ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.01.2020

1ra-1567/2019 — art.287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
24.01.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.1 CP
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1567/2019 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1567/2019

Curtea Supremă de Justiție

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Bloț Tatiana XXXXX, născută XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 17.07.2018 – 28.11.2018

instanța de apel: 18.12.2018 – 24.01.2019

instanța de recurs ordinar: 27.06.2019 – 11.12.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, legal executată.

2018, Bloț Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

S-a respins cerința procurorului referitor la încasarea din contul

inculpatei Bloț Tatiana a cheltuielilor de judecată în sumă de 448 lei.

la ora XXXXX, Bloț Tatiana, aflându-se pe terenul de joacă a copiilor, situat

pe str. XXXXX, s. XXXXX, r-nul XXXXX, în cadrul conflictului apărut cu

Țolov Elena, petrecut în prezența lui Bloț Adam, Duminica Elena și a altor

locuitori, din intenții huliganice, încălcând ordinea publică, a început să se

exprime în adresa lui Țolov Elena cu cuvinte necenzurate. După care,

urmărind intenția aplicării violenței față de persoane, a împins-o pe Țolov

Elena, de la ce ultima a căzut la pământ, cauzându-i astfel dureri fizice. În

continuare la observațiile lui Bloț Adam, care i-a luat apărarea lui Țolov

Elena, în încercarea de a curma acțiunile ilegale ale inculpatei Bloț Tatiana,

1

ultima reacționând agresiv, i-a aplicat lui Bloț Adam cu palma o lovitură în

față, cauzându-i astfel leziuni sub formă de excoriație pe nas, care se

califică ca vătămare neînsemnată.

procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Chirnev Boris prin care a

solicitat casarea sentinței în partea respingerii cerinței procurorului privind

încasarea cheltuielilor judiciare, și emiterea în partea dată a unei noi

sentințe, prin care a încasa de la inculpata Bloț Tatiana în favoarea statului

cheltuielile judiciare în mărime de 576 lei achitate de IP Taraclia pentru

producerea Actelor de cercetare medico-legală a leziunilor corporale lui

Bloț Adam (128 lei) și Țolov Elena (128 lei) și a Raportului de expertiză

medico-legală a leziunilor corporale lui Bloț Adam nr. XXXXX din

12.06.2018 (320 lei).

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- plata întârziată a cheltuielilor judiciare e legată de motive care nu

depind de IP, de ordine și mecanismul de reglementare reciprocă, stabilită

de stat între instituții de expertiză judiciară și organele de poliție, adică

mijloacele financiare sub formă de cheltuieli judiciare, de regulă se

transferă de poliție către instituția de expertiză odată în trimestru sau în

semestru printr-o plată unică pe câteva/multe cazuri penale;

- nici la faza de urmărire penală și nici în cadrul judecării cauzei,

inculpata nu a achitat cheltuielile judiciare în sumă de 576 lei, de asemenea

nu a fost stabilit faptul că inculpata Bloț Tatiana se află în imposibilitate de

a achita cheltuielile de judecată ori că achitarea acestora ar putea influența

substanțial asupra situației ei materiale;

- inculpata nu corespunde nici unei condiții menționate în art. 229

alin. (3) Cod de procedură penală, privind eliberarea de la plata

cheltuielilor judiciare, astfel, urmează de a suporta cheltuielile judiciare,

adică de a recupera statului mijloacele financiare cheltuite.

ianuarie 2019, apelul procurorului a fost respins, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și întemeiat a

ajuns la concluzia că, din probele administrate la dosar și cercetate rezultă

cu certitudine vinovăția inculpatei Bloț Tatiana în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii: huliganism, adică

acțiunea intenționată, care încalcă grosolan ordinea publică, săvârșită cu

aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

2

Instanța de apel a notat că prima instanță întemeiat a respins cerința

acuzatorului de stat privitor la încasarea cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizei judiciare din contul inculpatei Bloț Tatiana în mărime

de 576 lei, invocând că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatei Bloț Tatiana în comiterea

infracțiunii imputate, prin numirea expertizelor medico-legale, reprezintă

cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

De asemenea instanța de apel a considerat că argumentele

procurorului precum că statul pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal a suportat cheltuieli, care urmează a fi recuperate din

contul inculpatului, urmează a fi respinse ca neîntemeiate, deoarece

procurorul nu a prezentat probe că această sumă a fost achitată de către

organul de urmărire penală.

Instanța de apel a concluzionat că nu poate fi reținută referința

procurorului cu trimitere la art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală,

deoarece la materialele dosarului este anexat un certificat eliberat de

Primăria s. Balabanu, r-nul Taraclia din care rezultă că inculpata Bloț

Tatiana are la întreținere doi copii minori, iar din caracteristica eliberată de

inspectoratul superior de sectorul nr.1 al IP Taraclia, rezultă că aceasta nu

este angajată în câmpul muncii, și unica sursă de existență sunt alocațiile

sociale, iar în situația în care din contul inculpatei Bloț Tatiana ar fi încasată

suma de 567 lei solicitată de procuror cu titlu de cheltuieli judiciare, ar

influența substanțial situația materială a copiilor minori aflați la

întreținerea acesteia.

Astfel, instanța de apel a conchis că în temeiul art. 51 alin. (2) pct. 2)

Cod de procedură penală, procurorul este în drept să pornească o acțiune

civilă împotriva învinuitului, inculpatului sau a persoanei care poartă

răspundere materială pentru fapta învinuitului, inculpatului: în interesele

statului, pe când la caz procurorul nu a înaintat o acțiune civilă împotriva

inculpatei Bloț Tatiana.

la 25 februarie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef

al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, la 28 februarie

2019, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea soluției

privind cheltuielile judiciare cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt

complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

3

- instanțele nu au luat în considerație că la finisarea procesului penal,

se solicită restituirea cheltuielilor statului, cheltuieli care au fost suportate

din cauza comiterii de către inculpați a infracțiunilor;

- orice prejudiciu cauzat fie persoanei fizice/juridice sau statului

trebuie să fie reparat;

- cheltuielile legate cu efectuarea expertizelor judiciare sunt cheltuieli

în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală – expertiza

judiciară;

- instanța de apel în motivarea respingerii apelului procurorului a

menționat prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, însă

aceste prevederi nu existau la data comiterii infracțiunii și a judecării

cauzei penale, deoarece au fost abrogate la 09.02.2018 prin Legea nr. 316

din 22.12.2017;

- cheltuielile judiciare în cauză nu pot constitui obiectul unei acțiuni

civile și instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, considerând că

cheltuielile judiciare trebuie să fie încasate de la inculpată prin înaintarea

acțiunii civile;

- instanța de apel nu a soluționat corect chestiunea legată cu

cheltuielile judiciare.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta

este inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate

în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. La caz se constată că procurorul a declarat recurs în

termenul legal prevăzut.

Din textul recursului Colegiul penal constată că, recurentul a indicat

în calitate de temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, expunându-și dezacordul cu decizia instanței de apel privind

soluționarea cererii de încasare a cheltuielilor judiciare.

4

Sub acest aspect Colegiul penal consideră că, recurentul în susținerea

temeiului de drept indicat, nu a adus o argumentare suficientă ce ar

impune necesitatea casării deciziei instanței de apel în această parte, or,

instanța s-a expus argumentat și motivat asupra cerinței părții acuzării cu

privire la încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare, solicitare

ridicată spre soluționare și în prezentul recurs ordinar, bazându-și soluția

privind respingerea apelului procurorului în această parte, pe prevederile

alin. (1), (3), art. 227 alin. (1), pct. 2), art. 143 Cod de procedură penală, iar

instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări,

pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența constantă a CtEDO.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat

ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza

Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal apreciază critic alegațiile recurentului cu privire la

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei, nu a ținut cont de

prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14) și art. 397 pct. 5) Cod de procedură

penală în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, or,

instanța de apel a reținut corect circumstanțele suportării cheltuielilor

judiciare, care nu urmează a fi puse în sarcina inculpatei, întrucât acestea

sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care

pornesc urmărirea penală și sunt cheltuieli evidente și necesare în vederea

constatării faptei infracționale, dar nu cheltuieli suplimentare suportate de

către organul de urmărire penală.

Atât timp cât statul are obligația, în sensul art. 6 CEDO, de a dovedi

vinovăția persoanei trasă la răspundere penală în conformitate cu

prevederile art. 24, 56 Cod de procedură penală, prin intermediul agenților

săi, care la rândul lor, conform art. 96, 97 Cod de procedură penală, au

sarcina probațiunii, legea penală îi garantează acuzatului dreptul la

prezumția nevinovăției prin prisma art. 8 Cod de procedură penală,

liberându-l de obligația de a-și demonstra nevinovăția, raționament care își

găsește aplicabilitate și în raport cu orice chestiune conexă, necesară pentru

demonstrarea vinovăției inculpatei, cum este efectuarea la caz a actelor de

cercetare medico-legală a leziunilor corporale lui Bloț Adam (128 lei) și

5

Țolov Elena (128 lei) și a raportului de expertiză medico-legală a leziunilor

corporale lui Bloț Adam nr. XXXXX din 12.06.2018 (320 lei).

Astfel, dispunerea de către organul de urmărire penală a efectuării

expertizelor, a fost o acțiune indispensabilă procesului penal, or, la acea

etapă inculpata beneficia de prezumția nevinovăției, care o libera de

obligația de a-și demonstra nevinovăția, așadar ultima neavând careva

îndatoriri pecuniare față de dispozițiile și acțiunile organului de urmărire

penală, care în virtutea legii are obligația de a acumula probe pentru

stabilirea adevărului pe caz, iar punerea în sarcina persoanei recunoscute

vinovate de comiterea unei infracțiuni, a achitării cheltuielilor judiciare

pentru acțiunile organului de urmărire penală, nu poate fi reținută atât

timp cât legea procesual-penală reglementează clar și explicit acest aspect,

având un efect imperativ.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu este incident în

speță, cazul de casare invocat de către recurent ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate în partea

dispoziției referitoare la cheltuielile judiciare.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează că, argumentele

invocate de recurent sunt nefondate, ceea ce impune concluzia privind

inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef

al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 ianuarie 2019, în

cauza penală în privința lui Bloț Tatiana XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-02-06
0,94
1ra-298/2019 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-298/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boico
CSJ 2019-08-15
0,94
1ra-613/2019 — art. 189 alin. 3 lit. e, 208/1, 177 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-613/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma, Elen
CSJ 2020-05-15
0,94
1ra-273/ 2020 — art. 361 alin. 2 lit. b, c CP
Dosarul nr. 1ra-273/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 04 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat, f
CSJ 2020-06-04
0,94
1ra-727/2020 — art. 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-727/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 06 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac ex
CSJ 2020-05-07
0,94
1ra-152/2020 — art. 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-152/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 10 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti Judecători - Anatolie Țurcan,
Sursă