1ra-1554/2019 — Art. 264 al. 3 lit. b CP

Prima instanță: 05.07.2016 - 05.04.2018;

Instanța de apel : 08.02.2019 - 22.04.2019;

Instanța de recurs ordinar : 25.06.2019 - 19.11.2019. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentinta Judecătoriei Chișinau, sediul Buiucani din 05 aprilie 2018, Zagorceanu Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvîrsirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal fiindu-i numită о pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Cu aplicarea art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de proba de 3 ani. Prin aceiași sentință s-a dispus încasarea din contul lui Zagorceanu Alexandr, ca recuperare a cheltuielilor de judecată suportate suma de 785 lei în beneficiul statului. La fel, a fost dispusă încasarea din contul Companiei de Asigurari ,,Alliance Insurance Group” SA în beneficiul lui Smirnova Natalia, ca recuperare a prejudiciului material cauzat suma de 9717 lei. A fost dispusă încasarea în beneficiul lui Smirnova Natalia, ca recuperare a cheltuielilor suportate pentru mesele de pomenire, din contul lui Zagorceanu Alexandr și Agenției de Paza ,,Prosecutor” SRL, în mod solidar, suma de 21677 lei, ca recuperare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în mod solidar 40000 lei. A fost încasat în beneficiul Nataliei Smirnova, ca recuperare a cheltuielilor pentru asistența juridică acordată la judecarea cauzei date, din contul lui Zagorceanu Alexandr, a Agenției de Paza „Prosecutor” SRL și Companiei de Asigurări ,,Alliance Insurance Group” SA, în mod solidar 3000 lei, în rest acțiunea civilă a succesorului Smirnova Natalia a fost respinsă. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, la 26.02.2016, 1 aproximativ la ora 23:20, Zagorceanu Alexandr aflîndu-se la volanul automobilul de serviciu de model „Chevrolet Niva”, xxxxx, apartenența privată a Agenției de Pază SRL „Prosecutor”, deplasîndu-se pe str. Ion Creangă din direcția str. Ștefan Neaga spre str. Alba Iulia, mun. Chișinău, la intersectia str. Ion Creangă - str. Vissarion Belinschi, efectuînd manevra de traversare a intersecției nu a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, iluminarea, de care va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile indicatorului de informare și orientare 5.37.2 din Regulamentul Circulației Rutiere, pct. 20 alin. (6) al aceluiași Regulament, care prevede, că semnalele luminoase pentru dirijarea circulației au următoarele semnificații: săgețile conturate de culoare neagră pe fundalul de culoare roșie și galbenă informeaza despre direcțiile de deplasare permise la apariția semnalului de culoare verde. Săgeata de culoare neagra, conturată (sagețile conturate), pe fundalul semnalului verde informează conducătorii despre prezența semnalului suplimentar indicatorului de sens obligatoriu corespunzător și permite (permit) circulația numai în directa indicată (direcțiile indicate). Aceiași semnificație are semnalul de culoare verde în forma de săgeată, aplicat pe fondalul negru al semnalului suplimentar sau săgeata (sagețile) de pe panoul adițional 6.23.1- 6.23.5., precum si cerințele art. 22 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care în alin. (4) stipulează, ca: „Participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, pct. 3) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care prevede, că „Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțele iminente”, pct. 4) al Regulamentului Circulației Rutiere, care stipulează, că „Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”, precum și stipulările pct. 45. 1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că conducătorul trebuie sa conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteza stabilită, ținîd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologica ce influențează atenția și reacția; h) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situatiile periculoase; c) starea tehnica a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul, în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru nu a pune în pericol siguranța traficului” și manifestînd neglijența criminală în circumstanțele sus expuse, nu a reacționat adecvat, iar ca rezultat al celor expuse a comis tamponarea biciclistului Smirnov Iurie, care conducea bicicleta de model „Giant”, efectuand manevra de traversare a carosabilului str. Ion Creangă, de la dreapta la stanga relativ deplasarii automobilului „Chevrolet Niva” cu numere de înmatriculare xxxxx. Urmare, a impactului biciclistul Smirnov Iurie, primind leziuni corporale a decedat la fața locului. Conform Raportului de expertiza medico-legală nr. 52 D/456 2 din 03 mai 2016, lui Smirnov Iurie, i-a fost cauzat trauma închisă a toracelui: fracturi ale coastelor 4,5,6,7,8 pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, focare de contuzie în pulmonul stâng; ruptura traumatică a cordului (ventriculul drept, apical) cu tamponada cavitații pericardice, care are legatură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă. Moartea cet. Smirnov Iurie, a survenit în rezultatul insuficienței cardiovasculare acute, cauzată de trauma închisă a toracelui cu fracturi costale pe stînga, ruptura traumatica a inimii și tamponada cavitații pericardice. Astfel, prin acțiunile sale Zagorceanu Alexandr a savîrșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătamarea corporală gravă a integritații corporale și a sănătății, cu decesul unei persoane. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1 - Smirnov Natalia, succesorul părții vătămate reprezentată de avocatul Guțu Valentin, care a solicitat să fie considerat apelul depus în termen, a admite apelul, a casa sentința de condamnare a primei instanțe în partea aplicării pedepsei și în partea încasării prejudiciului moral și a emite în această parte о altă sentintă prin care a-i aplica inculpatului Zagorceanu Alexandr о pedeapsă reală și a încasa de la el în beneficiul lui Smirnov Natalia prejudiciul moral în mărime de 90 000 lei, cu condiția că 10 000 lei au fost deja achitați. În motivarea cererii de apel, Smirnov Natalia, succesorul părții vătămate, reprezentată de avocatul Guțu Valentin a invocat că, cu sentinta motivată integral a luat cunoștința la data de 12.12.2018, fapt confirmat prin avizul de recepție și plicul poștal anexat la prezentul apel, de aceea consideră apelul, ca depus în termen. De asemenea indică că, nu este de acord în parte cu sentința de condamnare a lui Zagorceanu Alexandr în partea stabilirii pedepsei și în partea admiterii parțiale a prejudiciului moral, deoarece pe tot parcursul efectuarii urmaririi penale și examinarii cauzei în instanța de judecata, inculpatul Zagorceanu Alexandr nu și-a recunoscut vinovăția sa în savîirșirea infracțiunii incriminate lui, nu a restituit cheltuielile de înmormîntare pe care le-a suportat succesorul în drept al părții vatamate și nu și-a cerut iertare pentru crima savîrșită. Toate aceste circumstanțe trebuiau sa fie apreciate de instanța de judecată și inculpatului urma de a-i aplica о pedeapsă cu privațiune de libertate. Referitor la acțiunea civila menționează că, instanța încasînd de la inculpat în beneficiul succesorului prejudiciul moral, nu a dat о apreciere corectă acelor retrăiri psihice pe care le-a suportat succesorul parții vătămate decedate, Smirnova Natalia, fiica ei minoră cît și rudele apropiate. Aprecierea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei este unul neechitabil în raport cu acele suferințe pe care le-a avut succeorul parții vătamate decedate și fiica minoră a victimei, care a rămas fără tată și fără sprijin material și moral. Suma de 50 000 lei pentru omorul unei persoane este una foarte mizeră. Succesorul parții vătămate, Smirnov Natalia consideră că, instanța urma să încaseze integral prejudiciul moral solicitat în mărime de 100 000 lei reieșind din faptul că 10 000 lei au fost deja achitați. 3.2 - avocatul Caminscaia Aliona - reprezentantul parții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotariri potrivit modului prevăzut pentru 3 prima instanță prin care să fie respinsă acțiunea civilă înaintată de către Smirnova Natalia împotriva Agenției de Paza „Prosecutor” SRL, ca neîntemeiată. În argumentarea apelului, avocatul Caminscaia Aliona - reprezentantul parții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, a invocat că, instanța de judecata a apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerare doar poziția acuzarii, fără a le aprecia obiectiv, prin ce a fost grav încălcat dreptul participanților la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene pentru Dreptulile Omului. A susținut că, la data 26 februarie 2016 Zagorceanu Alexandr aproximativ la ora 23.20 în timp ce conducea automobilul de serviciu de model „Chevrolet Niva” cu numărul de înregistrare xxxxx care aparține Agenției de Paza „Prosecutor”, nu a putut evita impactul cu biciclistul Smirnov Iurie. A considerat că, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în savarsirea infracțiunii imputate. Fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infractiunii, respectiv acțiunea civilă urmează să fie respinsă. Conform principiului prezumției nevinovatiei, concluziile despre vinovația persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri și toate dubiile în probarea învinuirii se interpreteaza în favoarea inculpatului. În cazul în care totuși va fi stabilită vinovația inculpatului, a atenționat instanța că, la data de 02.11.2015 între agenția de paza „Prosecutor” SRL si „Victoria Asigurari” SA a fost încheieat contractul de asigurare obligatorie de raspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole Nr. 001877471. Conform contractului dat asiguratorul oferă Agenției de Paza „Prosecutor” SRL protecție din asigurare pentru cazurile de răspunderea civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicole în privința automobilului de model „Chevrolet Niva” cu numarul de înregistrare xxxxx ре о perioadă de 12 luni de la 02.11.15 pîna la 01.11.2016. Respectiv Asiguratorul trebuie sa acorde despagubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul. A sustinut că, paguba morală urmează sa fie încasată de la persoana condamnată pentru savîrșirea infracțiunii și nu de la proprietarul autovehicolului. Mai mul ca atît, a atenționat instanței de apel asupra faptului că, nemijlocit dupa accidentul rutier de catre reprezentantul Agenției de Paza „Prosecutor” SRL lui Smirnov Nataliei i-a fost achitată suma în marime de 10 000 lei, pentru înmormântare, fapt confirmat de către ultima în ședința de judecată. 3.3 - avocatul Amihalachioaie Gheorghe, în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr, care a solicitat emiterea unei decizii prin care a admite actualul apel ca depus în termen, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotarâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Zagorceanu Alexandr să fie achitat de sub învinuit în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de lit. b), alin. (3) al art. 264 Cod penal din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cererii de apel avocatul Amihalachioaie Gheorghe, în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr, a invocat că, instanța de fond la ședința din 21.02.2018 a anunțat că, pronunțarea sentintei va avea loc la data de 12.03.2018, însa ședința respectivă nu a avut loc din motivul neprezentarii judecatorului și nu a fost stabilită о alta ședintă, ca mai apoi să afle întîmplător, că este dispozitivul sentinței 4 emis la 05 aprilie 2018, a solicitat în scris sa-i fie înmînată copia sentinței motivate, însă așa și nu a primit-o de la instanța de judecată în modul stabilit de Codul de procedure penală, dar a primit-о de la instanța de apel la data de 26.03.2019. Luînd cunostință de continutul sentinței motivate de condamnare a lui Zagorceanu Alexandr о consideră una ilegală, neintemeiată și pasibilă de a fi casată reieșind din urmatoarele: Cauza penala în speță a fost examinaăa cu încălcarea multiplelor principii generale ale procesului penal, stabilite în capitolul II al Codului de procedure penala a Republicii Moldova, dupa cum urmeaza: prezumtia nevinovatiei (art.8 CPP); - asigurarea dreptului la aparare (art. 17 CPP); -accesul liber la justitie (art. 19 CPP); - desfașurarea procesului penal în termen rezonabil (art.20 CPP); - principiul contradictorialitații (art.24 CPP); -independența judecatorului și supunerea lui numai legii (art.26 CPP). Iar în ansamblu a avut loc încălcarea dreptului fundamental al inculpatului Zagorceanu Alexandr la un proces echitabil prevazut de art.6 al CEDO, atunci când din continutul sentinței din 05.04.2018 în cauza penală în speță reiese cu certitudine, că instanța de judecată de la începutul examinării acestei cauze a acceptat concluziile date de organul de urmarire penală în defavoarea inculpatului și având ideea preconcepută, că acesta a comis infractiunea ce constituia obiectul invinuirii. Această concluzie reiese evident atunci când în conținutul sentinței în speță au fost copiata integral învinuirea din rechizitoriu, adusă de organul de urmarire penală, declarațiile martorilor Cohan Oleg, Rusu Cristian, Marcenco Ina, Smirnova Natalia, depuse la urmarirea penala și procesul-verbal de cercetare la locul accidentului rutier, schița accidentului rutier, raportul de expertiză medico-legala nr.52 D/456 din 03 mai 2016, graficul regimului de lucru al obiectului de semafoare, amplasat la intersecția străzilor, informația prezentată de SRL „Semafor Service” și procesul-verbal de examinare a automobilului de model „Shevrolet Niva”. Instanța de judecata nu a analizat probele din punctul de vedere al pertinenței și concludenței acestora, în conformitate cu prevederile alin. (1), (4) ale art. 101 Cod de procedură penală, acestea au fost numai copiate din rechizitoriu. Mai mult ca atît, instanța de judecata nu s-a expus cu privire la opinia părții apărării, care a fost expusă în ședința de judecată în forma scrisa în cadrul dezbaterilor judiciare la data de 21.02.2018, anexată la procesul-verbal, conform prevederilor art. 381 Cod de procedură penală, în volum de 11 foi, de parcă avocatul inculpatului nici nu ar fi participat la examinarea cauzei penale și nu ar fi pledat în apararea acestuia. Din pledoaria anexată la procesul-verbal al ședinței de judecata reiese, ca avocatul a pledat pentru nevinovatia inculpatului Zagorceanu Alexandr și pentru о sentință de achitare a acestuia din lipsa în acțiunile lui a componenței de infractiune și a invocat în pledoaria scrisă cu lux de amănunte toate probele administrate pe parcursul cercetării judecatorești, care din punct de vedere al pertenenței, concludenței, utilitații și veridicității duc în ansamblu la о singură concluzie legală de nevinovație a inculpatului în cauzarea accidentului din 26 februarie 2016, în rezultatul căruia a decedat cetățeanul Smirnov Iuri. A mai invocat, declaratiile inculpatului Zagorceanu Alexandr, care nu și-a recunoscut vinovăția în învinuirea adusa pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecatorești. Declarații asemănătoare cu ale inculpatului au depus și martorii oculari la accidentul în speță Cohan Oleg si Rusu Cristian, care au confirmat ca, automobilul 5 condus de inculpatul Zagorceanu Alexandr se deplasa regulamentar pe partea dreapta a carosabilului la culoarea verde a semaforului și că biciclistul a încălcat regulile de circulație rutieră și a manevrat brusc de pe trotuar pe carosabil, tamponînd automobilul condus de inculpat, care se deplasa regulamentar și care a luat toate măsurile pentru a evita această tamponare, însă a fost în imposibilitate. A mai invocat în pledorie și procesul-verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier din 26 februarie 2016, schița accidentului, graficul regimului de lucru a semafoarelor (f.d. 11; 12; 13-22; 57-68) demonstrează veridicitatea declarațiilor inculpatului și a martorilor oculari la locul accidentului și confirmă nevinovația inculpatului în învinuirea adusă, însa instanța de judecată nu a analizat aceste probe, dar numai le-a introdus în conținutul sentinței, iarași prin transcrierea celor invocate în rechizitoriu, cu toate ca în pledorie a invocat, ca autorul rechizitoriului și-a depășit atribuțiile și competența, în mod abuziv a indicat că accidentul a avut loc la intersecția străzilor Ion Creanga - Vissarion Belinschi (vezi f.d. 8-11; 12) cu toate că în aceste documente este indicat locul accidentului rutier str. Ion Creanga nr. 61, mun. Chisinau, ca apoi să se expună și asupra graficului regimului de lucru al obiectului de semafoare amplasat la intersecția străzilor (f.d. 57-58), indicând niște circumstanțe ce nu există în conținutul acestor documente și care pot fi stabilite de specialiști în domeniul circulației rutiere și din acest motiv a solicitat în formă scrisă instanței de judecată dispunerea efectuarii unei expertize autotehnice pentru a elucida toate circumstanțele accidentului rutier în speță. Instanța de judecată a respins cererea dată fără a argumenta încheierea emisă. Mai mult ca atât, instanța de judecata s-a expus că, apreciază critic declarațiile inculpatului, care au fost combătute prin declarațiile martorilor și celelalte probe cercetate în ședința de judecată, însă aceasta a fost la modul general, fără a concretiza declarațiile martorilor audiați, care confirmă integral poziția de nevinovăție a inculpatului și dacă ar fi fost efectuată și expertiza autotehnică, aceasta ar fi elucidat toate circumstanțele accidentului rutier în cauza dată. În continuare instanța s-a expus foarte amanunțit cu privire la acțiunea civilă, iarași copiind conținutul integral al acesteia, care cuprinde doua file. Și aceasta demonstrează că, instanța de judecată a fost de partea acuzarii și nu a analizat probele prezentate de către partea civilă, care nu demonstreaza sumele invocate în acțiunea civila. Indică apelantul că, în pledorie s-a expus și cu dezacordul instanței de judecată pentru a numi expertiza autotehnică, dar și aceasta opinie a părții apărării a rămas fără raspuns și analiză de rând cu multiplele exemple invocate în conținutul apelului și pledoriei susținute în timpul dezbaterilor judiciare și examinării cauzei de catre instanța de judecata. În concluzie, consideră apărarea că, materialele cauzei penale conțin și au fost acumulate, chiar de partea acuzării, probe concludente, pertinente, utile și veridice, care în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor demonstrează cu certitudine nevinovăția inculpatului Zagorceanu Alexandr în savârșirea infracțiunii imputate de către organul de urmarire penală și că, sentința de condamnare este una ilegală, neântemeiată, formală și emisa cu încălcari vădite ale principiilor generale ale procesului penal și art. 6 din CEDO - dreptul la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019, au 6 fost repuse în termen apelurile avocatului Gheorghe Amihalachioaie în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr și a avocatului Valentin Guțu în interesele succesorului părții vătamate Natalia Smirnova. A fost admis apelul declarat de către avocatul Valentin Guțu, casată parțial sentința în partea ce ține de stabilirea pedepsei și încasarea prejudiciului moral și a fost pronunțată о noua hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Zagorceanu Alexandr învinuit în baza art. 264 а1.(3) lit.b) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa pe un termen de 5 (cinci ani) închisoare în penitenciar de tip deschis cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3(trei) ani. S-a dispus încasarea de la Zagorceanu Alexandr în beneficiul lui Smirnov Nataliei a prejudiciului moral în mărime de 90 000 (nouazeci mii) lei. Prin aceiași decizie a fost respins apelul avocatului Gheorghe Amihalachioaie în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr și apelul avocatului Caminscaia Aliona în interesele parții civilmente responsabile SRL „Prosecutor” ca fiind nefondate. În rest sentința a fost menținută. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, termenul de depunere a apelului declarat de către avocatul Guțu Valentin, la data de 17 decembrie 2018, a fost depășit din motive întemeiate or, avocatul Guțu Valentin a primit sentința motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 aprilie 2018, la data de 12 decembrie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție și plicul poștal anexat la apelul declarat (f.d. 57, vol. II). Colegiul penal a mai reținut că, și cererea de apel depusă de avocatul Amihalachioaie Gheorghe în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr, urmează a fi repusă în termen, or, la materialele cauzei nu se conțin date cu privire la momentul recepționării copiei sentinței motivate, sau date cu privire la faptul că, în adresa inculpatului Zagorceanu Alexandru sau a avocatului Amihalachioaie Gheorghe a fost expediată sentința motivată. Analizînd în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedura penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, au permis instanței de apel de a concluziona despre existența în аcțiunile inculpatului Zagorceanu Alexandr a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămare corporala grava a integrității corporale și a sănătății, cu decesul unei persoane. În acest sens, instanta de apel a reținut că, necătînd la faptul că, inculpatul Zagorceanu Alexandr nu își recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, vinovația lui este dovedita pe deplin prin următorul cumul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele: - declarațiile martorului Cohan Oleg (f. d. 52, 61, vol. I); - martorului Cristian Rusu (f. d. 97, vol. I, 23, vol.II); - martorului Marcenco Ina (f. d. 24, vol. II); - martorului Smirnova Natalia (f. d. 22, vol. II); - procesul-verbal de cercetare la locul accidentului rutier produs la 26 februarie 2016, (f. d. 8-11, vol. I); - schița accidentului rutier produs la 26 februarie 2016, (f.d. 12, vol. I); - raportul de expertiza medico-legala nr. 52 D/456 din 03 mai 2016, conform caruia, în rezultatul accidentului de circulate cet. Smirnov Iurie, i-a fost 7 cauzată vătămare corporala gravă (după criteriul pericolului pentru viață). Moartea cet. Smirnov Iurie, a survenit în rezultatul insuficienței cardio-vasculare acute, cauzată de trauma închisă a toracelui cu fracturi costale pe stanga, ruptura traumatică a inimii și tamponada cavității pericardice (f.d. 71-72, vol. I); - graficul regimului de lucru al obiectului de semafoare amplasat la intersectia strazilor Ion Creangă - Vissarion Belinski nr. 64, mun. Chisinău, și informația prezentată de SRL „Semafor Service” a regimului de funcționare a obiectului de semafoare amplasat la intersecția străzilor indicate, (f.d. 58, vol. I); - procesul-verbal de examinare a automobilului implicat în accidentul de circulație care a avut loc la 26.02.2016, (f.d. 25-30, vol. I). Astfel, Colegiul Penal a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedura penala, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovația inculpatului Zagorceanu Alexandr în savarsirea infractiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: incălcarea regulilor de securitate a circulatiei rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătamare corporala grava a integrității corporale și a sănătății, cu decesul unei persoane. Instanta de apel verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate a considerat pozitia inculpatului cu privire la achitarea sa, о poziție de apărare a acestuia, și invocarea faptului privind lipsa în actiunile inculpatului a componenței de infractiune nu sunt justificate, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovația lui Zagorceanu Alexandr în savarșirea infracțiunii încriminate. Colegiul penal a reținut că, declarațiile inculpatului, date în cadrul cercetării judecatoresti cu privire la nerecunoasterea vinovăției, contravin declarațiilor martorilor Rusu Cristian, Marcenco Ina, Cohan Oleg, care au fost audiati in ședința de judecata sub juramant, aceste depoziții fiind consecvente si confirmate de probele materiale cercetate in cadrul instantei de fond, care au fost verificate in cadrul §edintei instantei de apel. Atfel, Colegiul penal nu a reținut argumentul avocatului privind achitarea clientului sau, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, or, alegațiile date poarta un caracter declarativ, nefiind probate în acest sens. Din aceste considerente, Colegiul Penal a remarcat ca instanța de fond în mod just a reținut în sarcina inculpatului Zagorceanu Alexandr, încadrarea juridică corectă și anume alin. (3) lit. b) al art.264 Cod Penal. De asemenea, Colegiul Penal a respins afirmațiile apelantului, precum că clientul său nu este vinovat în comiterea infractiunii încriminate or, acest fapt este combatut prin totalitatea materialelor cauzei examinate in prima instantii si verificate în instanța de apel. În continuare, Colegiul penal a mentionat faptul că, reprezentantul succesorului parții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Gutu Valentin, cît și reprezentantul părții civilmente responsabile a SRL „Prosecutor” Caminscaia Aliona, critică sentința instanței de fond în partea individualizării pedepsei și a prejudiciului moral, solicitând aplicarea pedepsei reale inculpatului și încasarea prejudiciului moral în sumă de 90 000 lei, cu condiția că, 10 000 lei au fost deja achitați. 8 Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, Colegiul penal a considerat că, vinovătia inculpatului deplin este dovedită și actiunile lui Zagorceanu Alexandr corect au fost încadrate în temeiul alin. (3) lit. b) al art.264 Cod Penal. Totodată Colegiul a mentionat că, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Alexandr Zagorceanu, în vederea corectării, reeducarii, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de fond i-a stabilit о pedeapsă prea blandă. Reieșind din prevederile art. 61 Cod Penal și art.75 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvarșirii de noi infractiuni din partea condamnaților. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Zagorceanu Alexandr instanta de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii savârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează raspunderea penală, de influenza pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și corectarea lui Zagorceanu Alexandr e posibilă fără izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal aplicandu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea conditionată a executării pedepsei pe un termen de probatiune de 3 ani. În acest sens, Colegiul penal a reținut că, pedeapsa este echitabilă și atunci cand este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvarșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Subsecvent, instanta de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerare faptul că, inculpatul Zagorceanu Alexandr a comis о infracțiune ce periclitează relațiile sociale cu privire la încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, incălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei, fiind ignorate și prevederile art. 2 alin.(2) Cod penal. Raportand aceste prevederi, Colegiul judiciar a retinut că, un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin încriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului. Astfel, Colegiul penal, a indicat că, pe tot parcursul efectuării urmăririi penale si examinării cauzei în instanta de judecată, inculpatul Zagorceanu Alexandr nu si-a recunoscut vinovătia sa în săvirșirea infractiunii încriminate lui, nu a restituit cheltuielile de înmormintare pe care le-a suportat succesorul părtii vătămate și nu și-a cerut iertare pentru crima savîrșită. Toate aceste circumstanțe trebuiau să fie apreciate de instanta de judecată și inculpatului urma de a-i fi aplicată о pedeapsă cu privațiune de libertate. Subsecvent, instanta de apel a considerat neintemeiată concluzia instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Sub acest aspect instanta de apel retine că, modalitatea de executare a pedepsei și anume executarea reala, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisa și urmarile acțiunile făptuitorului, cât și comportamentul sau post infracțional care nu a recunoscut vinovația, care nu a restituit cheltuielile de înmormântare pe care le-a suportat succesorul partii vatamate și nu și-a cerut iertare pentru crima savârșită. 9 Colegiul penal la emiterea deciziei a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75-78 Cod penal, care stipuleaza expres că, pedeapsa penală este о măsură de constrangere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea savarșirii de noi infractiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Așa, instanta de apel a considerat circumstanțele menționate supra a indicat la faptul ca, inculpatul Zagorceanu Alexandr urmeaza, în vederea corectării și reeducării, precum și că masura de pedeapsa, a-i fi aplicată о pedeapsă reală cu închisoare în limitele sanctiunilor prevazute de art. 264 alin.(3), lit. b) Cod penal. Deci, Colegiul a considerat că, circumstantele invocate de către prima instanta nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptata de către prima instanta nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor savarșirea a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea de către Zagorceanu Alexandr a celor comise cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate. Este de menționat faptul că, în cauza data nu exista și nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esential gravitatea faptei inculpatului. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei penale, personalitatea inculpatului Zagorceanu Alexandr, de gravitatea faptei prejudiciabile comise, Colegiul penal a mentionat că acesta urmează să execute pedeapsa cu închisoarea care-i va fi stabilită în penitenciar de tip deschis. Cît privește cererea de apel declarată de către reprezentantul succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Guțu Valentin, în partea ce tine de prejudiciul moral, Colegiul penal a considerat că, urmează a fi admisă, din urmatoarele considerente. Instanta de apel a notat că, reprezentantul succesorului parții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Guțu Valentin, cât și reprezentantul parții civilmente responsabile a SRL „Prosecutor” Caminscaia Aliona, critică hotărârea primei instanțe și în partea ce ține de încasarea prejudiciul moral. Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apel, Colegiul Penal a constat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat, existând motive temeinice de implicare a instantei de apel în sensul casării hotăririi contestate în partea expunerii asupra prejudiciului moral înaintate de reprezentantul succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Guțu Valentin. Cercetand materialele cauzei penale, Colegiul a constatat că, avocatul Guțu Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, a înaintat о acțiune civilă împotriva inculpatului Zagorceanu Alexandr și SRL „Prosecutor” în mod solidar de încasare a cheltuielilor pentru înmormîntare în sumă de 9717 lei; a cheltuielilor suportate pentru mesa de pomenire în sumă totală de 21677 lei; a prejudiciul moral în sumă de 90 000 lei, avînd în vedere faptul că 10 000 lei au fost achitați anterior și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice de către avocat în sumă de 3000 lei (f.d. 201-202, 207-208, 210-211, vol. I). Astfel, referitor la solutia emisă de Judecătoria Chisinau, sediul Buiucani, la data de 05 aprilie 2018 prin care actiunea civila inaintată de avocatul Guțu Valentin, în 10 interesele succesorului parții vătămate Smirnov Natalia, privind încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor judiciare s-a admis partial, Colegiul Penal a considerat- o arbitrară, or, avînd la dispozitie о suma exacta solicitată de către partea civila și anume prejudiciu moral 100 000,0 lei cauzat prin infracțiunea savârșită de către inculpat fără careva temeiuri legale, Judecătoria Chișinau, sediul Buiucani nu a solutionat legal acțiunea civila, în partea încasării pagubei morale. În contextul faptelor expuse supra, Colegiul Penal a notat că, prima instanță și-a motivat soluția deficitar în vederea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea prejudiciului moral, or, suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, solicitat de către avocatul Guțu Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, instanța de apel a considerat această pretenție, întemeiată și care urmează a fi admisă, pe motiv că, inculpatul Zagorceanu Alexandr nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în apel, nu a recunoscut vinovăția în cele încriminate, nu și-a cerut iertare de la succesorul părții vătămate și nici nu a achitat careva cheltuieli suportate de către ultima. În sedința judiciară s-a stabilit cu certitudine că, succesorul părții vătămate Smirnov Natalia, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale suportate de către ultima se probează prin faptul că, ea a avut de suportat prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră suferintele de categorie psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, ținînd seama de decesul soțului, fiica minoră a victimei, care a rămas fără tată, fără sprijin material și moral, iar suma de 50 000 lei încasate de prima instanță, în mod solidar de la Zagorcean Alexandr și SRL „Prosecutor”, este una neechitabilă, în comparație cu suferințele psihice suportate de către succesorul parții vatamate Smirnov Natalia, în urma comiterii acestei infractiuni de catre inculpatul Zagorcean Alexandr. Astfel, instanța a considerat că, suma în mărime de 100 000,00 lei este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de catre inculpatul Zagorcean Alexandr a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Smirnov Iurie. În acest sens, Colegiul penal reține că, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral urmează a se tine cont de, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpatului. Ca urmare, Colegiul Penal a considerat oportun și adecvat, luând în considerare circumstanțele expuse supra de a încasa de la Zagorcean Alexandr iîn beneficiul succesorului parții vătămate Smirnov Natalia a prejudiciul moral în mărime de 90 000 (nouazeci mii) lei. Cu referire la cererea de apel înaintată de catre reprezentantul parții civilmente responsabile SRL „Prosecutor”, Caminscaia Aliona, Colegiul penal a respins alegațiile invocate în cererea de apel cu privire la faptul că, asiguratorul de autovehicule trebuie să acorde despăgubiri, dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul, or, acestea sunt neîntemeiate și nu și-au găsit confirmarea în cadrul examinării cererilor de apel înaintate asupra sentinței contestate. Consecvent celor expuse mai sus, Colegiul judiciar a atestat și apreciat concluzia instanței de fond, cu privire la temeinicia pretenției înaintate de catre avocatul Guțu Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, referitor la încasarea în mod solidar de la inculpatul Zagorcean Alexandr, de la partea civilmente respinsabilă SRL „Prosecutor”, cât și de la Compania de Asigurari „Аlliance Insurance 11 Group” SA a pagubei materiale, morale și cheltuielile de judecată, în conformitate cu art.73 din Cod de procedură penală al. (1) și (2). Astfel, în cadrul cercetarii judecatoresti succesorul victimei Smirnova Natalia a formulat actiune civilă prin care solicită recuperarea prejudiciului material, moral și cheltuielile de judecata, cauzate ei prin infractiune. Pentru prestarea serviciilor funerare partea civilă Smirnova Natalia a achitat Combinatului Servicii Funerare, conform chitantei nr. 21527 si bonului de plată, suma de 1 322 lei (f.d. 203, vol. I). Societătii comerciale „Ritual Prof SRL, Smirnova Natalia a achitat pentru servicii suma de 8 395 lei (f.d. 204-205, vol. I). În total partea civilă Smirnova Natalia a achitat pentru înmormantarea soțului Smirnov Iuri suma de 9 717 lei. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești, de către Smirnova Natalia au fost prezentate probe prin care se confirmă că, la înmormîntarea lui Smirnov Iuri au fost organizate mase de pomenire, pentru petrecerea cărora au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 21 677 lei (f.d. 205, 212, vol. I). Mai mult ca atît, la materialele cauzei este anexat bonul de plată seria YL nr. 558522 din 18.03.2016, potrivit căruia Natalia Smoirnov a achitat avocatului Valentin Guțu suma de 3000 lei pentru serviciile de asistență juridică (f.d. 213, vol. I) și care legal au fost încasate din contul inculpatului și a părtii civilmente responsabile. Colegiul judiciar retine că, chiar dacă la data de 02.11.2015 între agentia de pază Agenției de Paza „Prosecutor” SRL și „Victoria Asigurari” SA (la moment Compania de Asigurari „Аlliаnсе Insurance Group” SA) a fost încheieat contractual de asigurare obligatorie de raspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole xxxxx (f.d. 216-218, vol. I), conform contractului dat asiguratorul oferă Agenției de Pază „Prosecutor” SRL protecție din asigurare pentru cazurile de raspunderea civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicole în privinița automobilului model „Chevrolet Niva” cu numarul de inregistrare xxxxx pe о perioada de 12 luni de la 02.11.15 pîna la 01.11.2016, „Victoria Asigurari” SA (la moment Compania de Asigurari „Aliance Insurance Group” SA) nu a contestat sentința dată, astfel pretențiile civile urmează a fi soluționate într-un litigiu aparte în ordinea procedurii civile.

Împotriva hotărîrilor judecătorești au declarat recursuri ordinare, la data de 14 iunie 2019, avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și la data de 19 iunie 2019, avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL 5.1 Avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în recursul său a solicitat casarea totală a hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei penale cu dispunerea achitării acestuia din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii imputate, invocînd aceleași argumente din cererea de apel. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că : - sentința de condamnare a lui Zagorceanu Alexandr este una ilegala și că au fost încălcate un șir de principii generale ale procesului penal, cum ar fi prezumția nevinovatiei (art.8), asigurarea dreptului la apărare (art.17), accesul liber la justiție (art.19), desfașurarea procesului penal în termen rezonabil (art.20), principiul contradictorialitații (art.24), independența judecatorului și supunerea lui numai legii 12 (art.26), iar în ansamblu am invocat ca a avut loc îcalcarea dreptului fundamental al inculpatului la un proces echitabil, prevazut dc art.6 din CEDO, atunci când în mod cert reiese din sentința în speță, că instanța de judecată de la începutul examinării acestei cauze a acceptat univoc concluziile date de organul de urmarire penală în defavoarea inculpatului și având ideea preconcepută, că acesta a comis infracțiunea ce constituie obiectul învinuirii. - Curtea de Apel la emiterea deciziei din 22.04.2019 a copiat totul integral din sentință, s-au indicat aceleași dovezi și fără a fi analizate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și la modul general la fel s-a invocat, că acestea dovedesc vina lui Zagorneanu Alexandr în învinuirea adusă. - constatarea instanței de apel precum că, declarațiile inculpatului, date în cadrul cercetării judecatorești cu privire la nerecunoașterea vinovăției, contravin declarațiilor martorilor Rusu Cristian, Marcenco Ina, Cohan Oleg, care au fost audiați în ședința de judecată sub juramânt, este una formala și nu corespunde materialelor cauzei în speță și însăși instanța de apel în pct.71 al deciziei sale aduce conținutul declarațiilor martorului Cristian Rusu, care confirmă în tot declarațiile lui Zagorceanu Alexandr cu privire la deplasarea automobilului, cum se deplasa biciclistul, cum acesta a manevrat pe carosabil și cum automobilul a manevrat la stînga, dar nu a putut evita ciocnirea. - la fel au fost expuse și declarațiile martorului Cohan Oleg la pct.73 al deciziei care sunt analogice declarațiilor inculpatului Zagorceanu Alexandr și în cumul demostreaza circumstantele reale ale accidentului rutier în speță și dovedesc incontestabil nevinovația lui Zagorceanu Alexandr. - la fel demonstrează nevinovația lui Zagorceanu Alexandr și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26 februarie 2016, schița accidentului rutier, graficul regimului de lucru al semafoarelor (f.d. 8-11; 12; 13-22; 57-58), prin care este stabilit locul accidentului rutier str.Ion Creanga nr.61, num.Chișinau și nu la intersecția străzilor Ion Creanga - Vissarion Belinschi, după cum se indică în rechizitoriu. - a mai invocat avocatul cu referire la expunerea autorului rechizitoriului cu privire la graficul regimului de lucru al obiectului de semafoare amplasat la intersectia strazilor (f.d. 57-58), unde sunt indicate niște circumstanțe ce nu exista în conținutul acestor documente și care sunt de competența specialiștilor în domeniul circulației rutiere și că a solicitat pentru elucidarea acestor circumstanțe dispunerea de către instanța de judecatî efectuarea unei expertize autotehnice, însă cererea a fost respinsă nemotivat. - o altă dovadă că Zagorceanu Alexandr nu a profitat de dreptul la un proces echitabil poate servi și admiterea de către instanțele de judecată a acțiunii civile de încasare a prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată în cuantumul solicitat de catre succesorul părții vătămate, fără a lua în calcul viziunea parții apărării și părții civilmente responsabile, care a solicitat probe cu privire la cheltuielile de funerarii, mesei de pomenire, unde sunt necesare bonuri de plată, chitanțe însă instanța de judecată a ignorat aceste solicitări și a luat în considerație niște documente fiscale ce nu conțin numele succesorului victimei, iar în cazul meniului de pomenire prezentat s-au luat ca baza propunerile costului acestui meniu cu niște înscrieri ce nu pot fi luate ca probe contabile despre costul acestora, iar succesorul victimei în instanța de fond a declarat că nu dispune de așa documente contabile, deoarece organizația ce a oferit aceste servicii nu le eliberează. 13 - reieșind din cele expuse consideră recurentul că, sentinta instantei de fond și decizia instanței de apel cu privire la condamnarea lui Zagorceanu Alexandr ca fiind neîntemeiate, nefondate și ilegale din motivul că acțiunile lui nu întrunesc elementele infractiunii imputate, lipseste vinovatia in accidentul produs la 26.02.2016 a accstuia, el deplasându-se la volanul automobilului de serviciu ân mod regulamentar, pe partea carosabilă corectă conform directiei de circulate pe str.Ion Creangă, a întreprins toate măsurile de a evita ciocnirea cu biciclistul Smirnov Iuri, care el se face vinovat în producerea acestui accident, traversînd brusc carosabilul în loc nepermis, creînd riscul acestui accident care nu a putut fi evitat de Zagorceanu Alexandr, deoarece biciclistul a apărut pe carosabil brusc cu viteza excesiva, fiind pînă la urmă și în stare de ebrietate, totul a avut loc numai și numai din vina acestuia. 5.2 Avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente „Prosecutor” SRL, indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate și rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat din motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și să fie respinsă acțiunea civilă înaintată de catre Smirnova Natalia împotriva Agenției de Paza „Prosecutor” SRL ca neintemeiată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că instanțele de judecată au apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerare doar poziția acuzării, fără a le aprecia obiectiv, au fost încălcate principiile generale ale procesului penal, și anume: prezumția de nevinovăție, accesul liber la justiție, principiul contradictoarialității prin ce i-a fost grav încălcat dreptul participanților la un proces echitabil, prevazut de art. 6 al Conventiei Europene pentru Dreptulile Omului. Consideră recurentul, că de catre acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în savarșirea infractiunii imputate. Instanța de fond și de apel absolut nu a făcut analiza poziției apărării cît și reprezentantului părții civilmente responsabile, care a pledat pentru nevinovatia inculpatului și pentru emiterea unei sentințe de achitare a acestuia din lipsa componenței de infracțiune. De catre apărătorul inculpatului a fost depusă cererea, sustinută de reprezentantul parții civilmente responsabile, privind dispunerea efectutrii unei expertize autotehnice pentru a elucida toate aspectele accidetului rutier, instanța de fond a respins cererea data fără motivare, creând prin aceasta un avantaj inechitabil în favoarea inculpatului. Instanta de apel nu a reactionat la încălcările instantei de fond, emițând decizia de condamnare. Consideră apărarea că, fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv acțiunea civilă urmează să fie respinsă. Indică apărarea că, instanta de apel corect a dispus încasarea pagubei morale de la persoana condamnată pentru savîrșirea infractiunii ci nu de la proprietarul autovehicolului. Mai mul ca atît, după accidentul rutier de catre reprezentantul Agenției de Pază „Prosecutor” SRL Dnei Smirnov Natalia a fost achitată suma în mărime de 10 000 lei pentru înmormîntare, fapt confirmat de catre ultima în ședința de judecată. Astfel, consideră recurentul că, încasarea de la Zagorceanu Alexandr și Agenția de Paza „Prosecutor„ SRL în mod solidar -21 677 lei ca recuperare a cheltuielilor pentru mesele de pominire, este neîntemeiată, deoarece Agenda de Paza „Prosecutor” SRL deja a 14 achitat suma de 10 000 lei. Reiesind din cele expuse, indcă apărarea că concluzia instanței de fond și instanței de apel precum, că inculpatul Zagorceanu Alexandr este vinovat în savîrșirea infracțiunii imputate, ca una eronată și neintemeiată. Respectiv, acțiunea civilă, înaintată de Smirnova Natalia catre Agenția de Pază „Prosecutor”SRL urmeaza sa fie respinsă.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și de către avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul și avocatul Guțu Valentin au depus referințe, care au pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 6.1 Cu referire la alegațiile recurenților că, motivarea soluției contestate contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel și care, în viziunea lor, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, temei pentru recurs prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, menționaează procurorul că, rejudecând cauza, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale caizei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile făptuitorului. Lecturînd conținutul cererii de apel, deciziei instanței de apel, în coraport cu suluția instanței de apel, constată acuzarea că, instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate și probelor admenistrate pe caz. Cu referire la afirmațiile recurenților că în acțiunile inculpaților nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei pentru declararea recursului prevăzut în art.427 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, este de reținut că faptul nerecunoașterei vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărare, de eschivare de la răspunderea penală și nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate. În acelaș timp, din conținutul recursurilor, se evidențiază că recurenții, de fapt, î- și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea aprecierii probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(l) Cod de procedură penală. Concomitent, mai urmează de punctat că instanța de apel, în strictă conformtate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate prubele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la alegațiile recurenților în partea soluționării acțiunii civile menționează procurorul că, decizia instanței de apel în partea ce ține de recuperarea prejudiciul moral este corectă și conformă exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art.1423 alin.(1) și (2) Cod civil și instanța și-a motivat suficient soluția în acest sens, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al inculpatului, de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate, de circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vinovate. 15 Acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material a fost soluționată conform prevederilor art.387 Cod de procedură penală, fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a cheltuielelor de judecată. 6.2 Indică avocatul în referință că, decizia Curții de Apel Chișinău, este legală și întemeiată, i-ar recursurile avocaților Amihalachioaie Gheorghe și Caminschi Aliona ca fiind neîntemeiate. Pe parcursul examinării cauzei penale în judecată vinovăția inculpatului Zagorceanu Alexandru a fost dovedită pe deplin prin materialele examinate în ședința de judecată la care au avut acces toate părțile implicate în acest proces. Indică apărarea că, instanța de apel corect a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Sub acest aspect instanța de apel a reținut că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunile făptuitorului, cît și comportamentul său post infracțional care nu a recunoscut vinovăția, care nu a restituit cheltuielile de înmormîntare pe care le-a suportat succesorul părții vătămate și nu și-a cerut iertare pentru crima săvîrșită. Colegiul penal corect a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă doar prin izolarea acestuia de societate ținîndu-se cont de prevederile art.7, 61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Curtea a mai menționat faptul că, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului. Deaceea Colegiul penal corect a reținut faptul că, inculpatului Zagorceanu Alexandr urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei penale și reieșind din circumstanțele cauzei penale, personalitatea inculpatului Zagorceanu Alexandr, de gravitatea faptei prejudiciabile comise Colegiul penal corect a menționt că acesta urmează să execute pedeapsa cu închisoarea care-i va fi stabilită în penitenciar de tip deschis. Analizînd solicitarea încasării prejudiciului moral, în raport cu motivele invocate în apel, Colegiul Penal corect a constatat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat, existînd motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărîrii contestate în partea expunerii asupra prejudiciului moral înaintate de reprezentantul succesorului părții vătămate Smirnov Natalia. Colegiul penal examinînd apelul declarat în partea admiterii acțiunii civile corect a indicat că, hotărîrea primei instanțe prin care s-a admis încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielile de judecată este una arbitrară și astfel a încasat în întregime suma prejudiciului moral solicitată de 90000 lei din contul lui Zagorceanu Alexandr.

Judecând recursurile ordinare în raport cu motivele invocate și materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. 16 Conform prevederilor art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct.8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 7.1 Cu referire la temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală Colegiul penal lărgit la acest capitol, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat în raport cu apelul declarat și textul deciziei, Colegiul penal constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea acestora, precum și motivele adoptării respectivei soluții, concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei imputate, concluzii descrise detaliat în decizia instanței de apel, inclusiv și în pct.4.1 al prezentei decizii. Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic inferioare, Colegiul penal lărgit își însușește argumentele enumerate în hotărârile contestate, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct. 37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub aspectul, nemotivării privind condamnarea lui Zagorceanu Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, în baza probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în apel, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Zagorceanu Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal. La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor, descrise în pct. 57-65 din decizia instanței de apel ( f.d.105-108, vol. II), care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește, instanța de apel expunându-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs, motiv 17 pentru care nu paote fi admisă solicitarea apărării privind achitarea inculpatului de sub învinuirea adusă. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a admis eroarea de drept invocată de către recurent, deoarece eroarea gravă de fapt constă în stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerație a probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și ea trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. La caz, reieșind din criticile apărătorului invocate în recurs, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală și nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În ce privește argumentul apărării precum că, la judecarea cauzei au fost încalcate un șir de principii generale ale procesului penal, este unul declarativ și nu poate fi reținut or, apărarea nu a motivat prin ce anume au fost încălcate principiile invocate or, instanțele de judecată nu au admis o încălcare a dreptului inculpatului Zagorceanu Alexandru la un proces echitabil, consfințit în art. 6 CEDO, sub aspectele specificate de recurent. Referitor la motivele invocate în cererea de recurs precum că, ,,(...) sentinta instantei de fond și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, nefondate și ilegale”, Colegiul penal menționează că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece: - decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în raport cu apelul avocatului (f.d.78-83), care sunt identice cu argumentele recursului declarate de același autor, totodată instanța de recurs consideră că, repronunțarea asupra argumentelor recursului nu poate duce la casarea deciziei contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CoEDO”. 18 Nu poate fi reținut, întru casarea deciziei instanței de apel, nici argumentul recurenților precum că, instanța de fond nemotivat a respins cererea de efectuare a expertizei autotehnice, reieșind din faptul că, apărarea nu și-a argumentat eficient demersul privind necesitatea efectuării unei astfel de expertize. Or, speței date nu sunt aplicabile prevederile art. 143 Cod de procedură penală potrivit cărora sunt prevăzute cazurile cînd dispunerea expertizelor este obligatorie și în special efectuarea expertizei este obligatorie încazul cînd prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. În acest sens Colegiul menționează că, la caz au fost administrate suficiente probe care au demonstrat incontestabil vinovăția conducătorului auto care încălcînd prevederile pct. 20 al. 6 a Regulamntului Circulației Rutiere și anume neglijarea indicatorului de informare și orientare a RCR a comis tamponarea biciclistului Smirnov Iurie. 7.2 Totodată, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurenți și prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește achitarea lui de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Sub acest aspect se menționează că, temeiul invocat de recurent precum că - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul penal consideră că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept. Prin urmare, instanța de recurs conchide, că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct.4.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptei este corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța de apel a ajuns la concluzia că s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal și expuse în pct. 75-98 a deciziei instanței de apel inclusiv și vinovăția inculpatului Zagorceanu Alexandr în săvârșirea infracțiunii incriminate concluzie legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe, verificate și apreciate de instanța de apel. Colegiul atestă că, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, fiind dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Zagorceanu Alexandr, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul 19 judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește. În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute argumentele invocate în recurs precum că, biciclistul Smirnov Iuri, se face vinovat în producerea acestui accident, traversînd brusc carosabilul în loc nepermis or, aceste argument nici într-un caz nu-l dezvinovățește pe inculpat de comiterea accidentului imputat, or, anume inculpatul efectuînd manevra de traversare a intersecției, n-a tinut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, iluminarea, de care va trebui sa țina cont fiecare conducator la determinarea vitezei, benzii de circulatie și a modalității de conducere a vehiculului și manifestand neglilență, nu a reacționat adecvat, prevederi legale, ce se regăsesc în pct. 45 alin. 1) și 2), pct. 3, și pct. 4 din Regulamentul Circulatiei Rutiere și prevederile art. 22 din Legea nr. 131 - XVI din 07.06.07 „Privind siguranta traficului rutier”, și care au fost încălcate de inculpat, încălcări ale circulației rutiere, care au și provocat accidentul rutier, soldat cu decesul victimei. Or, tot din declarațiile inculpatului, se constată că, biciclistul se deplasa pe banda a doua, care era destinată pentru autoturismele care urmau să vireze la stânga, iar el trebuia să se deplaseze înainte. Privind pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în considerație dispozițiile art.7,61 și art.75-78 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și prejudiciul cauzat prin consecințele survenite, aplicându-i o pedeapsă echitabilă, în raport cu cele comise și anume pedeapsa cu inchisoare în limitele sanctiunilor prevazute de art. 264 аlin.(3), lit. b) Cod penal. Privind acțiunea civilă, Colegiul lărgit menționează că soluția instanței de apel este corectă și conformă exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art.1423 alin.(1) și (2) Cod civil și instanța și-a motivat suficient soluția în acest sens și care corespunde întocmai cerințelor legii, circumstanțelor cauzei, fiind în corespundere cu suferințele succesorului părții vătămate, comportamentul inculpatului pe tot procesul, fiind în corespundere cu normele legale și practica judiciară. Totodată se reține, că instanța de apel a reparat eroarea comisă de prima instanță în ce privește încasarea prejudiciului moral în mod solidar de la Zagorceanu Alexandr și Agenția de Pază „Prosecutor” SRL, încasînd doar de la inculpat, soluție legală, conform prevederilor art.art.1422-1423 Cod civil or, încasarea prejudiciului moral în mod solidar nu este prevăzut de lege. În ce privește acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material, Colegiul lărgit menționează că, în această parte cauza a fost soluționată conform prevederilor art.387 Cod de procedură penală, fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a cheltuielelor de judecată, iar în ce privește argumentul 20 recurentului Caminscaia Aliona în interesele părții civilmente responsabile SRL „Prosecutor” precum că asiguratorul în baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă trebuie să acorde despăgubiri, instanța de recurs reține, că părțile nu sunt lezate de dreptul de a soluționa litigiu conform contractului de asigurări separat în ordinea procedurii civile. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia. Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelului.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și de către avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Zagorceanu Alexandr xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 27 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 21