, invocând faptul

că:

- la emiterea sentinței au fost încălcate prevederile art. 384 alin. (4)

Cod de procedură penală;

- neîntemeiat la baza sentinței de condamnare au fost puse doar

declarațiile martorilor Casian Cătălin, Rahmistriuc Tamara, Roman

Denis, Roman Anatolie, Casian Olesea, Roman Octavian, Arap Nicolai și

ceilalți, declarațiile făcute în instanța de judecată contravin total

declarațiilor înscrise în sentință, acestea fiind identice cu cele indicate în

rechizitoriu;

- instanța de judecată a plagiat rechizitoriu, fiind-i încălcat astfel

dreptul la un proces echitabil;

- conform declarațiilor martorilor Turețchi Nicolae, Mămăligă Boris,

Onofrei Andrei, Oleandră Sergiu, Roman Denis s-a constatat cu

certitudine că la momentul când minorul Casian Cătălin a intrat în apă,

inculpatul nu se afla în preajma iazului, iar când a venit la iaz minorul

Casian Cătălin era deja în apă pe la mijlocul iazului, fapt confirmat și de

înregistrările audio a ședinței de judecată;

- comportamentul legal și adecvat a fost confirmat prin declarațiile

martorilor Oleandră Sergiu, Rusu Petru, Coliban Angela, Roman

Octavian, precum și prin înregistrările video făcute cu telefonul anexate

la materialele cauzei;

- neîntemeiat a fost respinsă de către instanța de fond solicitarea

apărării cu privire la audierea martorilor Coliban Angela și Turețchi

Mifodi, fapt care a dus la încălcarea dreptului la apărare;

- din materialele cauzei cu certitudine s-a constatat faptul că minorul

Casian Cătălin a fost impus să intre în iaz de către Rusu Petru care este și

paznicul al acestui iaz;

- contrar prevederilor concluziilor Centrului Psiho -Social –

Pedagogic al DGETS al CMC nr. 19 din 20.02.2017 de unde rezultă că

minorul Casian Cătălin în prezența inculpatului se re-victimizează, în

ședință vorbea normal, avea un comportament adecvat, ulterior fiind

supus examinării medico-militare a fost declarat apt pentru satisfacerea

serviciului militar;

- nu a întreprins nici un act de constrângere fizică sau psihică față de

minorul Casian Cătălin;

4

- conform raportului de expertiză psihiatrică-psihologică s-au

constatat semne ale traumei psihologice însă nefiind concretizat când,

unde, cum a fost cauzată această traumă și de cine, comunicând în

instanță că minorul Casian Cătălin a recunoscut că această traumă i-a

fost cauzată undeva la vârsta de 5 ani ca urmare a violenței în familie;

- la baza sentinței au fost admise ca probe materiale care au fost

obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica, mai mult nu a

fost stabilită temperatura apei;

- la recalificare instanța corect a invocat că din materialele

administrate nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, urmând

să emită o sentință de achitare;

- este neîntemeiată concluzia instanței referitor la nimicirea corpurilor

delicte și anume a telefonului de model „Huawei” care îi aparține de

drept.

2.3 Avocatul Casian Tamara în numele inculpatului Turețchi Iurie,

care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei decizii de achitare din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, invocând faptul că:

- nu s-a dovedit cauzarea de tortură, adică durerea sau suferințele

fizice sau psihice puternice ale părții vătămate;

- raportul de expertiză psihiatrico-psihologico-judiciară n-a constatat

cauzarea de dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice părții

vătămate;

- nu s-a dovedit scopul torturii și anume obținerea de la această

persoană sau de la o altă persoană terță de a mărturisi, de a o pedepsi

pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este

bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a exercita presiune asupra ei

sau asupra unei terțe persoane, sau din orice alt motiv, bazat pe o formă

de discriminare, oricare ar fi ea;

- instanța de fond recalificând acțiunile inculpatului nu a stabilit

circumstanțe de fapt și de drept, nu a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a apreciat probele

unilateral;

- nici un martor nu a confirmat vinovăția adusă inculpatului;

- unicii care declară că inculpatul a comis fapta imputată sunt Casian

Cătălin, reprezentantul său legal și bunica acestuia, care au aflat despre

cele întâmplate din spusele părții vătămate;

- nevinovăția inculpatului fiind dovedită prin video imprimarea din

21.09.2016 făcută de către inculpat, procesul-verbal de constatare a

5

infracțiunii din 26.09.2016, informația din R-2; raportul agentului

constatator cu privire la înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor

informații despre infracțiuni, procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 21.09.2016 perfectat în prezența martorilor Roman Octavian și

Oleandra Sergiu, actul de cântărire, acțiune efectuată în prezența lui

Oleandră Sergiu, Roman Octavian, Rusu Petru, Casian Cătălin, recipisa

dată de Oleandra Sergiu, lămurirea lui Casian Cătălin cu participarea

asistentului social Herbovița Natalia și Rahmistriuc Tamara, procesul

verbal de audiere a victimei;

- inculpatul nu este nici persoană cu funcție de răspundere și nici

persoană cu funcție de demnitate publică, astfel încadrarea faptei în

baza art. 166/1 alin. (2) lit. e) Cod penal fiind una incorectă;

- este greșită concluzia instanței cu privire la nimicire după intrarea

sentinței în vigoare a corpului delict telefonul mobil de model „Huawei”

de culoare neagră, or acesta nu a fost recunoscut în calitate de corp

delict.

noiembrie 2018, s-au respins apelurile declarate de către avocatul

inculpatului Casian Tamara în numele inculpatului Turețchi Iurie și cel

declarat de către inculpatul Turețchi Iurie ca fiind nefondate. S-a admis

apelul procurorului, s-a casat sentința, inculpatul Turețchi Iurie a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin.

(4) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe

un termen de 10 ani.

S-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte, telefonul

mobil a fost restituit inculpatului.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că sentința nu a

fost motivată prin prisma reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art.

1661 alin. (4) lit. a), e) Cod penal la art. 166/1 alin. (2) lit. a), e) Cod penal,

instanța invocând că în procesul calificării celor săvârșite în baza alin. (1)

și (2) art. 166/1 Cod penal, s-a apreciat în raport cu toate împrejurările

reținute, ca durerea sau suferința provocată victimei nu a fost puternică.

Ansamblul de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată, a

permis instanței de apel că constate că la data de la 21 septembrie 2016,

Turețchi Iurie exercitând funcția de șef de post, ofițer superior de sector

al postului de poliție Todirești din Sectorul de poliție nr. 3 (Pîrlița) al IP

6

Ungheni, fiind o persoană publică, suspectându-l pe cet. Casian Cătălin

de comiterea sustragerii pe ascuns a peștelui din iazul situat în satul

Grăseni, r-l Ungheni despre care știa cu certitudine că este minor,

aproximativ pe la ora 08:30 l-a reținut în s. Bușila, r-l Ungheni și

utilizând cuvinte vulgare în prezența a mai multor persoane, inclusiv

cunoscute de către minor, care înjoseau demnitatea acestuia, i-a ordonat

să urce în automobilul său personal și ulterior l-a condus pe malul acelui

iaz situat în satul Grăseni r-l Ungheni.

Acolo, Turețchi Iurie, abuzând de situația sa de serviciu în calitate

de colaborator de poliție, folosind autoritatea calității sale de persoană

publică, încălcând grav dispoziția nr. 26 alin. (1) lit. a) a Legii cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012,

publicată în Monitorul Oficial nr. 42-47/145 din 01.03.2013, potrivit

căreia este obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și

demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru

persoane, urmărind scopul intimidării, umilirii minorului Casian

Cătălin, recunoașterii vinei în comiterea sustragerii peștelui din bazinul

acvatic menționat, precum și pedepsirii lui pentru fapta comisă, la 21

septembrie 2016, în perioada de timp aproximativ de la ora 10:00 până la

12:00, în mod intenționat, depășind în mod vădit drepturile și obligațiile

sale de serviciu l-a impus să se dezbrace până la lenjeria de corp, în

prezența mai multor persoane, inclusiv cunoscute minorului, utilizând

cuvinte înjositoare și glume pe seama defectului de dicție a acestuia.

În continuare, urmărind același scop, deși pe mal se aflau bărci, i-a

ordonat să intre în apa rece a iazului pentru a extrage plasele de pescuit.

Auzind refuzul minorului de a intra în apă deoarece este frig, Turețchi

Iurie l-a amenințat că-l va îneca în acel iaz sau îl va lipsi de libertate pe o

perioadă de 15 zile. În urma amenințărilor primite din partea numitului

Turețchi Iurie, minorul Casian Cătălin a intrat dezbrăcat în apa iazului

unde s-a aflat o perioadă îndelungată de timp, căutând și găsind plasele

pentru pescuit, a ieșit cu ele la malul opus al iazului, unde deja fiind în

stare de inconștiență, a fost scos din apă de către alte persoane și

îmbrăcat, după care a fost condus într-un depozit din apropiere.

Tot atunci, deși Casian Cătălin se afla în stare de hipotermie și semi-

conștiință, Turețchi Iurie continua să-l chestioneze asupra cazului de

sustragere a peștelui din acel iaz, utilizând în continuare amenințări și

cuvinte înjositoare la adresa lui Casian Cătălin, cauzându-i durere și

suferințe fizice și psihice puternice.

7

Astfel, acțiunile inculpatului Turețchi Iurie fiind încadrate de către

instanța de apel în baza art. 166/1 alin. (4) lit. a), e) Cod penal adică

tortura „ fapta intenționată prin care se provoacă unei persoane o durere

sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de a obține de la

această persoană sau o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o

pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o persoană terță l-a comis ori

este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a exercita presiune

asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau din orice alt motiv, bazat

pe o formă de discriminare, oricare a fi ea, atunci cînd o asemenea

durere sau suferință este provocată de către persoana publică sau de

către persoana care, de facto exercită atribuțiile unei autorități publice,

sau de către orice altă persoană care acționează cu titlu oficial sau cu

consimțământul expres sau tacit al unei asemenea persoane.”

Instanța de apel a apreciat ca drept eronată concluzia primei instanțe

precum că durerea sau suferința provocată victimei nu a fost puternică,

căci din probele cercetate atât în prima instanță cât și în instanța de apel

s-a identificat modalitatea de comitere a infracțiunii de tortură, fiind

probată în care mod a avut loc și prin care anume acțiuni ale

inculpatului Turețchi Iurie au survenit urmări ce constituie suferințe

fizice sau psihice puternice, după cum este reglementată latura obiectivă

a infracțiunii de tortură în art. 166/1 alin. (3) Cod penal.

Având la bază concluziile evaluării psihologice a minorului Casian

Cătălin nr. 19 din 20.02.2017 efectuat de către Centrul psiho-socio-

pedagogic al Direcției generale educație, tineret și sport a Consiliului

municipal Chișinău, instanța de apel a constatat că de către acuzare au

fost prezentate probe că inculpatul Turețchi Iurie i-a cauzat suferințe

psihice puternice, ceea ce acuzarea consideră că este manifestarea de

tortură, mai mult în primă instanță au fost probate și scopurile speciale

ce obligatoriu trebuie să fie prezente în realizarea laturii subiective în

cazul încadrării unei fapte ca infracțiune de tortură reglementată în

varianta tip de art. 166/1 alin. (3) Cod penal cum ar fi obținerea de la

persoana efectiv torturată sau de la o altă persoană terță a informațiilor

sau mărturisirilor, pedepsirea persoanei efectiv pentru un act pe care

această persoană sau terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a

comis, intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra persoanei efectiv

torturate sau asupra unei terțe persoane.

Instanța de apel a ținut să menționeze că anume acțiunile

inculpatului Turețchi Iurie ca persoană care reprezintă o autoritate a

8

statului, au favorizat și influențat comiterea respectivei infracțiuni,

anume inculpatul în calitate de șef de post l-a reținut pe minorul Casian

Cătălin când acesta vindea pește, el l-a escortat la sediul primăriei

pentru al audia, tot el a dat indicații pentru a-l transporta pe minor la

depozit și mai apoi la iaz.

La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile

art. 61, 75 Cod penal, precum și de nota informativă eliberată de către

Șeful IP Ungheni locotenent- colonel de poliție Vrănescu Igor prin care s-

a menționat că inculpatul Turețchi Iurie pe parcursul activității sale în

calitate de căpitan de poliție, șef de post, ofițer de sector al IP Ungheni s-

a manifestat printr-un comportament arogant, conflictual, lipsă de

respect față de cetățeni, superiori, colegi, contrar normelor etice și

deontologice.

Instanța de apel a ținut necesar să specifice faptul că nota

informativă elocvent a demonstrat că inculpatul Turețchi Iurie poate fi

corectat doar prin izolarea acestuia de societate, stabilindu-i o pedeapsă

în limita sancțiunii pentru infracțiunea încriminată.

4.1. Avocatul Țurcan Arina în numele inculpatului Turețchi Iurie, care

a invocat drept temeiuri de recurs art. 6 CEDO, art. 427 alin. (1) pct. 6),

pct. 8), pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea decizii și a

sentinței, cu trimiterea cauzei la rejudecare invocând faptul că:

- hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței, faptele imputate inculpatului nu întrunesc semnele

constitutive ale componenței de infracțiune, faptei i s-a dat o încadrare

juridică greșită;

- de către instanța de apel la adoptarea deciziei nu s-a dat eficiență

prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală;

- atât sentința cât și decizia sunt incomplete deoarece nu oferă un

răspuns la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar

nemotivarea hotărârii judecătorești încalcă dreptul părților la un proces

echitabil garantat de art. 6 CEDO;

- modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală hotărârea instanței fiind motivată insuficient;

- instanța de apel avea obligația ca în mod precis să întocmească corect

hotărârea adoptată;

9

- atât prima instanță cât și instanța de apel nu au asigurat desfășurarea

unui proces echitabil, nu a oferit o argumentare motivată deciziei pe

care se întemeiază soluția, hotărârea fiind adoptată contrar prevederilor

art. 6 alin. (1) și (3) CEDO;

- instanța de apel nu a analizat punctual criticile invocate de cei doi

apelanți, ci s-a limitat doar la expunerea unor fraze generale preluate din

rechizitoriu și sentință privind vinovăția lui Turețchi Iurie în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin. (4) lit. a) și e) Cod penal, instanța

de apel nu a motivat care au fost elementele de fapt ce au condus la

aprecierea declarațiilor martorilor ca fiind tendențioase, regizate;

- instanța de apel face trimitere la „ incidentul din holul instanței de

apel, cînd pentru audiere a fost invitată partea vătămată Casian Cătălin

și rudele inculpatului au încercat a-l intimida, fapt ce a determinat

instanța de a-i înlătura pe respectivii din sala de ședință” fără a fi probat

existența unui asemenea incident;

- fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești în decizia adoptată trebuia să expună

concluzia generală pe marginea apelurilor, precum și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de apelanți,

analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unor

aprecieri critice a altora;

- instanța de apel nu s-a expus în privința contradicțiilor existente

între declarațiile martorilor date la urmărirea penală și în instanța de

judecată, și anume declarațiile martorilor Oleandră Sergiu și Rusu Petru

date la 21.02.2017, care este un text identic dar că se indică că au fost de

două persoane diferite;

- fiind audiați în ședința de judecată martorii respectivi au indicat că

au citit declarațiile și că au fost invitați doar să semneze;

- au fost apreciate probele contrar prevederilor art. 100 alin. (4) și 101

Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a expus în privința criticii invocate sub

aspectul că Turețchi Iurie nu este subiect al infracțiunii imputate, nu s-a

expus asupra cererii în care se invocă condițiile inumane de detenție;

- atât prima instanță cât și instanța de apel ilegal au pus la baza

hotărârii concluziile evaluării psihologice a minorului Casian Cătălin nr.

19 din 20.02.2017, or acesta nu este mijloc de probă;

- ilegal au fost puse la baza hotărârii de condamnare a inculpatului

declarațiile reprezentantului părții vătămate, declarațiile martorului

10

Rahmistriuc Tamara, raportul de expertiză judiciară nr. 83A-2017 din

12.07.2017, caracteristica elevului Casian Cătălin, procesul verbal de

percheziție din 17.02.2017, nota informativă eliberată de șeful IP

Ungheni care nu este mijloc de probă;

- probele acuzării nu atestă existența faptei intenționate prin care i s-a

provocat lui Casian Cătălin o durere sau suferință fizică sau psihică

puternică de către Turețchi Iurie cu scopul de a obține de la această

persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o

pedepsi pentru un act pe care acesta sau o terță persoană l-a comis ori

este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a exercita presiune

asupra ei sau asupra unei terțe persoane;

- din materialele cauzei rezultă că inculpatul Turețchi Iurie nu are nici

o implicație în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166/1 Cod penal,

deoarece ultimul nu s-a implicat nici în comiterea elementului material,

nici în metoda de comitere - aplicarea constrângerii ca metodă de

comitere a infracțiunii;

- analizând cumulul de probe existent la materialele dosarului,

instanța de apel urma să constate în mod cert că Turețchi Iurie nu se afla

pe malul iazului când partea vătămată Casian Cătălin a intrat în apă,

fapt care rezultă din declarațiile martorilor Turețchi Nicolae, Mămăligă

Boris, Roman Anatolie;

- din declarațiile asistentei sociale Gherbovițan Natalia care a asistat

în momentul în care Casian Cătălin a fost audiat urmează că „ ea a

asistat la audierea minorului Casian Cătălin, cînd a fost audiat de către

Turețchi Iurie. El s-a purtat adecvat cu minorul când l-a audiat...

Comportamentul minorului Casian Cătălin era liniștit. El stătea pe

scaun, nu a avut careva reacții...”

- au fost folosite probe care au fost administrate cu încălcări grave și

anume: audierea la urmărirea penală a minorilor Oleadră Sergiu și Rusu

Petru din 21.02.2017, textul fiind identic, fiind indicat că au fost date de

două persoane diferite, martorii în ședința de judecată au comunicat că

nu au citit declarațiile și că au fost invitați să de semneze doar;

percheziția de la domiciliul inculpatului a fost efectuată în lipsa

apărătorului chiar dacă inculpatul a indicat asupra prezenței

apărătorului ales, percheziția a fost efectuată pe timp de noapte și

anume a început de la ora 06:40 chiar dacă nu se întrunesc elementele

unui caz de delict flagrant, examinarea telefonului mobil a avut loc cu

încălcări, în sentință a fost copiat integral rechizitoriu acest fapt fiind

11

constatat și prin faptul că în rechizitoriu cît și în sentință sunt greșeli

gramaticale identice;

- nici una din declarațiile sau probele invocate de acuzatorul de stat

și admise de instanță nu confirmă că Turețchi Iurie a comis fapta

imputată, învinuirea adusă bazându-se doar pe presupuneri;

- instanța de fond și cea de apel a deviat de la regulile prescrise de

calificare juridică a infracțiunii, încălcând principiul legalității

încriminării cît și art. 7 CEDO;

- s-a admis o deviere materială de la principiul caracterului personal

al răspunderii penale, iar vinovăția lui Turețchi Iurie în comiterea

infracțiunii imputate nu a fost elucidată și probată.

4.2 Avocatul Snegur Anatoli în numele inculpatului Turețchi Iurie

care a invocat drept temeiuri de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8),

pct. 12) Cod de procedură penală, care a solicitat casarea decizii și a

sentinței, cu trimiterea cauzei la rejudecare și anularea măsurii de

reprimare în formă de arest față de inculpat, invocând faptul că:

- infracțiunea a fost comisă de alte persoane, care apărându-se au dat

declarații necorespunzătoare, incomplete, contradictorii, chiar false;

- declarațiile lui Casian Cătălin au fost analizate fără atenția necesară,

ignorând faptul că el a avut un șir de motive de a da declarații

calomnioase împotriva inculpatului;

- unii martori au declarat că minorul a fost impus să intre în apă de

Rusu Petru și Oleandra Serghei;

- s-a admis o încadrare juridică greșită astfel că în loc de tratament

inuman instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului ca tortură, fapt

ce contrazice realității;

- toți martorii au declarat că erau doi paznici, mai mult martorul

Filimon Igor a declarat în instanța de judecată că inculpatul nu era la

fața locului, iar indicații părții vătămate Casian Cătălin de a scoate

plasele din iaz i-au dat Oleandra Sergiu și Rusu Petru, iar inculpatul

venind la fața locului a spus ca minorul imediat să fie scos din iaz,

declarații analogice au fost date și de către martorul Mamaliga Boris,

Pancu Profir;

- neîntemeiat a fost respinsă solicitarea apărării cu privire la audierea

suplimentară a martorului Manole Liliana, care anterior nici nu a dat

declarații complete, răspunzând doar la o singură întrebare;

- este greșită calificarea acțiunilor inculpatului sub formă de tortură,

ori minorul nu s-a aflat în stare de inconștiență sau semi inconștiență, a

12

ieșit singur din apă, nu a stat la spital, nu a primit careva defecte fizice,

nefiind careva urme pe corp ca urmare a aplicării torturii.

4.3 Avocatul Țurcan Arina împreună cu inculpatul Turețchi Iurie,

care au invocat drept temeiuri de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8),

pct. 12) Cod de procedură penală, care au solicitat casarea decizii și a

sentinței, cu trimiterea cauzei la rejudecare, invocând motive similare

celor enumerate la pct. 4.1 din prezenta decizie.

4.4 Inculpatul Turețchi Iurie care la 18.02.2019 a declarat 2 recursuri

ordinare în care a invocat drept temeiuri de recurs art. 427 alin. (1) pct.

6), pct. 8), pct. 12) Cod de procedură penală, invocând temeiuri similare

celor enumerate la pct. 4.1. și pct. 4.2 din prezenta decizie.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul,

care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, invocând faptul că

instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei. Specificând faptul că recurenții în conținutul recursurilor își

motivează contestațiile exclusiv prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, fapt ce nu este prevăzut în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

din 21 mai 2019, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare

declarate de către avocatul Țurcan Arina și de către inculpatul Turețchi

Iurie, de către avocatul Snegur Anatoli în numele inculpatului Turețchi

Iurie și de către inculpatul Țurețchi Iurie, de către avocatul Țurcan Arina

în numele inculpatului Turețchi Iurie, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, cu menținerea

deciziei atacate.

Colegiului lărgit penal al Curții Supreme de Justiție și-a întemeiat de

drept decizia, în baza art. 424 alin. (2), 427, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Țurcan

Arina împreună cu inculpatul Turețchi Iurie, de către avocatul Țurcan

Arina în numele inculpatului Turețchi Iurie și de către inculpatul

Turețchi Iurie, Colegiul penal lărgit a reținut că recurenții au contestat

decizia instanței de apel, indicând temeiurile de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6), pct. 8), pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că

” hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptele

13

imputate inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale componenței de

infracțiune, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Instanța de recurs a menționat că, nici unul din temeiurile la care se

referă autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Analizând conținutul recursurilor ordinare declarate, instanța de

recurs a remarcat faptul că, autorii recursurilor critică decizia instanței

de apel în partea ce ține de aprecierea probelor, astfel instanța de recurs

a considerat necesar să sublinieze faptul că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or aceasta

fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Colegiul penal lărgit a verificat, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției adoptate în privința

lui Turețchi Iurie, ori, critica adusă de către recurenți referitor la

procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost

efectuată de instanța inferioară, lipsind careva îndoieli privind

corectitudinea aprecierii. De asemenea Colegiul penal a notat că,

instanța de apel, pe deplin a examinat toate probele, apreciindu-le toate

probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală s-a pronunțat detaliat asupra motivelor

respingerii apelurilor declarate.

Mai mult, Colegiul penal lărgit a susținut că, decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

În privința alegațiilor recurenților, precum că la baza soluției

instanței de apel nu au fost aduse de către partea acuzării suficiente

probe care ar demonstra vinovăția inculpatului Țurețchi Iurie în

comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal a concluzionat

respingerea acestora, dat fiind că, reieșind din conținutul parții

descriptive a deciziei instanței de apel (f.d. 139-160, vol. V), instanța de

apel corect și-a întemeiat soluția pe un cumul de probe, care fiind

verificate și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și utilității, prin coroborare au demonstrat pe deplin

14

vinovăția inculpatului Turețchi Iurie în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 166/1 alin. (4) lit. a), e) Cod penal.

Cu referire la argumentul recurenților precum că „ instanța de fond

și cea de apel a deviat de la regulile prescrise de calificare juridică a

infracțiunii, încălcând principiul legalității încriminării cât și art. 7

CEDO”, Colegiul penal lărgit l-a apreciază critic, deoarece a constatat

respectarea de către instanța prevederilor art. 113 alin. (1) Cod de

procedură penală, statuând prezența motivării și analizei depline a

elementelor constitutive ale infracțiunii, corect calificând acțiunile lui

Turețchi Iurie, în baza art. 166/1 alin. (4) lit. a), e) Cod penal, bazându-și

just soluția pe declarațiile părții vătămate minore Casian Cătălin, a

martorilor Rahmistiuc Tamara, Roman Octavian, Arap Nicolae, Roman

Denis, Turețchi Nicolae, procesul verbal de confruntare dintre Turețchi

Iurie și între Roman Anatolie, procesul – verbal de confruntare între

Țurețchi Iurie și Arap Nicolae, apreciate prin prisma art. 101 alin. (2)

Cod de procedură penală, iar invocarea încălcării art. 7 CEDO, este unul

declarativ, fără o argumentare clară prin ce anume s-a încălcat acest

principiu.

Colegiul penal lărgit a ținut să menționeze faptul că noțiunea de

„tortură” este definită în art. 1 din Convenția ONU pentru prevenirea

torturii, astfel că tortura este „orice act prin care se cauzează unei

persoane în mod intenționat suferințe sau dureri grave, fie fizice sau

psihice, în scopul obținerii de la ea sau de la o terță persoană a unei

anumite informații sau mărturii, pedepsirea ei pentru o acțiune, pe care

ea sau o terță persoană a comis-o sau este bănuită de comitere,

intimidarea sau constrângerea ei sau a unei terțe persoane, ori din alte

motive bazate pe orice fel de discriminare”, definiția respectivă

regăsindu-se și în art. 166/1 alin. (3) Cod penal.

Instanța de recurs a considerat neîntemeiat argumentul recurenților

precum că „ ilegal au fost puse la baza hotărârii de condamnare a

inculpatului concluziile evaluării psihologice a minorului Casian Cătălin

nr. 19 din 20.02.2017, acesta nefiind mijloc de probă”, astfel art. 93 alin.

(2) pct. 5) Cod de procedură penală prevede că „în calitate de probe în

procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul

documentelor (inclusiv cele oficiale)”, art. 157 alin. (1) Cod de procedură

penală prevede că „constituie mijloc material de probă documentele în

orice formă (scrisă, audio, video, electronică etc.) care provin de la

persoane oficiale fizice sau juridice dacă în ele sînt expuse ori adeverite

15

circumstanțe care au importanță pentru cauză”. Prin urmare instanța de

apel corect a pus la baza sentinței de condamnare aceste concluzii care în

mod clar definesc suferințele psihice grave suferite de către partea

vătămată Casian Cătălin, impactul acestor suferințe, aceste concluzii

fiind în coroborarea cu celelalte mijloace de probă.

Colegiul penal lărgit a considerat neîntemeiate alegațiile recurenților

precum că „instanța de apel nu s-a expus în privința criticii invocate sub

aspectul că inculpatul Turețchi Iurie nu este subiect al infracțiunii

imputate...” or, analizând conținutul deciziei contestate (f.d. 156, vol. V)

instanța de apel a reținut că „ anume acțiunile inculpatului Turețchi

Iurie ca persoană care reprezintă o autoritate a statului, au favorizat și

influențat în comiterea respectivei infracțiuni. Anume Turețchi Iurie în

calitatea sa de șef de post l-a reținut pe minorul Casian Cătălin cînd

acesta vindea pește, el la escortat la sediul primăriei pentru a-l audia. Tot

el a dat indicații pentru al transporta pe minor la depozit și mai apoi la

iaz”, concluzie pe care instanța de recurs o apreciază ca fiind corectă și

pe care o reține.

Argumentul recurenților precum că „ din materialele cauzei rezultă

că inculpatul Turețchi Iurie nu are nici o implicație în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 166/1 Cod penal, deoarece ultimul nu s-a

implicat nici în comiterea elementului material nici în metoda de

comitere – aplicarea constrângerii ca metodă de comitere a infracțiunii”

instanța de recurs îl apreciază critic și anume ca o metodă de apărare și

de eschivare de la răspundere penală, or, s-a constatat dincolo de orice

dubiu rezonabil că anume inculpatul Turețchi Iurie l-a reținut pe

minorul Casian Cătălin care era bănuit de sustragerea peștelui din iaz,

anume inculpatul a adus partea vătămată minoră la iaz și care ca urmare

a amenințărilor inculpatului pe care partea vătămată Casian Cătălin le-a

perceput ca reale având în vedere că la acel moment inculpatul era un

exponent al puterii, a intrat în iaz pentru a scoate plasele, care după

șocul termic suferit, a fost audiat pe marginea sustragerii peștelui din iaz

de către Turețchi Iurie, aceste fapte fiind pe deplin dovedite prin

cumulul de probe care au fost apreciate corect de către instanța de apel

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Colegiul penal lărgit a constatat că, motivele invocate de recurenți în

cererile de recursuri ordinare constituie opinia subiectivă a acestora și

nu pot fi acceptate, deoarece instanța de apel s-a expus argumentat

16

asupra acestor motive invocate de recurenți în decizia sa, iar temeiuri de

a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente nu se identifică de

instanța de recurs, care le acceptă și pentru a evita repetări inutile, le

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care

statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale (hotărârea Albert vs. România din 16.02.2010

CEDO).

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Snegur

Anatolie în numele inculpatului Turețchi Iurie.

La caz, s-a reținut că recurentul contestă decizia instanței de apel,

indicând temeiurile de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8)

pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că ” hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptele imputate

inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale componenței de

infracțiune, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Instanța de recurs a menționat, că nici unul din temeiurile la care se

referă autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Astfel că, Colegiul penal lărgit a apreciat critic poziția recurentului

precum că „s-a admis o încadrare juridică greșită astfel că în loc de

tratament inuman, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului ca

tortură, fapt ce contrazice realității”, deoarece la calificarea acțiunilor

inculpatului Turețchi Iurie s-a ținut cont de elementele esențiale care

constituie tortura și anume: 1) cauzarea unor suferințe sau dureri fizice

sau psihice grave; 2) cauzarea intenționată a durerii; 3) urmărirea unui

scop anume, precum ar fi obținerea informației, pedepsirea sau

intimidarea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a enunțat în nenumăratele

sale decizii ( cauza Ireland v. the United Kingdom, 18 January 1978,

cauza Corsacov v. Moldova, nr. 18944/02, 4 April 2006; cauza Selmouni

v. France nr. 25803/94, 1999-V; cauza Ilașcu and Others v. Moldova and

Russia [GC], no. 48787/99) că distincția dintre tortură și alte tipuri de

maltratare trebuie realizată conform diferenței de intensitate a durerii

17

cauzate, gravitatea sau intensitatea durerii cauzate poate fi determinată

exact referindu-ne la: 1) durata, 2) consecințele fizice și psihice, 3) sexul,

vârsta și starea sănătății victimei, 4) modul și metoda de executare.

Instanța de recurs a ținut să menționeze faptul că, cea mai

importantă distincție dintre tortură și tratamentul inuman este faptul că

tratamentul inuman nu dispune de o suficientă intensitate sau un

anumit scop, astfel că acțiunile întreprinse de inculpatul Turețchi Iurie

au avut drept scop intimidarea, umilirea minorului Casian Cătălin,

recunoașterea vinei de către acesta în comiterea sustragerii peștelui din

bazinul acvatic, precum și pedepsirii lui pentru fapta comisă, astfel că

aflarea minorului Casian Cătălin în apa rece în decurs de o perioadă

îndelungată, corect au fost apreciate ca niște acțiuni care în mod obiectiv

au cauzat o intensitate suficientă de durere.

Totodată Colegiul penal lărgit a menționat faptul că, prin noțiunea

de „suferință fizică” în sensul art. 166/1 alin. (3) Cod penal, acestea se

pot exprima nu doar în durere propriu-zisă, dar și în starea fizică

proastă cu caracter extenuant, determinat de foame, sete, răcire a

corpului ș.a., cât privește „suferința psihică” aceasta reprezintă efectul

aplicării unor factori psihogeni ( batjocoră, luare în râs, insultă,

amenințare ș.a.)

Referitor la alegațiile recurentului precum că, „greșit au fost

calificate acțiunile inculpatului sub fărmă de tortură, ori minorul nu s-a

aflat în stare de inconștiență sau semi inconștiență, a ieșit singur din apă,

nu a stat la spital, nu a primit careva defecte fizice, nefiind careva urme

pe corp ca urmare a aplicării torturii” Colegiul penal lărgit le-a

considerat neîntemeiate, recurentul dând o apreciere incorectă noțiunii

de „integritate fizică sau psihică” și a noțiunii de „ integritate

corporală”, astfel că integritatea fizică sau psihică este lezată ca urmare a

cauzării unei dureri sau suferințe fizice ori psihice nefiind obligatoriu

producerea unor leziuni corporale, iar din declarațiile părții vătămate

Casian Cătălin rezultă că el o perioadă îndelungată a fost tratat de

bunica sa de răceală și a început a se bâlbâi mai tare anume în urma

răcirii corpului din ziua de 21 septembrie 2016.

menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile

art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, a concluzionat că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

18

temeiurile invocate în cererile de recurs ordinare declarate de către

avocatul Țurcan Arina cu inculpatul Turețchi Iurie, de către avocatul

Snegur Anatoli în numele inculpatului Turețchi Iurie, de către inculpatul

Turețchi Iurie, de către avocatul Țurcan Arina în numele inculpatului

Turețchi Iurie nu și-au găsit confirmare în instanța de recurs ordinar,

acestea fiind inadmisibile.

iunie 2019, a fost atacată cu recurs în anulare de către avocatul Snegur

Anatoli în interesele condamnatului la 05 august 2019, prin care a

solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

decizii prin care să i se stabilească o pedeapsă mai blândă conform legii.

Menționează că, în baza art. 4 alin.(2), 8 alin.(1), 16 din Constituție;

452 alin.(1) Cod de procedură penală; art. 13, 14 Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale

Omului, s-a invocat că :

- hotărârile instanțelor judecătorești sunt considerate ilegale si

urmează să fie casate.

- acțiunile condamnatului greșit au fost încadrate în baza art. 166/1

alin. (4)lit. a) e) Cod penal.

- s-a dat o apreciere greșită probelor administrate la dosar;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate;

- în cadrul procesului penal a fost încălcat art. 6 CEDO, care prevede

dreptul la un proces echitabil.

principiu a recursului în anulare declarat prin prisma motivelor

invocate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Conform dispozițiilor art. 4 § 2 din Protocolul 7 la Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului

respectiv, poate fi efectuată dacă un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente este de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Hotărârile irevocabile de condamnare pot fi atacate cu recurs în

anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei,

numai în cazurile stipulate în art. 453 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un

19

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

În conformitate cu prevederile art. 6 pct. 44) Cod de procedură

penală, prin viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea pronunțată, se înțelege o încălcare esențială a

drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale.

Analizând argumentele invocate în recursul în anulare declarat de

către avocatul Snegur Anatoli, prin care susține poziția privind

ilegalitatea hotărârilor atacate, Colegiul penal constată că aceste motive

reflectă în sine reaprecierea stării de fapt, a circumstanțelor și probelor

cauzei, ceea ce nu constituie un viciu fundamental și, în acest sens, temei

de intervenire în procedura precedentă nu se constată.

Mai mult, esența criticilor aduse în recursul în anulare a constituit

obiect de discuție în cadrul examinării recursurilor ordinare asupra

cărora instanța de recurs ordinar s-a expus, motivându-și soluția detaliat

și explicit.

Prin recursul în anulare la prezenta examinare, recurentul susține

existența viciului fundamental ce constă în pretinsa încălcare a dreptului

la apărare, neaprecierea declarațiilor martorilor, părții vătămate cît și

condamnatului date în cadrul ședinței de judecată.

La acest capitol, colegiul penal cercetând materialele cauzei a stabilit

că respectivele invocări au fost obiect de examinate în ordine de apel și

recurs ordinar, astfel instanțele s-au expus asupra acestor aspecte.

Prin urmare, indicarea lor repetată la declararea recursului în

anulare nu justifică temeinicia recursului și identifică careva viciu

fundamental în sensul art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, ce ar

putea influența autenticitatea concluziilor și statuărilor instanțelor de

fond și recurs ordinar.

Totodată, ce ține de alegațiile recurentului în privința ilegalității

deciziei contestate, Colegiul penal analizând conținutul acesteia,

conchide că aceste alegații urmează a fi apreciate critic, or, instanța de

recurs ordinar, s-a expus asupra tuturor chestiunilor esențiale supuse

atenției sale, fiind argumentată detaliat și complet soluția emisă, în

limita competențelor prevăzute de legislația procesual-penală.

20

Astfel, careva erori de drept ce pot servi în calitate de viciu

fundamental ce ar afecta legalitatea hotărârii atacate, Colegiul penal nu a

stabilit, respectivele afirmații ale recurentului apreciindu-le ca fiind

declarative, nesusceptibile de a impune necesitatea casării deciziilor

atacate cu recurs în anulare. Colegiul penal reține că, criticile formulate

de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii atacate în

ordine de recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise

la judecarea cauzei, dar se critică aprecierea probelor.

În sensul dat Colegiu penal notează că, critica aprecierii probelor,

care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi

supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs în anulare,

deoarece instanța de recurs în anulare este abilitată de a se pronunța

asupra hotărârilor irevocabile în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul stabilirii unui viciu fundamental din

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată, sau când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii. Astfel, aprecierea

probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului

cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs și

recurs în anulare.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs în

anulare verifică hotărârile judecătorești atacate, exclusiv prin prisma

prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs în anulare, prevăzute

de art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raționamente care atrag

după sine respingerea argumentelor invocate, ca fiind de jure

inadmisibile.

Colegiul penal statuează că hotărârile judecătorești rămase definitive

și irevocabile capătă putere de lucru judecat, fapt ce produce o cauză de

împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori

redeschiderii acesteia.

Articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană face excepție

de la această regulă generală de redeschidere a procedurii, în cazuri

expres stipulate : 1) fapte noi ori recent descoperite sau; 2) un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

Lucrul efectuat de către instanța de recurs ordinar, în această speță

este guvernat de principiul lucrului judecat, iar pentru redeschiderea

procesului Colegiul penal nu a constatat temeiuri prevăzute de art. 453

21

alin. (1) Cod de procedură penală, pentru a interveni în hotărârile

judecătorești devenite irevocabile în speța dată.

În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept

ce ar genera casarea hotărârii atacate, sub aspectele invocate, acestea

fiind declarative și vădit neîntemeiate, iar decizia instanței de recurs

ordinar din 21 mai 2019 fiind întemeiată, motivată și legală, or, în speță

nu a fost identificată prezența viciului fundamental, care ar impune

soluția casării unei hotărârii irevocabile.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Snegur Anatoli în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 mai 2019, în cauza

penală în privința lui Turețchi Iurie XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 februarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Copia corespunde originalului

Judecător Boico Victor

___________________________

22