1ra-2011/2019 — art. 171 alin. 3 lit. b CP

1ra-2011/2019 — art. 171 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2011/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Daniliuc Nicolae în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Cahul sediul Central din 17 decembrie 2018 și deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui

Gheorghiev Mihail xxxx, născut la xx xxxx

xxxx, originar din xxxx, domiciliat în xxxx

xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.10.2018 - 17.12.2018;

Instanță de apel: 12.02.2019 - 23.04.2019;

Instanță de recurs: 03.09.2019 - 13.11.2019.

A C O N S T A T A T :

Gheorghiev Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – una din zilele lunii decembrie

2017), la 15 ani închisoare;

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – pe parcursul lunii decembrie

2017), la 15 ani închisoare;

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – luna februarie 2018), la 15 ani

închisoare;

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – luna mai 2018), la 15 ani

închisoare;

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – 17 august 2018), la 15 ani

închisoare;

- art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul – luna august 2018), la 15 ani

închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 22 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Cerințele procurorului privind încasarea de la Gheorghiev Mihail în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor

1

medico-legale, au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Xxxx xxxx

privind încasarea prejudiciului moral, fiind dispusă de la Gheorghiev Mihail în

beneficiul lui Xxxx xxxx suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Mihail, în una din zilele lunii decembrie 2017, data exactă și ora nu au fost

stabilite, aflându-se în domiciliul amplasat pe str. xxxx, or. xxxx, unde locuiește

xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx, cu familia sa și cu certitudine cunoscând că ultima

este o persoană care nu a atins vârsta de 14 ani, cu scopul satisfacerii poftei sale

sexuale, a adus-o pe xxxx xxxx în încăperea separată a domiciliului indicat, unde

fiind împreună cu xxxx xxxx și folosindu-se de imposibilitatea acesteia de se apăra

ori de a-și exprima voința sa în legătură cu vârsta fragedă, a impus-o pe xxxx xxxx

prin influență psihică îndreptată spre reprimarea rezistenței și voinței minorei să-și

dezbrace hainele, ulterior cu aplicarea violenței, contrar voinței și dorinței lui xxxx

xxxx, a comis cu ea un raport sexual în rezultatul căruia a avut loc ruperea

himenului organului genital al lui xxxx xxxx.

Tot Gheorghiev Mihail, după ce a comis violul față de xxxx xxxx, în urma

căruia a avut loc ruperea himenului, pe parcursul lunii decembrie 2017, data exactă

și ora nu au fost stabilite, aflându-se în domiciliul amplasat pe str.xxxx xxxx, or.

xxxx, unde locuiește Xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx, cu familia sa și cu certitudine

cunoscând că ultima este o persoană care nu atins vârsta de 14 ani, cu scopul

satisfacerii poftei sale sexuale, de nenumărate ori, a adus-o pe Xxxx xxxx în

încăperea separată a domiciliului indicat, unde fiind împreună cu Xxxx xxxx și

folosindu-se de imposibilitatea acesteia de se apăra ori de a-și exprima voința sa în

legătură cu vârsta fragedă, a impus-o pe Xxxx xxxx prin influență psihică

îndreptată spre reprimarea rezistenței și voinței minorei să-și dezbrace hainele,

ulterior cu aplicarea violenței, contrar voinței și dorinței lui Xxxx xxxx, a comis cu

ea raporturi sexuale.

Tot Gheorghiev Mihail, în perioada de timp a lunii februarie 2018, data

exactă și ora nu au fost stabilite, aflându-se în domiciliul amplasat pe str. Lenin,

193, or. Taraclia, unde locuiește Xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx, cu familia sa și cu

certitudine cunoscând că ultima este o persoană care nu atins vârsta de 14 ani, cu

scopul satisfacerii poftei sale sexuale, de nenumărate ori, a adus-o pe Xxxx xxxx în

încăperea separată a domiciliului indicat, unde fiind împreună cu Xxxx xxxx și

folosindu-se de imposibilitatea acesteia de se apăra ori de a-și exprima voința sa în

legătură cu vârsta fragedă, a impus-o pe Xxxx xxxx prin influență psihică

îndreptată spre reprimarea rezistenței și voinței minorei să-și dezbrace hainele,

ulterior cu aplicarea violenței, contrar voinței și dorinței lui Xxxx xxxx, a comis cu

ea raporturi sexuale.

Tot Gheorghiev Mihail, în perioada de timp a lunii mai 2018, data exactă și

ora nu au fost stabilite, aflându-se în domiciliul amplasat pe str. xxxx xxxx, or.

xxxx, unde locuiește Xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx, cu familia sa și cu certitudine

cunoscând că ultima este o persoană care nu atins vârsta de 14 ani, cu scopul

satisfacerii poftei sale sexuale, de nenumărate ori, a adus-o pe Xxxx xxxx în râpa

amplasată la o distanță de 60 metri de la domiciliul indicat, unde fiind împreună cu

Xxxx xxxx și folosindu-se de imposibilitatea acesteia de se apăra ori de a-și

2

exprima voința sa în legătură cu vârsta fragedă, a impus-o pe Xxxx xxxx prin

influență psihică îndreptată spre reprimarea rezistenței și voinței minorei să-și

dezbrace hainele, ulterior cu aplicarea violenței, contrar voinței și dorinței lui Xxxx

xxxx, a comis cu ea raport sexual în formă normală.

Tot Gheorghiev Mihail, la 17 august 2018, seara, aflându-se în domiciliul

amplasat pe str. xxxx xxxx, or. xxxx, unde locuiește Xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx,

cu familia sa și cu certitudine cunoscând că ultima este o persoană care nu atins

vârsta de 14 ani, cu scopul satisfacerii poftei sale sexuale, de nenumărate ori, a

adus-o pe Xxxx xxxx în râpa amplasată la o distanță de 60 metri de la domiciliul

indicat, unde fiind împreună cu Xxxx xxxx și folosindu-se de imposibilitatea

acesteia de se apăra ori de a-și exprima voința sa în legătură cu vârsta fragedă, a

impus-o pe Xxxx xxxx prin influență psihică îndreptată spre reprimarea rezistenței

și voinței minorei să-și dezbrace hainele, ulterior cu aplicarea violenței, contrar

voinței și dorinței lui Xxxx xxxx, a comis cu ea un raport sexual.

Tot Gheorghiev Mihail, în luna august 2018, data și ora exactă nefiind

stabilite, aflându-se pe malul iazului amplasat în extravilanul s. Balabanu, r-nul

Taraclia, împreună cu Xxxx xxxx, a.n. xx xx xxxx și mama acesteia pe care le-a

invitat să se scalde la iaz și apoi le-a dus la locul indicat cu automobilul acestuia de

model ,,Rover 620 SI! cu n/î xxxx xxxx, cu certitudine cunoscând că Xxxx xxxx

este o persoană care nu atins vârsta de 14 ani, cu scopul satisfacerii poftei sale

sexuale, a adus-o pe Xxxx xxxx în locul ascuns în apă, în apropiere de malul

iazului, unde fiind împreună cu Xxxx xxxx și folosindu-se de imposibilitatea

acesteia de se apăra pe sine s-au de a explica voința sa în legătură cu vârsta minoră,

a impus-o pe Xxxx xxxx prin influență psihică îndreptată spre reprimarea

rezistenței și voinței minorei să-și dezbrace hainele, ulterior cu aplicarea violenței,

contrar voinței și dorinței lui Xxxx xxxx, a comis cu ea un raport sexual.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare și

respingerea acțiunii civile.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a încălcat în mod flagrant

prevederile art.art.338-340 Cod de procedură penală, iar din dispozitivul sentinței

nu este clar dacă va fi pronunțată sentința integrală.

La fel, avocatul a indicat că, pedeapsa maximă prevăzută de art.171 alin.(3)

lit. b) Cod penal este de la 10 la 20 ani de închisoare sau cu detenție pe viață, prin

urmare pedeapsa cu închisoare de 90 de ani stabilită inculpatului - câte 15 ani

pentru fiecare episod în parte, reprezintă o născocire a instanței de judecată.

Menționează avocatul că, instanța de fond la aplicarea pedepsei urma să țină

cont de prevederile art.art.28, 29, 30 Cod penal, să-și dea seama că în cauza dată

există o singură infracțiune și urma să aplice o singură pedeapsă în strictă

corespundere cu prevedere art.171 alin.(3) lit. b) Codul penal, iar art.84 Cod penal

nu urma a fi aplicat.

Prima instanță nu a avut temei legal ca prin sentința din 17.12.2018 să

mențină arestarea preventivă în privința inculpatului Gheorghiev Mihail până la

intrarea în vigoare a sentinței, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a Constituției.

Partea vătămată minoră suferă de o boală numită enurezis, iar specialiștii în

domeniu afirmă cu certitudine că tratamentul complex al enurezisului include

3

diferite metode, inclusiv masajul și diferite exerciții terapeutice, menite să

întărească mușchii pelvisului, prin urmare nu este exclus faptul că în timpul

tratamentului medicii din greșeală puteau să-i provoace rupturi la nivelul

himenului, folosind astfel de metode de tratament.

La materialele cauzei penale este anexat raportul de expertiză judiciară din

23.08.2018, în care expertul, în urma examinării victimei Xxxx xxxx, a

concluzionat cu certitudine că careva leziuni la nivelul corpului, organelor genitale,

anus nu au fost depistate. La nivelul himenului victimei s-a depistat rupturi vechi,

vechimea cărora nu este posibil de stabilit la himenul deformat și fac o presupunere

că penetrarea a fost posibilă și nimic mai mult, care nu pot servi temei de a

constata cu certitudine că victima ar fi fost violată.

A menționat avocatul precum că din diferite surse a obținut și informația

precum că mama copilului minor Xxxx xxxx, este dependentă de alcool și de doi

ani î-și vinde fiica minoră mai multor indivizi dubioși pentru a întreține relații

sexuale cu minora contra unor sume de bani.

Astfel, rezultă cu certitudine că, partea vătămată minoră nu a fost violată de

inculpatul Gheorghiev Mihail, iar toată învinuirea înaintată inculpatului este o

invenție a procurorilor, din interese personale și la comanda cuiva.

Subsidiar apelantul a invocat că, citind declarațiile copilului minor Xxxx

xxxx, și-a dat seama că minora nu spune adevărul, fiind că așa a fost impusă de

către cineva, iar martorii acuzării nu au declarat nimic concret în cauza dată, iar

declarațiile lor sunt bazate pe spusele copilului minor Xxxx xxxx.

Astfel, la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și

incontestabile prin care ar putea fi demonstrată vinovăția inculpatului Gheorghiev

Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

3.1. Inculpatul Gheorghiev Mihail a contestat cu apel sentința, solicitând

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare și respingerea acțiunii

civile, invocând că sentința este neîntemeiată și ilegală.

2019, au fost respinse apelurile, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel cu privire la cererea

avocatului privind excluderea de la materialele cauzei penale în calitate de probă a

declarațiilor părții vătămate minore Xxxx xxxx, a indicat că, din materialele

cauzei rezultă cu certitudine faptul că partea vătămată minoră Xxxx xxxx a fost

audiată în condiții speciale în conformitate cu art.1101 Cod de procedură penală de

către judecătorul de instrucție la faza urmăririi penale în data de 24 august 2018

(f.d.108-110 vol. I). astfel, argumentele avocatului precum că aceasta urma să fie

audiată și în ședința instanței de fond au fost respinse ca neîntemeiate, deoarece

ținând cont de vârsta foarte fragedă a minorei care la data audierii în condiții

speciale avea doar 10 ani, pentru a nu fi supusă repetat victimizării acesteia just a

fost stabilit faptul că nu mai este necesară o audiere suplimentară a victimei. Tot în

acest sens, instanța de apel a făcut trimitere la practica CtEDO în cauza Șandru vs.

România din 15.10.2013.

În continuarea, instanța de apel a indicat că, în pofida faptului că inculpatul

Gheorghiev Mihail nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal, pentru fiecare episod separat, probele cercetate în

4

cadrul instanței de fond, verificate suplimentar în cadrul ședinței în instanța de

apel, fiind consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, probează

vinovăția ultimului în comiterea acesteia, și anume: declarațiile părții vătămate

minore Xxxx xxxx (f.d.108-110a vol. I); reprezentantului legal al părții vătămate

minore, Filipova Galina (f.d.55-61 vol. II); martorilor Pirneac Inga (f.d.69-71 vol.

II); Pavel Mariana (f.d.73-82 vol. II); Pavel Iuri (f.d.84-89 vol. II); specialistului

Moraru-Chilimar Rodica, directorul Centrului de asistență și protecție a victimelor

și potențialelor victime ale traficului de ființe umane (f.d.126-132 vol. II);

ordonanță de începere a urmăririi penale din 22.08.2018 (f.d.1 vol. I); plângerea

depusă de Pavel Mariana din 21.08.2018 (f.d.3 vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului Pavel Mariana din 21.08.2018 (f.d.5 vol. I); copia certificatului de

naștere a lui Xxxx xxxx (f.d.7 vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului

Pavel Iuri din 21.08.2018 (f.d.8-9 vol. I); procesul-verbal de audiere a bănuitului

Gheorghiev Mihail din 22.08.2018 (f.d.43 vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului Filipova Galina din 22.08.2018 (f.d.56 vol. I); procesul-verbal de

cercetare a domiciliului situat pe str. xxxx, or. xxxx din 22.08.2018 (f.d.57-60 vol.

I); procesul-verbal de cercetare a râpei de pe str.xxxx, or. xxxx din 22.08.2018

(f.d.61-62 vol. I); procesul-verbal de cercetare a malului iazului din s. Balabanu, r-

nul Taraclia din 22.08.2018 (f.d.63-64 vol. I); revendicarea pe numele lui

Gheorghiev Mihail, forma 246, din 23.08.2018 (f.d.65 vol. I); raportul de expertiză

medico-legală nr.201811P0613 din 23.08.2018 (f.d.74-75 vol. I); procesul-verbal

de audiere a învinuitului Gheorghiev Mihail din 23.08.2018 (f.d.79 vol. I); raportul

de expertiză judiciară nr.201811P0618 din 06.09.2018 (f.d.97-99 vol. I); procesul-

verbal de audiere a martorului din 03.09.2018 (f.d.104 vol. I); procesul-verbal de

audiere a martorului din 03.09.2018 (fd.105 vol. I); procesul-verbal de audiere a

părții vătămate minore din 29.07.2018 (f.d.111 vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului din 18.09.2018 (f.d.129 vol. I); procesul-verbal din 20.09.2018 (f.d.132

vol. I); raportul de evaluare psihologică a copilului Xxxx xxxx (f.d.134-135 vol. I);

ordonanță de începere a urmării penale din 13.09.2018 (f.d.139 vol. I); procesul-

verbal de audiere învinuitului din 20.09.2018 (f.d.151 vol. I); ordonanța de

începere a urmării penale din 13.09.2018 (f.d.152 vol. I); ordonanța de

recunoaștere în calitate de reprezentant legal al părții vătămate din 19.09.2018

(f.d.157 vol. I); procesul-verbal de audiere învinuitului din 20.09.2018 (f.d.164 vol.

I); ordonanța de începere a urmării penale din 13.09.2018 (f.d.165 vol. I); procesul-

verbal de audiere învinuitului din 20.09.2018 (f.d.190 vol. I); procesul-verbal de

cercetare a obiectului din 14.09.2018 (f.d.191-192 vol. I); procesul-verbal de

ridicare din 18.09.2018 (f.d.220 vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului din

18.09.2018 (f.d.221-222 vol. I); procesul-verbal de cercetare a fișei medicale și

istoria bolilor lui Xxxx xxxx din 18.09.2018 (f.d.223-227 vol. I); procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 28.09.2018 (f.d.232-234 vol. I); procesul-verbal de

audiere a învinuitului din 28.09.2018 (f.d.240 vol. I); rechizitoriul (f.d.243-249 vol.

I).

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței

și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

5

reținute în sarcina inculpatului Gheorghiev Mihail încadrarea juridică

corespunzătoare, potrivit dispozițiilor art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal, conform

indicilor calificativi „violul adică raportul sexual săvârșit asupra persoanei,

profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința,

săvârșit asupra unei persoanei despre care știa cu certitudine că nu a împlinit

vârsta de 14 ani ”.

Dat fiind faptul că partea apărării în cererea de apel, a menționat despre

faptul că, in acțiunile lui Gheorghiev Mihail lipsesc elementele infracțiunii

incriminate, instanța de apel cu referire la componența de infracțiune prevăzută de

art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal, a relatat că: subiectul infracțiunii este inculpatul

Gheorghiev Mihail, care întrunește condițiile prevăzute la art.art.21 alin.(1), 22

Cod penal; obiectul juridic special al infracțiunii are un caracter complex, constând

din: 1) obiectul juridic principal - relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea

sexuală a părții vătămate minore Xxxx xxxx; 2) obiectul juridic secundar - relațiile

sociale cu privire la libertatea psihică, integritatea corporală, sănătatea părții

vătămate minore Xxxx xxxx; 3) obiectul material îl constituie corpul părții

vătămate minore Xxxx xxxx.

Sub aspectul dat, instanța de apel a notat că, urmare a constatării și analizei

probatoriului administrat, inculpatul Gheorghiev Mihail a atentat la inviolabilitatea

sexuală a minorei Xxxx xxxx.

Latura obiectivă a infracțiunii se exprimă prin fapta prejudiciabilă,

concretizată în acțiuni de două tipuri: 1) acțiunea principală - raportul sexual; 2)

acțiunea adiacentă fiind exprimată prin profitarea de imposibilitatea părții vătămate

minore Xxxx xxxx de a se apăra ori de a-și exprima voința în legătură cu vârsta

fragedă; fiind evidențiat că inculpatul Gheorghiev Mihail cunoștea cu certitudine

vârsta minoră a victimei.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, raporturile sexuale forțate în toate

din cele șase epizoade au avut loc și că declarațiile părții vătămate minore Xxxx

xxxx, depuse în cursul urmăririi penale în condiții speciale de audiere sunt

veridice, consecutive și reflectă adevărul. Ele se coroborează perfect cu celelalte

probe prezentate în sprijinul învinuirii și reflectate în cuprinsul sentinței.

Tot în acest sens, instanța de apel a relevat că, din materialele dosarului

rezultă în mod cert vinovăția inculpatului Gheorghiev Mihail, și astfel, au fost

apreciate critic afirmațiile inserate în cererile de apel, privind absența probelor care

ar demonstra vinovăția inculpatului în cele incriminate.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal

în speța dată, s-a caracterizat prin vinovăție sub formă de intenție directă, care s-a

manifestat prin faptul că inculpatul Gheorghiev Mihail își dădea seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a

dorit în mod conștient survenirea acestora. Totodată, motivele infracțiunii în cauza

dată se exprimă în năzuința de satisfacere a necesității sexuale.

Instanța de apel a considerat că și elementul constitutiv vizat și-a găsit

confirmare deplină ținând cont de faptul că punându-se accent pe relatările făcute

de către partea vătămată minoră Xxxx xxxx, depuse în cadrul urmăririi penale, care

a declarat că anume inculpatul Gheorghiev Mihail a violat-o în locurile și în

circumstanțele indicate.

6

Prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului,

considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea

se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de fond, care combat

în întregime versiunea inculpatului, și anume declarațiile părții vătămate minore,

reprezentantului legal al părții vătămate minore și martorilor audiați luate în

coroborare cu probele materiale.

În vederea confirmării intenției directe a inculpatului și combaterii versiunii

acestuia cu privire la nevinovăția sa, instanța de apel a reținut declarațiile

specialistului psiholog Moraru-Chilimar Rodica și a ajuns la concluzia că,

declarațiile părții vătămate minore Xxxx xxxx sunt adevărate, veridice din punct de

vedere al modului de relatare și descriere motiv pentru care nu există temeiuri de a

le aprecia ca fiind neconcludente, iar invocările părții apărării precum că minora

minte în declarațiile făcute au fost apreciate critic.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul avocatului

precum că, citind cu atenție declarațiile copilului minor Xxxx xxxx a conchis că

minora nu spune adevărul și că minte necalitativ fiind că așa a fost impusă de către

cineva, or, partea vătămată minoră Xxxx xxxx a fost audiată în condiții speciale de

audiere, în prezenta psihopedagogului Eșanu Elena, declarațiile fiind în coroborare

între ele și cu celelalte probe materiale prezentate și verificate în cadrul cercetării

judecătorești. Totodată, declarațiile părții vătămate minore corespund cu

declarațiile reprezentantului legal al acesteia, care a fost prevenită de răspunderea

penală pentru darea declarațiilor intenționat false, nefiind stabilit temei de a aprecia

critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului. Mai mult,

în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe care ar infirma cele

relatate de către partea vătămată minoră.

În continuare, instanța de apel a apreciat critic invocările părții apărării

precum că, martorii audiați pe dosar sunt falși și inventați de către partea acuzării

or, în acest sens apărarea nu a prezentat probe sau un raționament logic pe care s-ar

baza și ar confirma cele menționate.

Argumentele avocatului invocate în cererea de apel precum că în urma

examinării victimei Xxxx xxxx expertul doar a presupus că penetrarea a fost

posibilă și nimic mai mult, temei care nu poate servi de a constata cu certitudine că

victima ar fi fost violată, instanța de apel le-a respins ca declarative, deoarece din

raportul de expertiză medico-legal nr.201811P0613 din 23.08.2018, rezultă că

expertul nu neagă cu certitudine faptul că violul nu ar fi avut loc, din contra

stabilește cu certitudine faptul rupturilor vechi - himen deflorat,cu o vechime de cel

puțin 3 săptămâni până la examinare, și ținând cont de ultima dată la care minora a

fost abuzată sexual de către inculpat, precum și de data efectuării raportului

medico-legal respectiv, nu există nici un dubiu de faptul că raporturile de viol au

avut loc și au fost săvârșite anume de inculpat, or, toate probele și declarațiile

martorilor indică direct asupra acestuia.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul inculpatului privind

lipsa vinovăției sale în fapta incriminată deoarece poartă caracter declarativ, or,

totalitatea probelor administrate de prima instanță și verificate în instanța de apel,

combat această versiune și stabilesc, fără nici un dubiu, contrariul.

La fel, au fost respinse aberațiile avocatului precum că partea vătămată

7

minoră suferă de o boală numită enurezis, iar specialiștii în domeniu afirmă cu

certitudine că tratamentul complex al enurezisului include diferite metode, inclusiv

masajul și diferite exerciții terapeutice, deoarece, s-a constatat cu certitudine faptul

că minorei Xxxx xxxx nu i-au fost prescrise cursuri de masaje de nici un fel ca

tratament pentru boala de care suferă, mai mult, însăși martorul Pirneac Inga, care

este medicul de familie al minorei, a menționat că masajul este contraindicat pentru

tratarea acestei boli și doar procedurile fizio sunt benefice copilului.

De asemenea, instanța de apel călăuzindu-se de lege și de intima convingere

a respins integral apelul declarat de către avocatul Daniliuc Nicolae în numele

inculpatului Gheorghiev Mihail, deoarece apelul este unul total nefondat, pur

declarativ și aberant care nu conține nici un substrat factologic pe care s-ar baza

cele invocate.

În ansamblul circumstanțelor expuse supra, instanța de apel a reținut că, vina

inculpatului Gheorghiev Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171

alin.(3) lit. b) Cod penal, în fiecare din cele șase epizoade separat, și-a găsit

confirmarea pe deplin, iar versiunea apărării că în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele infracțiunii, urmează a fi a apreciate ca o tactică de apărare, care a fost

combătută integral prin raționamentele relatate supra.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a conchis

că, prima instanță corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu art.art.7,

61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, corect aplicând pedeapsa sub formă de închisoarea, care

este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise.

Subsidiar, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost

administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat

careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului.

4.3. Cu privire la dezacordul apelanților referitor la recuperarea prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel cu trimitere la art.art.220 alin.(1),

225 alin.(1), (2), 219 alin.(2) pct.4), (4) Cod de procedură penală, art.art.1422

alin.(1), 1423 alin.(1) Cod civil, a indicat că, prin săvârșirea infracțiunilor de către

inculpatul Gheorghiev Mihail, părții vătămate minore Xxxx xxxx i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice, exprimate prin stres, frustrare, anxietate, disconfort,

depresie, rușine, etc., din care motiv suma de 100 000 lei, stabilită de către prima

instanță, cu titlu de prejudiciu moral este una echitabilă, legală și întemeiată și

corespunde volumului de suferințe psihice și daune morale suportate de victima

minoră din culpa inculpatului.

În acest context, instanța de apel a notat că, unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că

indemnizația, trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

din temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a contestat cu

recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare și respingerea acțiunii civile.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, la data de 11 ianuarie 2019 nu a

8

avut loc nici un fel de deliberare și pronunțare a sentinței integrale a instanței de

fond din 17 decembrie 2018.

Totodată, avocatul nu a înțeles ce are Judecătoria Cahul (sediul Central) cu

Judecătoria Cahul (sediul Taraclia), care instanță a examinat cauza dată și ce

competență a avut Judecătoria Cahul (sediul Central) și Judecătoria Cahul (sediul

Taraclia) la examinarea cauzei date.

La fel, judecătorul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) Mironov Andrei de

unul singur a deschis ședința de judecată și a pronunțat sentința.

La 11 ianuarie 2019 inculpatul Gheorghiev Mihail a primit o copie a

sentinței integrale a Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 17 decembrie 2018 care

nu este semnată de nici un judecător din completul de judecată al Judecătoriei

Cahul (sediul Central).

Asupra acestor argumente instanța de apel nu s-a expus.

Instanțele de fond au încălcat în mod flagrant prevederile art.art.338-340

Cod de procedură penală.

La fel, avocatul a indicat că, pedeapsa maximă prevăzută de art.171 alin.(3)

lit. b) Cod penal este de la 10 la 20 ani de închisoare sau cu detenție pe viață, prin

urmare pedeapsa cu închisoare de 90 de ani stabilită inculpatului - câte 15 ani

pentru fiecare episod în parte, reprezintă o născocire a instanței de judecată.

Menționează avocatul că, instanțele de fond la aplicarea pedepsei urmau să

țină cont de prevederile art.art.28, 29, 30 Cod penal, să-și dea seama că în cauza

dată există o singură infracțiune și urma să aplice o singură pedeapsă în strictă

corespundere cu prevedere art.171 alin.(3) lit. b) Codul penal, iar art.84 Cod penal

nu urma a fi aplicat.

Prima instanță nu a avut temei legal ca prin sentința din 17.12.2018 să

mențină arestarea preventivă în privința inculpatului Gheorghiev Mihail până la

intrarea în vigoare a sentinței, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a Constituției.

Partea vătămată minoră suferă de o boală numită enurezis, iar specialiștii în

domeniu afirmă cu certitudine că tratamentul complex al enurezisului include

diferite metode, inclusiv masajul și diferite exerciții terapeutice, menite să

întărească mușchii pelvisului, prin urmare nu este exclus faptul că, în timpul

tratamentului, medicii din greșeală puteau să-i provoace rupturi la nivelul

himenului, folosind astfel de metode de tratament.

La materialele cauzei penale este anexat raportul de expertiză judiciară din

23.08.2018, în care expertul, în urma examinării victimei Xxxx xxxx, a

concluzionat cu certitudine că careva leziuni la nivelul corpului, organelor genitale,

anus nu au fost depistate. La nivelul himenului victimei s-a depistat rupturi vechi,

vechimea cărora nu este posibil de stabilit, himenul deformat și fac o presupunere

că penetrarea a fost posibilă și nimic mai mult, care nu pot servi temei de a

constata cu certitudine că victima ar fi fost violată.

Menționează avocatul precum că din diferite surse a obținut și informația că

mama copilului minor Xxxx xxxx, este dependentă de alcool și de doi ani î-și

vinde fiica minoră mai multor indivizi dubioși pentru a întreține relații sexuale cu

minora contra unor sume de bani.

Astfel, rezultă cu certitudine că, partea vătămată minoră nu a fost violată de

inculpatul Gheorghiev Mihail, iar toată învinuirea înaintată inculpatului este o

9

invenție a procurorilor, din interese personale și la comanda cuiva.

Subsidiar recurentul invocă afirmația că, citind declarațiile copilului minor

Xxxx xxxx, și-a dat seama că minora nu spune adevărul, fiind că așa a fost impusă

de către cineva, iar martorii acuzării nu au declarat nimic concret în cauza dată, iar

declarațiile lor sunt bazate pe spusele copilului minor Xxxx xxxx.

Astfel, la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și

incontestabile prin care ar putea fi demonstrată vinovăția inculpatului Gheorghiev

Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Din alte surse a aflat că și copii din clasele mari de la liceul unde învață

Xxxx xxxx după lecții o luau pe fetița dată, o duceau în locuri ascunse și

întrețineau relații sexuale cu minora dată. A declarat chiar mama copilului - Pavel

Mariana.

În opinia avocatului, lasă multe semne de întrebare faptul că partea vătămată

a fost audiată numai la stadia urmării penale de către judecătorul de instrucție cu

aplicarea mijloacelor audiovideo, inculpatul Gheorghiev Mihail nici nu a știut

despre faptul că Xxxx xxxx va fi audiată de către judecătorul de instrucție în

condiții speciale, nu a știut despre ziua și ora când va avea loc audierea și nu a

participat ca inculpat la aceste audieri.

În continuare recurentul indică că, avocatul Stoian Ion de când a fost

contractat să-i apere interesele inculpatului Gheorghie Mihail, a devenit al doilea

acuzator de stat și de mai multe ori i-a solicitat și a încercat să-i impună pe

inculpatul Gheorghiev Mihail să recunoască vinovăția în cauza dată. Mai mult,

avocatul Stoian Ion nu a avut împuternicire să participe de unul singur, în lipsa

inculpatului, la audierea lui Xxxx xxxx de către judecătorul de instrucție în condiții

special. Astfel, inculpatul Gheorghiev Mihail a fost lipsit de dreptul de a adresa

personal întrebări părții vătămate.

În continuare, avocatul a indicat că, procesele-verbale de cercetare la fața

locului, sunt invenții ale procurorilor, care nu demonstrează ceva.

pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale, deoarece instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt

și de drept ale cauzei și corespunzător, corect au încadrat acțiunile inculpatului

Gheorghiev Mihail în baza art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Concomitent, instanțele de fond, în strictă conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au apreciat fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. La fel, instanța

de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar motivarea

soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

10

titularul acestuia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor de casare

stipulate la pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanțele de fond nu

au intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit,

eronat dispunând condamnarea lui Gheorghiev Mihail în baza art.171 alin.(3) lit. b)

Cod penal.

Verificând alegațiile apărării, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide

că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de respingere

a apelurilor și menținere a sentinței a respectat prevederile legale, adoptând o

soluție corectă și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a

respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent

prezența în acțiunile lui Gheorghiev Mihail a elementelor infracțiunii prevăzute la

art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de

infracțiune prevăzută de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în 12 cauza Albert vs România

din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct.5. din prezenta decizie, este întemeiate și pe critica modului în

care instanțele de fond au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

11

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune partea

apărării este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

În continuare, Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

că, la data de 11 ianuarie 2019 nu a avut loc nici un fel de deliberare și pronunțare

a sentinței integrale a instanței de fond din 17 decembrie 2018, deoarece

deliberarea a avut loc la data de 17 decembrie 2018, când a avut loc pronunțarea

dispozitivului sentinței, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată

din 17 decembrie 2018 (f.d.217-220 vol. II). Iar la 11 ianuarie 2019, în

corespundere cu prevederile art.340 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost

pronunțată partea dispozitivă a sentinței motivate fapt confirmat prin procesul-

verbal al ședinței de judecată din 11 ianuarie 2019 (f.d.240 vol. II).

Totodată, urmează a se menționa, că prin Legea nr. 76 din 21.04.2016 Cu

privire la organizarea instanțelor judecătorești, sistemul instanțelor judecătorești

din Republica Moldova a fost reorganizat, astfel, că, potrivit art.1 alin.(1) al legii

menționate, judecătoriile Cantemir și Taraclia au fuzionat prin contopire cu

Judecătoria Cahul, formând Judecătoria Cahul. Astfel, că, ședința de judecată din

17 decembrie 2018, petrecută în sediul Central al Judecătoriei Cahul, nu poate fi

considerată că a fost petrecută într-o altă instanță.

În ce privește argumentul apărării că, judecătorul Judecătoriei Cahul sediul

Taraclia, Mironov Andrei de unul singur a deschis ședința de judecată și a

pronunțat sentința, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit art.30 Cod de

procedură penală, cauzele penale asupra infracțiunilor excepțional de grave, pentru

săvârșirea cărora legea prevede pedeapsă cu detențiune pe viață, se judecă în primă

instanță, la decizia motivată a președintelui instanței judecătorești, în complet

format din 3 judecători. La caz se reține că, cauza a fost judecată în complet

format din 3 judecători, care au participat la întocmirea dispozitivului sentinței și

sentinței integrale, fapt care se confirmă prin semnăturile acestora în dispozitiv și

sentință. La fel, pronunțarea dispozitivului sentinței din 17 decembrie 2018, a avut

loc cu participarea membrilor completului de. Astfel, prezenta celorlalți membri ai

completului la pronunțarea sentinței integrale nu este obligatorie, aceasta fiind dată

citirii de către judecătorul raportor.

Tot în acest sens, se reține că, potrivit art.340 alin.(1) Cod de procedură

penală, partea dispozitivă a hotărârii motivate se pronunță în ședință publică de

către președintele ședinței sau de către unul din judecătorii completului de judecată,

asistat de grefier.

La fel, Colegiul penal respinge ca declarativ argumentul avocatului că, la 11

ianuarie 2019 inculpatul Gheorghiev Mihail a primit o copie a sentinței integrale a

Judecătoriei Cahul sediul Central din 17 decembrie 2018 care nu este semnată de

nici un judecător din completul de judecată al Judecătoriei Cahul sediul Central,

12

dat fiind că, careva probe în acest sens la materialele cauzei nu sunt.

Astfel, de către Colegiul penal nu se reține încălcarea în mod flagrant a

prevederilor art.art.338-340 Cod de procedură penală, de către instanțele de fond.

În continuare, instanța de recurs respinge argumentele recurentului referitor

la pedeapsa aplicată inculpatului fără a ține cont de prevederile art.art.28, 29, 30

Cod penal, deoarece la caz prevederile respective nu sunt aplicabile, iar pedeapsa

inculpatului a fost stabilită cu respectarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal.

Referitor la argumentul apărătorului că, prima instanță nu a avut temei legal

ca prin sentința din 17.12.2018 să mențină arestarea preventivă în privința

inculpatului Gheorghiev Mihail până la intrarea în vigoare a sentinței, fapt ce

reprezintă o încălcare gravă a Constituției, Colegiul penal ține să menționeze că,

potrivit art.395 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de

condamnare trebuie să fie arătată și dispoziția privitoare la măsura preventivă ce se

va aplica inculpatului până când sentința va deveni definitivă.

În acest sens se menționează și faptul că, conform art.5 § 1 lit. a) 1) CțEDO,

nimeni nu poate fi privat de libertatea sa, cu excepția dacă este deținut legal pe

baza condamnării pronunțate de un tribunal competent.

În continuare, referitor la argumentele recurentului privind modalitatea de

apreciere a probelor și vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor imputate, se

reține că instanța de apel s-a expus argumentat, repetarea cărora nu mai este

necesară, instanța de recurs fiind solidară cu argumentele instanței de apel.

Colegiul penal respinge argumentele avocatului că, inculpatul Gheorghiev

Mihail nu a cunoscut despre faptul că Xxxx xxxx va fi audiată de către judecătorul

de instrucție în condiții speciale, nu a știut despre ziua și ora când va avea loc

audierea și nu a participat la aceste audieri, deoarece contravine procesului-verbal

de audiere din 24 august 2018.

Instanța de recurs respinge ca declarative și argumentele recurentului că,

avocatul Stoian Ion de când a fost contractat să-i apere interesele inculpatului

Gheorghie Mihail, a devenit al doilea acuzator de stat și de mai multe ori i-a

solicitat și a încercat să-i impună pe inculpatul Gheorghiev Mihail să recunoască

vinovăția în cauza dată și nu a avut împuternicire să participe de unul singur, în

lipsa inculpatului, la audierea lui Xxxx xxxx de către judecătorul de instrucție în

condiții special, deoarece nu au fost prezentate probe în acest sens, mai mult,

avocatul Stoian Ion a participat la audierea părții vătămate minore împreună cu

inculpatul (f.d.108-110 vol. I).

În contextul celor expuse, se reține că, împrejurările enunțate denotă în mod

concludent că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel și că fapta întrunește toate elementele infracțiunii incriminate.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

13

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Daniliuc Nicolae în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 23 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Gheorghiev Mihail xxxx,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 27 decembrie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

14