1ra-297/20 — art. 361 al. 1 CP

1ra-297/20 — art. 361 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-297/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Sava Roman, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Sava Roman XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2018, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, inculpatul Sava Roman a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 134 ore.

Totodată prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Sava

Roman, urmărind scopul deținerii și folosirii unui document oficial fals, care acordă

drepturi, la 09.01.2018, aproximativ la ora 15:30, în timpul controlului la trecerea

frontierei de stat pe direcția intrare din Republica Moldova, la punctul de trecere

„Tudora-1”, r-l Ștefan Vodă, fiind la volanul automobilului de model „Volkswagen

Golf’ cu n/î XXX, în mod intenționat a prezentat permisul de conducere eliberat de

autoritățile Federației Ruse cu nr.772024789 eliberat la 24.06.2015, valabil până la

24.06.2024 pe numele său, care potrivit raportului de constatare tehnico - științifică

nr. 25 din 29.01.2018, s-a stabilit că, „blancheta permisului de conducere

nr.7720247889 din 24.06.2015 pe numele Sava Roman, eliberat de către autoritățile

Federației Ruse este confecționat din hârtie sintetică laminată pe ambele fețe cu

folosirea imprimantei jet de cerneală color - plasă de fond, recuzitele, fotografia,

rubricile, textele ce completează rubricile, numărul documentului, elementul realizat

cu cerneală optic variabilă și nu corespunde metodei de confecționare a blanchetei

1

autentice a permisului de conducere eliberat de către autoritățile Federației Ruse.

Acțiunile inculpatului Sava Roman au fost calificate în baza art. 361 alin. (1) Cod

penal, adică „deținerea și folosirea documentelor oficial false.”

către:

2.1 Procurorul în Procuratura raionului Ștefan Vodă - Trofimov Serghei, care

a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Sava

Roman să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1

an cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 Cod penal prin cumul parțial a pedepsei aplicate și a părții

neexecutare a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 27 iunie 2015, de

a-i stabili definitiv lui Sava Roman pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea apelului, a invocat că:

- prin sentința judecătoriei Bălți din 27.06.2015 în baza art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 4 ani de închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă

de 4 ani:

- inculpatul a fost supus urmăririi penale, aceasta fiind încetată de două ori, astfel

inculpatul a comis infracțiunea în interiorul termenului de probă, care urma să expire

în luna iulie a anului 2019, fiind incidente prevederile art. 85 Cod penal, fiind necesar

de efectuat cumulul pedepselor.

2019, s-a admis apelul, s-a casat sentința în latura penală pronunțând în această

parte o nouă hotărâre prin care Sava Roman a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepsei aplicate prin

prezenta decizie și al pedepsei neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți

din 27.06.2015, inculpatului Sava Roman i s-a stabilit definitiv pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, reieșind din materialele

cauzei, prima instanță a stabilit corect că, inculpatul Sava Roman este vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (l) Cod penal, după semnele

calificative - deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații.

Cu referire la cererea de apel declarată de către procuror, instanța de apel a

2

considerat că, argumentele invocate în apel sunt întemeiate, menționând faptul că,

inculpatul Sava Roman a fost condamnat anterior prin sentința Judecătoriei Bălți

din 27.06.2015 în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 4 ani de închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probă de 4 ani (f.d.45 - 46), iar termenul de probă urma să expire la

data de 27.06.2019, după cum urmează din materialele cauzei la 09.01.2018,

inculpatul Sava Roman a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (l) Cod

penal, adică în interiorul perioadei de probă.

În acest context, instanța de apel a reținut că, prima instanță a conchis eronat de

a aplica art. 90 alin. (11) Cod penal, conform căruia, în cazul în care cel condamnat

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o

infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de

către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea

asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei.

Instanța de apel specificând faptul că în speță, art. 90 alin. (11) Cod penal nu a

fost posibil de a fi aplicat or, acesta reglementează, situația în care instanța de

judecată soluționează problema anulării sau menținerii condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei doar dacă aceasta este ridicată de

către organul care exercită supravegherea asupra comportamentului celor

condamnați cu suspendarea executării pedepsei, fapt care nu a avut loc în prezenta

cauză, motiv pentru care urmau a fi aplicate prevederile art. 90 alin. (l0) Cod penal.

În concluzie, cu referire la individualizarea pedepsei de către prima instanță,

având în vedere circumstanțele cauzei elucidate supra, ținând cont de faptul că,

inculpatul și-a recunoscut vina că, acesta a comis intenționat o nouă infracțiune în

perioada de probă pentru comiterea unei alte infracțiuni intenționate și întrucât la

materialele cauzei nu există probe care ar atesta că, pedeapsa cu închisoare nu ar

duce la corectarea inculpatului, instanța de apel a conchis că, este just și echitabil

ca inculpatului Sava Roman, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (l) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, să i se aplice pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar

în temeiul art. 85 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepsei aplicate prin prezenta

decizie și al pedepsei neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți din

27.06.2015, lui Sava Roman să i se stabilească o pedeapsă definitiv sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În acest context, instanța de apel a specificat faptul că, pedeapsa aplicată va

duce la corectarea inculpatului, fiind una de natură să restabilească echilibrul social

perturbat prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată, realizarea scopului legii

penale.

3

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Sava Roman, care a invocat drept

temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

Invocând faptul că:

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, prin

hotărârea atacată s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- la stabilirea pedepsei instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 61,

75, 77 Cod penal;

- concluziile instanței privind refuzul aplicării față de inculpat a prevederilor

art. 90 Cod penal nu sunt reflectate în hotărâre;

- instanța de apel nu a motivat temeinicia aplicării unei pedepse mai aspre față

de inculpat, a ignorat faptul că cauza penală a fost examinată în procedură

simplificată, și că pedeapsa maximă nu putea depăși 1 an și 4 luni închisoare, la

cumularea pedepsei instanța nu a ținut cont de regulile stabilirii pedepsei;

- la momentul adoptării deciziei de către instanța de apel, deși aceasta a reținut

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, prematur a concluzionat că inculpatul urmează

să execute pedeapsa cu închisoarea, nu a ținut cont de noile limite cu care trebuia să

opereze la stabilirea pedepsei potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, prin ce s-a

admis o eroare de drept;

- infracțiunea comisă de către inculpat face parte din categoria celor ușoare,

prin urmare instanța de apel nu era în drept să intervină în chestiunea privitor la

anularea și/sau menținerea suspendării condiționate;

- instanța de apel a examinat superficial și ne obiectiv cauza penală, nu a făcut

o analiză suficientă a probelor administrate, nu a verificat și apreciat probele în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, invocând faptul că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului motivându-și just

soluția adoptată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

4

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 10) Cod de procedură

penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile și motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor, or, la judecarea apelului declarat, instanța de recurs a

constatat că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă în partea individualizării pedepsei în privința lui

Sava Roman în limitele sancțiunilor prevăzute de infracțiunea incriminată, cu

respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Argumentul recurentului precum că „ la aplicarea pedepsei, de către instanța

de apel nu au fost respectate întru totul prevederile art. 61, 75 Cod penal”, Colegiul

penal îl apreciază critic deoarece din textul deciziei contestate urmează că instanța

de apel la aplicarea și individualizarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61,

75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii, motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de lipsa circumstanțelor care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului precum și de

faptul că inculpatul Sava Roman a solicitat examinarea cauzei în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, beneficiind în acest sens

de o reducere din limitele pedepselor stabilite pentru infracțiunea comisă,

concluzionând corect asupra pedepsei aplicate în privința ultimului.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două

5

criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale

săvârșite.

Instanța de recurs reține că solicitarea recurentului privind aplicarea în

privința lui Sava Roman a suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art.

90 Cod penal, este neîntemeiată, or, doar faptul că acesta nu este de acord cu

pedeapsa stabilită de către instanța de judecată, considerând-o prea aspră, nu poate

servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse

neprivative de libertate.

În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă că inculpatul Sava Roman

anterior prin sentința Judecătoriei mun. Bălți din 17.06.2015 a fost condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. f) Cod penal, pedeapsa fiind

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 4 ani (f.d. 45-46 verso,

Vol.I), prin urmare având în vedere faptul că inculpatul în acest termen a mai comis

și alte infracțiuni, se deduce faptul că încrederea oferită inculpatului nu a fost

justificată.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal mai reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori

de drept, pedeapsa aplicată inculpatului fiind în limita sancțiunilor, deoarece la

stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în

acest sens sunt neîntemeiate.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că

„instanța de apel nu a motivat temeinicia aplicării unei pedepse mai aspre față de

inculpat, a ignorat faptul că cauza penală a fost examinată în procedură

simplificată, și că pedeapsa maximă nu putea depăși 1 an și 4 luni închisoare, la

cumularea pedepsei instanța nu a ținut cont de regulile stabilirii pedepsei” fiind de

menționat faptul că, conform art. 90 alin. (10) Cod penal „în cazul în care cel

condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvîrșește în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune

intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85, dacă,

după caz, nu sînt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul articol”.

Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal „dacă, după pronunțarea sentinței, dar

înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvîrșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa

aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința

anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani

de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani și a

persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care

nu au mai fost condamnate – termenul de 15 ani.”

Este de menționat faptul că la stabilirea pedepsei inculpatului, s-a ținut cont

de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de faptul că inculpatul

6

a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, astfel instanța de apel în baza

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală a redus limitele pedepsei prevăzute de

art. 361 alin. (1) Cod penal stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închioare pe un

termen de 1 an, iar având în vedere faptul că inculpatul Sava Roman a comis

infracțiunea până la expirarea termenului de probațiune, instanța de apel în baza art.

85 Cod penal corect i-a stabilit o pedeapsă definitivă lui Sava Roman sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, adăugându-i o parte din pedeapsa

neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.06.2015.

Colegiul penal consideră eronată și greșită poziția apărării precum că

inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă cu încălcarea prevederilor legale, or analizând

conținutul deciziei contestate incontestabil se atestă că instanța de apel a aplicat

inculpatului o pedeapsă echitabilă cu respectarea tuturor exigenților legii și care va

asigura atingerea scopului pedepsei penale.

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual- penale, fiind

argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția de inadmisibilitate a recursului

ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pavlov Victor în

numele inculpatului Sava Roman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Sava Roman

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 februarie 2020

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

.

7