1ra-273/ 2020 — art. 361 alin. 2 lit. b, c CP

1ra-273/ 2020 — art. 361 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-273/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Bodean Ina în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală în privința

lui

Gagauz Tatiana x, născută la x,

originară și domiciliată în mun. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.07.2018– 16.08.2018:

instanța de apel: 26.12.2018 – 06.02.2019;

instanța de recurs: 09.09.2019-04.03.2020.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Găgăuz Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal și cu aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Tatiana, aflându-se în Republica Moldova, având scopul confecționării,

deținerii și folosirii documentelor oficiale false, în perioada lunilor

februarie - martie 2018, în urma înțelegerii prealabile cu alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, în circumstanțe necunoscute,

a confecționat, deținut și folosit pașaportul Republicii Moldova pe numele

Lomaniuc Natalia x cu seria și numărul x, însă la data de 02.04.2018. ora

18:40, când ultima se întorcea în Republica Moldova cu cursa aeriană

Istanbul – Chișinău, în PCTF Aeroportul Internațional Chișinău, pe direcția

1

„intrare” în timpul controlului specific de frontieră de nivelul II, au fost

depistate și ridicate două pașapoarte cu date diferite pe numele Găgăuz

Tatiana, care aveau semne vădite de falsificare. În procesul efectuării

controlului de frontieră s-a constatat că, pașaportul cu Seria xx eliberat la

21.11.2015, aparține cet. R. Moldova, Lomaniuc Natalia x. Potrivit

raportului de expertiză judiciară nr.145 din 27.04.2018, conținutul inițial al

pașaportului Republicii Moldova cu seria și numărul x eliberat pe numele

Lomaniuc Natalia x, a fost modificat prin rebroșarca blanchetei,

substituirea paginii cu date personale inițiale cu cea actuală și alipirea unui

strat de laminat suplimentar.

Prin urmare, Găgăuz Tatiana a confecționat, deținut și folosit

documente oficiale false, de importanță deosebită, care acordă drepturi, cu

modificarea conținutului inițial al pașaportului cu seria și numărul BI x cu

substituirea numelui și prenumelui din Romaniuc Natalia în Lomaniuc

Natalia, cât și a datei de naștere x.

Acțiunile intenționate ale Tatianei Găgăuz au fost încadrate juridic în

baza art.361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, după indicii calificativi

„confecționarea, deținerea, vânzarea și folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi, după semnele calificative: săvârșit referitor la un document de o

importanță deosebită și de două sau mai multe persoane

Prima instanță a mai stabilit că, ulterior, în cadrul ședinței de

judecată, referindu-se la prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr.12

din 14.05.2018. în conformitate cu care lit. c) din alin.(2) al art. 361 Cod

penal a fost declarată neconstituțională, acuzatorul de stat a considerat

necesar a fi recalificate acțiunile inculpatei conform art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, urmare a cărui fapt, ținând cont de prevederile art. 7 alin. (6)

Cod de procedură penală, conform căruia, Hotărârile Curții

Constituționale privind interpretarea Constituției sau privind

neconstituționalitatea unor prevederi legale sânt obligatorii pentru

organele de urmărire penală, instanțele de judecată și pentru persoanele

participante la procesul penal, iar în ședința de judecată s-a constatat cu

certitudine că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2018,

lit. c) din alin.(2) al art.361 Cod penal a fost declarată neconstituțională,

instanța a verificat acțiunile inculpatei Găgăuz Tatiana sub aspectul

comiterii de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b)

Cod penal, fără a-i imputa inculpatei săvârșirea infracțiunii referitor la un

document de o importanță deosebită.

2

Chișinău, oficiul principal, Cristina Robu, care a solicitat admiterea

apelului, casarea parțială a sentinței în partea soluționării chestiunii

cheltuielilor judiciare și emiterea unei decizii în această parte, prin care să

se încaseze de la inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 2 100 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare

nr.145 din 27.04.2018.

3.1 În motivarea cererii de apel declarate, procurorul a invocat că,

prima instanță a calificat corect acțiunile inculpatei, dar în temeiul art. art.

227, 229 Cod de procedură penală, aceasta urma să încaseze de la inculpata

Găgăuz Tatiana în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 2

100 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.145 din 27.04.2018.

februarie 2019, a fost admisă cererea de apel declarată de către procuror,

casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 16 august

2018 în partea soluționării chestiunii cheltuielilor judiciare și pronunțată o

nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

A fost admisă cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la

inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare și s-

a încasat de la inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului suma de 2

100 (două mii una sută) de lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru

efectuarea expertizei judiciare nr.145 din 27.04.2018.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că,

prima instanță a conchis corect că, inculpata Găgăuz Tatiana este vinovată

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal,

după semnele calificative „confecționarea, deținerea, vânzarea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșit de două sau mai

multe persoane".

În ședința instanței de apel nu a fost posibilă audierea inculpatei

Găgăuz Tatiana cu privire la circumstanțele cauzei, aceasta fiind citată legal

la adresa cunoscută instanței despre locul, data și ora ședinței de judecată,

inculpata nu s-a prezentat, astfel că, în temeiul art.412 alin.(5) Cod de

procedură penală, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatei,

care a fost citată legal, dar în prezența unui avocat desemnat în mod legal.

Din considerentele enunțate supra, instanța de apel a dat citirii

declarațiile inculpatei Găgăuz Tatiana date în ședința de judecată a primei

instanțe.

3

Instanța de apel a reținut și faptul că, la cererea scrisă a inculpatei

Găgăuz Tatiana, prin încheierea protocolară a primei instanțe din

06.08.2018 s-a dispus judecarea cauzei în conformitate cu art.3641 Cod de

procedură penală. în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță a stabilit corect circumstanțele de

fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpata Găgăuz Tatiana a

săvârșit anume infracțiunea prevăzută de art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Împrejurări constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, motiv pentru care, vinovăția inculpatei nici nu a fost contestată, fiind

contestată doar soluția instanței în partea soluționării chestiunii

cheltuielilor judiciare.

În ceea ce privește cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la

inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiu, statului cheltuielile judiciare în

mărime de 2 100 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.145 din

27.04.2018, instanța de apel a considerat întemeiată cerința respectivă

făcând trimitere la dispozițiile art. 227 alin.(2) pct.1) și art.229 alin.(1) și (2)

Cod de procedură penală.

În speță, cheltuielile judiciare în mărime de 2 100 de lei rezultă din

efectuarea expertizei judiciare nr.145 din 27.04.2018, prin care s-a stabilit că:

,,conținutul inițial al pașaportului Republicii Moldova cu seria și numărul x

eliberat pe numele Lomaniuc Natalia x la data de x, a fost modificat prin

rebroșarca blanchetei, substituirea paginii cu date personale inițiale cu cea

actuală și alipirea unui strat de laminat suplimentar.

Prin urmare, Găgăuz Tatiana a confecționat, deținut și folosit

documente oficiale false, de importanță deosebită, care acordă drepturi, cu

modificarea conținutului inițial al pașaportului cu seria și numărul BI x cu

substituirea numelui prenumelui din Romaniuc Natalia în Lomaniuc

Natalia, cât și a datei de naștere x”. (fd.21 - 28)

Instanța de apel, prin prisma art.art.227 alin.(2) pct.1) și 229 alin.(1) și

(2) Cod de procedură penală, dat fiind că, s-a stabilit cu certitudine că,

inculpata Găgăuz Tatiana este vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal, atentând în acest mod la relațiile sociale

protejate de stat, iar pentru a stabili acest fapt a fost necesară efectuarea

4

unei expertize specializate, costul căreia este justificat și probat (f.d.20), a

conchis de a admite cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la

inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare și se

încasează de la inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului suma de 2

100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei

judiciare nr.145 din 27.04.2018.

Instanța de apel a mai reținut și faptul că, potrivit art.227 alin.(2)

pct.5) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

avocatul Bodean Ina în numele inculpatei în care a invocat ca temei de

casarea a deciziei prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul central din 16 august 2018.

5.1 În motivarea recursului avocatul Bodean Ina a invocat că:

- consideră că potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuielile privind efectuarea constatărilor și expertizelor judiciare în

prezenta cauză nu se includ în categoria cheltuielilor judiciare care

urmează a fi achitate de către inculpată;

- consideră că cheltuielile supurate în cadrul urmării penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, prin numirea efectuării expertizei, reprezintă cheltuieli judiciare

ce urmează as fi achitate din contul statului.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.434 Cod de procedură penală judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al

Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților

expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul

împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recurs ordinar în termen.

5

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de

art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate și argumentate de recurent.

Din conținutul recursului avocatului Colegiul penal constată că

acesta invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile

art.427 alin.1) pct. 6) Cod de procedură penală precum că, decizia atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Lecturând textul hotărârii judecătorești recurate de avocat, Colegiul

penal constată, că acestea corespund rigorilor enunțate supra și că, instanța

de apel, și-a argumentat poziția enunțată vis-a-vis de cheltuielile judiciare,

indicând la temeiurile de fapt și de drept ce permit concluzionarea

dispunerii încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatei Găgăuz

Tatiana.

Așadar, instanța de apel prin prisma art.art.227 alin.(2) pct. 1) și 229

alin.(l) și (2) Cod de procedură penală, a stabilit cu certitudine că, inculpata

Găgăuz Tatiana este vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361

alin.(2) lit. b) Cod penal, atentând în acest mod la relațiile sociale protejate de stat.

iar pentru a stabili acest fapt a fost necesară efectuarea unei expertize specializate,

costul căreia este justificat și probat (f.d.20), a considerat necesar încasarea de

la inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

sumă de 2 100 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.145 din

27.04.2018.

Totodată, instanța de apel a pledat pentru concluzia respectivă

menționând că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de

urmărire penală, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate de

către inculpat, chiar dacă expertiza a fost ordonată de către organul de urmărire

penală, aceasta fiind o acțiune procesuală ce ține de administrarea probatoriului și

formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării, dar în același timp

reprezintă acțiuni care sunt generate de comportamentul ilegal al inculpatului.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie,

6

relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind soluția încasării cheltuielilor

judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală, corect ținând cont de prevederile art. 227 alin. (1) și (3), 229 alin. (1),

(2), (3) Cod de procedură penală, că cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea

nu prevede altă modalitate, însă cheltuielile judiciare sunt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, sau poate elibera

de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale

a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Astfel, instanța de apel just, argumentat și în limitele competenței

legale a statuat că, în speță, odată ce s-a stabilit vinovăția inculpatului în

săvârșirea unei infracțiuni, îi revine obligația de a plăti statului toate

cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi penale și până la punerea în

executare a hotărârii de condamnare.

Mai mult, recursul ordinar al apărării, potrivit argumentelor invocate

și reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, se întemeiază doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura

cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1)

și (2) a Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de

plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial condamnatul, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt

sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă

legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice

7

temei legal.

În lumina normelor ce guvernează speța, Colegiul penal remarcă și

prevederile art. 16 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, stabilesc

expres că ,,Toți cetățenii R. Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților

publice...”, iar banii cheltuiți de stat în urma acțiunilor infracționale a

făptașului, care este recunoscut vinovat în modul stabilit de lege, sunt bani

publici ce revin din contribuțiile cetățenilor.

Drept urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie întemeiată de admitere a încasării cheltuielilor judiciare suportate

în speță, printr-o motivare complexă și eficientă și a dat o argumentare

cuvenită motivelor din care considerente a ajuns la concluzia de încasare

din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare suportate în prezenta cauză.

Astfel, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel nu conține motivele ce au

stat la baza adoptării soluției. Tot aici, urmează de menționat, instanța de apel

fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat

corect de a casa parțial sentința în partea soluționării chestiunii cheltuielilor

judiciare și a pronunțat o nouă hotărâre în această parte, dispunând

încasarea de la inculpata Găgăuz Tatiana în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 2 100 (două mii una sută) de lei pentru

efectuarea expertizei judiciare nr.145 din 27.04.2018, concluzii ce au rezultat

în urma analizei coroborate a cumulului de probe administrat la dosar.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul penal

verificând lucrările dosarului remarcă, instanța de apel a respectat și

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra

tuturor motivelor esențiale invocate în apel și prin hotărârea sa a oferit

răspunsuri plauzibile și argumentate asupra acestora, în coraport cu

circumstanțele stabilite în prezenta speță, ce au fost verificate în ședință de

judecată.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

8

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Bodean Ina în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală în privința

lui Gagauz Tatiana xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9