1ra-472/2020 — Art.312 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 04 iulie 2019, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Liutîi Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.312 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Conform art.85 Cod penal, i-a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 1 an 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Liutîi Grigore, la 19.02.2019 aproximativ la ora 11.00, fiind audiat în instanța de judecată, și anume, în Judecătoria Strășeni, cu sediul în mun. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 98, în calitate de 1 martor al apărării, pe cauza penală nr. 1-90/2019, fiind preîntâmpinat despre răspundere penală în conformitate cu art.312 Cod penal, acționând prin intenție directă, dându-și seamă de caracterul ilegal al acțiunilor sale, cu bună știință a făcut declarații mincinoase în fața instanței și anume că, la momentul stopării automobilului de model „BMW 325” cu n/î xxx care aparține prietenului său Cazac Alexandr, de către Inspectoratul National de Patrulare cu ajutorul girofarului, la volanul automobilului sus- indicat s-a aflat el, dar nu Cazac Alexandru. Totuși, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 14.03.2019 pronunțată pe marginea dosarului penal nr. 1-90/2019, Cazac Alexandr, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 950 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani. Totodată în conținutul sentinței, instanța de judecată a apreciat critic declarațiile martorului Liutîi Grigore, date în cadrul cercetării judecătorești, potrivit cărora Cazac Alexandr nu a fost în momentul stopării la volanul automobilului de model „BMW 525”, deoarece aceste declarații sunt combătute prin probele admisibile, pertinente și concludente cercetate în acest caz, nu coroborează între ele, fiind făcute cu scopul de a-1 apăra pe inculpat.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Liutîi Grigore în baza art.312 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa prin aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, de 1 an 4 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții. Conform art.85 Cod penal, să-i fie adăugată la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 1 an 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa stabilită este prea blândă, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului. Astfel, acuzatorul consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este vădit neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal. 3.2. Avocatul Budu Pavel în numele inculpatului Liutîi Grigore, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă non privativă de libertate, cu aplicarea art.90 Cod penal. În motivarea cererii, apelantul a indicat că la stabilirea pedepsei, prima instanță urma să țină cont că inculpatul a recunoscut vina pe deplin, în ședința de judecată a înaintat cerere privind recunoașterea probelor din rechizitoriu, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer în cele comise, este caracterizat pozitiv, este tânăr, circumstanțe care ar permite aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. 2 3.3. Avocatul Lungu Artur în numele inculpatului Liutîi Grigore, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă non privativă de libertate. În motivarea cererii, apelantul a invocat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră, necătând la faptul, că vinovăția a fost recunoscută integral, se caracterizează pozitiv, se căiește sincer de cele comise. Instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei, că pedeapsa aplicată va influența negativ asupra inculpatului. A mai indicat că, instanța a aplicat eronat prevederile art.85 Cod penal, neținând cont și nemotivând posibilitatea legală de aplicare a prevederilor alin.11 al art.90 Cod penal. Iar, în cazul dat, la aplicarea ca pedeapsă a privațiunii de libertate, sunt aplicabile prevederile art.90 alin.11 Cod penal, deoarece infracțiunea comisă în perioada termenului de probă, este una ușoară, cu pericol social și mai diminuat decât categoria infracțiunilor mai puțin grave, la care se poate aplicat art.90 alin.11 Cod penal, care oferă instanței dreptul de a menține condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, pedeapsa stabilită lui Liutîi Grigore este neproporțională celor comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, au fost admise apelurile declarate, casată sentința în partea individualizării pedepsei și stabilirii pedepsei definitive, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit căreia Liutîi Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 9 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Conform art.85 Cod penal, i-a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin prezenta decizie partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017, stabilindu-i definitiv lui Liutîi Grigore pedeapsa de 2 ani 1 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 alin.(11) Cod penal, a fost menținută lui Liutîi Grigore suspendarea executării pedepsei cu închisoarea cu stabilirea termenului de probațiune de 3 ani 6 luni, cu neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Liutîi Grigore de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(1) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în 3 cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art.art.7, 61, 75-77 Cod penal, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane, că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Instanța de apel a reținut ca întemeiat argumentul apărării potrivit căruia, prima instanță a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă prea aspră în coraport cu gravitatea infracțiunii săvârșite, și în același timp nu a ținut cont de prevederile art.90 alin.(11) Cod penal. Instanța de apel a ținut cont de circumstanțele stabilite că inculpatul a comis o infracțiune ușoară, dar și analizând circumstanțele cauzei, precum și personalitatea inculpatului, astfel, în temeiul art.90 alin.(11) Cod penal, a considerat necesar de a menține lui Liutîi Grigore suspendarea executării pedepsei cu închisoarea cu stabilirea termenului de probațiune de 3 ani 6 luni, cu neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. De asemenea, instanța de apel a considerat nefondat argumentul recurentului privind aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de amendă, or, în opinia instanței de apel, anume stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu menținerea suspendării condiționate a executării pedepsei, ar duce la corectarea și reeducarea inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a încălcării normelor de drept. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în respectiva cauză penală nu poate fi atins decât prin aplicarea pedepsei penale cu închisoare.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, au declarat recursuri ordinare. 6.1. Procurorul, invocând temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului invocă blândețea pedepsei stabilite inculpatului, considerând că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 76 Cod penal și incorect a ajuns la concluzia de aplicare în privința acestuia a unei pedepse non privative de libertate. Mai mult, acuzarea remarcă că pedeapsa stabilită inculpatului nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu va constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui manifestat de către inculpat. 4 În contextul celor expuse, recurentul consideră că, concluziile instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, sunt greșite și neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale. 6.2. Avocatul Filip Mărgineanu în numele inculpatului, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă cu executarea separată de sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017. Consideră că, pedeapsa stabilită este prea aspră și nemotivată, or, potrivit prevederilor legale o pedeapsă mai aspră se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă nu v-a asigura atingerea scopului pedepsei. Însă, acest fapt nu s-a constatat în ședința de judecată dar dimpotrivă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În cauza deferită judecății, au fost declarate cereri de recurs atât de partea acuzării, cât și de partea apărării, care, invocând doar dezacordul cu soluția instanței de apel în partea pedepsei stabilite inculpatului, din care motiv hotărârea judecătorească contestată va fi supusă verificării doar sub acest aspect. Verificând materialele cauzei, în raport cu alegațiile recurenților, instanța de recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral. Prin urmare, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește 5 numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, în cazul săvârșirii unei infracțiuni doar instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând cont de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Potrivit actelor cauzei, Colegiul penal atestă că, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului în baza art.312 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Conform art.85 Cod penal, i-a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 1 an 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, la o nouă rejudecarea instanța de apel a casat sentința și a pronunțat, în partea individualizării și stabilirii pedepsei definitive, o nouă hotărâre, dispunând condamnarea lui Liutîi Grigore în baza art.312 alin.(1) Cod penal la 9 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Conform art.85 Cod penal, i-a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin prezenta decizie partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 aprilie 2017, stabilindu-i definitiv lui Liutîi Grigore pedeapsa de 2 ani 1 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art.90 alin.(11) Cod penal, a fost menținută lui Liutîi Grigore suspendarea executării pedepsei cu închisoarea cu stabilirea termenului de probațiune de 3 ani 6 luni. Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 90 alin.(11) Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționali comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată solicitarea recurenților privind modificarea pedepsei în privința inculpatului Liutîi Grigore. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de recurenți și prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, impunându-se în consecință declararea inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul 6 penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Filip Mărgineanu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Liutîi Grigore Xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Elena Cobzac 7