1ra-1554/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP

1ra-1554/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1554/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către

avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și de

către avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente responsabile

„Prosecutor” SRL, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 05 aprilie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 22 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Zagorceanu Alexandr xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în mun. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Zagorceanu Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvîrsirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal fiindu-i numită о pedeapsă de 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Cu

aplicarea art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de proba de 3 ani.

Prin aceiași sentință s-a dispus încasarea din contul lui Zagorceanu Alexandr, ca

recuperare a cheltuielilor de judecată suportate suma de 785 lei în beneficiul statului.

La fel, a fost dispusă încasarea din contul Companiei de Asigurari ,,Alliance

Insurance Group” SA în beneficiul lui Smirnova Natalia, ca recuperare a prejudiciului

material cauzat suma de 9717 lei.

A fost dispusă încasarea în beneficiul lui Smirnova Natalia, ca recuperare a

cheltuielilor suportate pentru mesele de pomenire, din contul lui Zagorceanu Alexandr

și Agenției de Paza ,,Prosecutor” SRL, în mod solidar, suma de 21677 lei, ca recuperare

a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în mod solidar 40000 lei.

A fost încasat în beneficiul Nataliei Smirnova, ca recuperare a cheltuielilor pentru

asistența juridică acordată la judecarea cauzei date, din contul lui Zagorceanu

Alexandr, a Agenției de Paza „Prosecutor” SRL și Companiei de Asigurări ,,Alliance

Insurance Group” SA, în mod solidar 3000 lei, în rest acțiunea civilă a succesorului

Smirnova Natalia a fost respinsă.

1

aproximativ la ora 23:20, Zagorceanu Alexandr aflîndu-se la volanul automobilul de

serviciu de model „Chevrolet Niva”, xxxxx, apartenența privată a Agenției de Pază

SRL „Prosecutor”, deplasîndu-se pe str. Ion Creangă din direcția str. Ștefan Neaga spre

str. Alba Iulia, mun. Chișinău, la intersectia str. Ion Creangă - str. Vissarion Belinschi,

efectuînd manevra de traversare a intersecției nu a ținut permanent seama de totalitatea

factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, iluminarea, de care

va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și

a modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile indicatorului de

informare și orientare 5.37.2 din Regulamentul Circulației Rutiere, pct. 20 alin. (6) al

aceluiași Regulament, care prevede, că semnalele luminoase pentru dirijarea circulației

au următoarele semnificații: săgețile conturate de culoare neagră pe fundalul de culoare

roșie și galbenă informeaza despre direcțiile de deplasare permise la apariția

semnalului de culoare verde. Săgeata de culoare neagra, conturată (sagețile conturate),

pe fundalul semnalului verde informează conducătorii despre prezența semnalului

suplimentar indicatorului de sens obligatoriu corespunzător și permite (permit)

circulația numai în directa indicată (direcțiile indicate). Aceiași semnificație are

semnalul de culoare verde în forma de săgeată, aplicat pe fondalul negru al semnalului

suplimentar sau săgeata (sagețile) de pe panoul adițional 6.23.1- 6.23.5., precum si

cerințele art. 22 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului

rutier, care în alin. (4) stipulează, ca: „Participanții la trafic sunt obligați să manifeste

un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic”, pct. 3) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care

prevede, că „Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de

circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate

de circumstanțele iminente”, pct. 4) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

stipulează, că „Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în

drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”,

precum și stipulările pct. 45. 1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

prevede, că conducătorul trebuie sa conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteza stabilită, ținîd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologica

ce influențează atenția și reacția; h) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situatiile periculoase; c) starea tehnica a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul, în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru nu a pune în pericol siguranța traficului” și manifestînd neglijența criminală în

circumstanțele sus expuse, nu a reacționat adecvat, iar ca rezultat al celor expuse a

comis tamponarea biciclistului Smirnov Iurie, care conducea bicicleta de model

„Giant”, efectuand manevra de traversare a carosabilului str. Ion Creangă, de la dreapta

la stanga relativ deplasarii automobilului „Chevrolet Niva” cu numere de înmatriculare

xxxxx. Urmare, a impactului biciclistul Smirnov Iurie, primind leziuni corporale a

decedat la fața locului. Conform Raportului de expertiza medico-legală nr. 52 D/456

2

din 03 mai 2016, lui Smirnov Iurie, i-a fost cauzat trauma închisă a toracelui: fracturi

ale coastelor 4,5,6,7,8 pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, focare de

contuzie în pulmonul stâng; ruptura traumatică a cordului (ventriculul drept, apical) cu

tamponada cavitații pericardice, care are legatură cauzală directă cu decesul și se

califică ca vătămare corporală gravă. Moartea cet. Smirnov Iurie, a survenit în

rezultatul insuficienței cardiovasculare acute, cauzată de trauma închisă a toracelui cu

fracturi costale pe stînga, ruptura traumatica a inimii și tamponada cavitații pericardice.

Astfel, prin acțiunile sale Zagorceanu Alexandr a savîrșit infracțiunea prevăzută

de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației

rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătamarea corporală gravă

a integritații corporale și a sănătății, cu decesul unei persoane.

3.1 - Smirnov Natalia, succesorul părții vătămate reprezentată de avocatul Guțu

Valentin, care a solicitat să fie considerat apelul depus în termen, a admite apelul, a

casa sentința de condamnare a primei instanțe în partea aplicării pedepsei și în partea

încasării prejudiciului moral și a emite în această parte о altă sentintă prin care a-i aplica

inculpatului Zagorceanu Alexandr о pedeapsă reală și a încasa de la el în beneficiul lui

Smirnov Natalia prejudiciul moral în mărime de 90 000 lei, cu condiția că 10 000 lei

au fost deja achitați.

În motivarea cererii de apel, Smirnov Natalia, succesorul părții vătămate,

reprezentată de avocatul Guțu Valentin a invocat că, cu sentinta motivată integral a luat

cunoștința la data de 12.12.2018, fapt confirmat prin avizul de recepție și plicul poștal

anexat la prezentul apel, de aceea consideră apelul, ca depus în termen.

De asemenea indică că, nu este de acord în parte cu sentința de condamnare a lui

Zagorceanu Alexandr în partea stabilirii pedepsei și în partea admiterii parțiale a

prejudiciului moral, deoarece pe tot parcursul efectuarii urmaririi penale și examinarii

cauzei în instanța de judecata, inculpatul Zagorceanu Alexandr nu și-a recunoscut

vinovăția sa în savîirșirea infracțiunii incriminate lui, nu a restituit cheltuielile de

înmormîntare pe care le-a suportat succesorul în drept al părții vatamate și nu și-a cerut

iertare pentru crima savîrșită. Toate aceste circumstanțe trebuiau sa fie apreciate de

instanța de judecată și inculpatului urma de a-i aplica о pedeapsă cu privațiune de

libertate.

Referitor la acțiunea civila menționează că, instanța încasînd de la inculpat în

beneficiul succesorului prejudiciul moral, nu a dat о apreciere corectă acelor retrăiri

psihice pe care le-a suportat succesorul parții vătămate decedate, Smirnova Natalia,

fiica ei minoră cît și rudele apropiate.

Aprecierea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei este unul neechitabil în

raport cu acele suferințe pe care le-a avut succeorul parții vătamate decedate și fiica

minoră a victimei, care a rămas fără tată și fără sprijin material și moral. Suma de 50

000 lei pentru omorul unei persoane este una foarte mizeră. Succesorul parții vătămate,

Smirnov Natalia consideră că, instanța urma să încaseze integral prejudiciul moral

solicitat în mărime de 100 000 lei reieșind din faptul că 10 000 lei au fost deja achitați.

3.2 - avocatul Caminscaia Aliona - reprezentantul parții civilmente responsabile

„Prosecutor” SRL, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotariri potrivit modului prevăzut pentru

3

prima instanță prin care să fie respinsă acțiunea civilă înaintată de către Smirnova

Natalia împotriva Agenției de Paza „Prosecutor” SRL, ca neîntemeiată.

În argumentarea apelului, avocatul Caminscaia Aliona - reprezentantul parții

civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, a invocat că, instanța de judecata a apreciat

unilateral probele prezentate, luând în considerare doar poziția acuzarii, fără a le

aprecia obiectiv, prin ce a fost grav încălcat dreptul participanților la un proces

echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene pentru Dreptulile Omului.

A susținut că, la data 26 februarie 2016 Zagorceanu Alexandr aproximativ la ora

23.20 în timp ce conducea automobilul de serviciu de model „Chevrolet Niva” cu

numărul de înregistrare xxxxx care aparține Agenției de Paza „Prosecutor”, nu a putut

evita impactul cu biciclistul Smirnov Iurie.

A considerat că, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva probe

pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în savarsirea infracțiunii

imputate. Fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infractiunii,

respectiv acțiunea civilă urmează să fie respinsă.

Conform principiului prezumției nevinovatiei, concluziile despre vinovația

persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri și toate dubiile în probarea învinuirii se

interpreteaza în favoarea inculpatului.

În cazul în care totuși va fi stabilită vinovația inculpatului, a atenționat instanța

că, la data de 02.11.2015 între agenția de paza „Prosecutor” SRL si „Victoria

Asigurari” SA a fost încheieat contractul de asigurare obligatorie de raspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicole Nr. 001877471. Conform contractului dat

asiguratorul oferă Agenției de Paza „Prosecutor” SRL protecție din asigurare pentru

cazurile de răspunderea civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de

autovehicole în privința automobilului de model „Chevrolet Niva” cu numarul de

înregistrare xxxxx ре о perioadă de 12 luni de la 02.11.15 pîna la 01.11.2016.

Respectiv Asiguratorul trebuie sa acorde despagubiri dacă prejudiciile s-au produs

din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.

A sustinut că, paguba morală urmează sa fie încasată de la persoana condamnată

pentru savîrșirea infracțiunii și nu de la proprietarul autovehicolului.

Mai mul ca atît, a atenționat instanței de apel asupra faptului că, nemijlocit dupa

accidentul rutier de catre reprezentantul Agenției de Paza „Prosecutor” SRL lui

Smirnov Nataliei i-a fost achitată suma în marime de 10 000 lei, pentru înmormântare,

fapt confirmat de către ultima în ședința de judecată.

3.3 - avocatul Amihalachioaie Gheorghe, în interesele inculpatului Zagorceanu

Alexandr, care a solicitat emiterea unei decizii prin care a admite actualul apel ca depus

în termen, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotarâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Zagorceanu Alexandr să fie achitat de sub învinuit în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de lit. b), alin. (3) al art. 264 Cod penal din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de apel avocatul Amihalachioaie Gheorghe, în interesele

inculpatului Zagorceanu Alexandr, a invocat că, instanța de fond la ședința din

21.02.2018 a anunțat că, pronunțarea sentintei va avea loc la data de 12.03.2018, însa

ședința respectivă nu a avut loc din motivul neprezentarii judecatorului și nu a fost

stabilită о alta ședintă, ca mai apoi să afle întîmplător, că este dispozitivul sentinței

4

emis la 05 aprilie 2018, a solicitat în scris sa-i fie înmînată copia sentinței motivate,

însă așa și nu a primit-o de la instanța de judecată în modul stabilit de Codul de

procedure penală, dar a primit-о de la instanța de apel la data de 26.03.2019.

Luînd cunostință de continutul sentinței motivate de condamnare a lui Zagorceanu

Alexandr о consideră una ilegală, neintemeiată și pasibilă de a fi casată reieșind din

urmatoarele:

Cauza penala în speță a fost examinaăa cu încălcarea multiplelor principii

generale ale procesului penal, stabilite în capitolul II al Codului de procedure penala a

Republicii Moldova, dupa cum urmeaza: prezumtia nevinovatiei (art.8 CPP); -

asigurarea dreptului la aparare (art. 17 CPP); -accesul liber la justitie (art. 19 CPP); -

desfașurarea procesului penal în termen rezonabil (art.20 CPP); - principiul

contradictorialitații (art.24 CPP); -independența judecatorului și supunerea lui numai

legii (art.26 CPP). Iar în ansamblu a avut loc încălcarea dreptului fundamental al

inculpatului Zagorceanu Alexandr la un proces echitabil prevazut de art.6 al CEDO,

atunci când din continutul sentinței din 05.04.2018 în cauza penală în speță reiese cu

certitudine, că instanța de judecată de la începutul examinării acestei cauze a acceptat

concluziile date de organul de urmarire penală în defavoarea inculpatului și având ideea

preconcepută, că acesta a comis infractiunea ce constituia obiectul invinuirii.

Această concluzie reiese evident atunci când în conținutul sentinței în speță au

fost copiata integral învinuirea din rechizitoriu, adusă de organul de urmarire penală,

declarațiile martorilor Cohan Oleg, Rusu Cristian, Marcenco Ina, Smirnova Natalia,

depuse la urmarirea penala și procesul-verbal de cercetare la locul accidentului rutier,

schița accidentului rutier, raportul de expertiză medico-legala nr.52 D/456 din 03 mai

2016, graficul regimului de lucru al obiectului de semafoare, amplasat la intersecția

străzilor, informația prezentată de SRL „Semafor Service” și procesul-verbal de

examinare a automobilului de model „Shevrolet Niva”.

Instanța de judecata nu a analizat probele din punctul de vedere al pertinenței și

concludenței acestora, în conformitate cu prevederile alin. (1), (4) ale art. 101 Cod de

procedură penală, acestea au fost numai copiate din rechizitoriu.

Mai mult ca atît, instanța de judecata nu s-a expus cu privire la opinia părții

apărării, care a fost expusă în ședința de judecată în forma scrisa în cadrul dezbaterilor

judiciare la data de 21.02.2018, anexată la procesul-verbal, conform prevederilor art.

381 Cod de procedură penală, în volum de 11 foi, de parcă avocatul inculpatului nici

nu ar fi participat la examinarea cauzei penale și nu ar fi pledat în apararea acestuia.

Din pledoaria anexată la procesul-verbal al ședinței de judecata reiese, ca avocatul

a pledat pentru nevinovatia inculpatului Zagorceanu Alexandr și pentru о sentință de

achitare a acestuia din lipsa în acțiunile lui a componenței de infractiune și a invocat

în pledoaria scrisă cu lux de amănunte toate probele administrate pe parcursul cercetării

judecatorești, care din punct de vedere al pertenenței, concludenței, utilitații și

veridicității duc în ansamblu la о singură concluzie legală de nevinovație a inculpatului

în cauzarea accidentului din 26 februarie 2016, în rezultatul căruia a decedat cetățeanul

Smirnov Iuri.

A mai invocat, declaratiile inculpatului Zagorceanu Alexandr, care nu și-a

recunoscut vinovăția în învinuirea adusa pe parcursul urmăririi penale și cercetării

judecatorești. Declarații asemănătoare cu ale inculpatului au depus și martorii oculari

la accidentul în speță Cohan Oleg si Rusu Cristian, care au confirmat ca, automobilul

5

condus de inculpatul Zagorceanu Alexandr se deplasa regulamentar pe partea dreapta

a carosabilului la culoarea verde a semaforului și că biciclistul a încălcat regulile de

circulație rutieră și a manevrat brusc de pe trotuar pe carosabil, tamponînd automobilul

condus de inculpat, care se deplasa regulamentar și care a luat toate măsurile pentru a

evita această tamponare, însă a fost în imposibilitate.

A mai invocat în pledorie și procesul-verbal de cercetare la fața locului

accidentului rutier din 26 februarie 2016, schița accidentului, graficul regimului de

lucru a semafoarelor (f.d. 11; 12; 13-22; 57-68) demonstrează veridicitatea declarațiilor

inculpatului și a martorilor oculari la locul accidentului și confirmă nevinovația

inculpatului în învinuirea adusă, însa instanța de judecată nu a analizat aceste probe,

dar numai le-a introdus în conținutul sentinței, iarași prin transcrierea celor invocate în

rechizitoriu, cu toate ca în pledorie a invocat, ca autorul rechizitoriului și-a depășit

atribuțiile și competența, în mod abuziv a indicat că accidentul a avut loc la intersecția

străzilor Ion Creanga - Vissarion Belinschi (vezi f.d. 8-11; 12) cu toate că în aceste

documente este indicat locul accidentului rutier str. Ion Creanga nr. 61, mun. Chisinau,

ca apoi să se expună și asupra graficului regimului de lucru al obiectului de semafoare

amplasat la intersecția străzilor (f.d. 57-58), indicând niște circumstanțe ce nu există în

conținutul acestor documente și care pot fi stabilite de specialiști în domeniul circulației

rutiere și din acest motiv a solicitat în formă scrisă instanței de judecată dispunerea

efectuarii unei expertize autotehnice pentru a elucida toate circumstanțele accidentului

rutier în speță.

Instanța de judecată a respins cererea dată fără a argumenta încheierea emisă.

Mai mult ca atât, instanța de judecata s-a expus că, apreciază critic declarațiile

inculpatului, care au fost combătute prin declarațiile martorilor și celelalte probe

cercetate în ședința de judecată, însă aceasta a fost la modul general, fără a concretiza

declarațiile martorilor audiați, care confirmă integral poziția de nevinovăție a

inculpatului și dacă ar fi fost efectuată și expertiza autotehnică, aceasta ar fi elucidat

toate circumstanțele accidentului rutier în cauza dată.

În continuare instanța s-a expus foarte amanunțit cu privire la acțiunea civilă,

iarași copiind conținutul integral al acesteia, care cuprinde doua file.

Și aceasta demonstrează că, instanța de judecată a fost de partea acuzarii și nu a

analizat probele prezentate de către partea civilă, care nu demonstreaza sumele

invocate în acțiunea civila.

Indică apelantul că, în pledorie s-a expus și cu dezacordul instanței de judecată

pentru a numi expertiza autotehnică, dar și aceasta opinie a părții apărării a rămas fără

raspuns și analiză de rând cu multiplele exemple invocate în conținutul apelului și

pledoriei susținute în timpul dezbaterilor judiciare și examinării cauzei de catre instanța

de judecata.

În concluzie, consideră apărarea că, materialele cauzei penale conțin și au fost

acumulate, chiar de partea acuzării, probe concludente, pertinente, utile și veridice, care

în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor demonstrează cu certitudine

nevinovăția inculpatului Zagorceanu Alexandr în savârșirea infracțiunii imputate de

către organul de urmarire penală și că, sentința de condamnare este una ilegală,

neântemeiată, formală și emisa cu încălcari vădite ale principiilor generale ale

procesului penal și art. 6 din CEDO - dreptul la un proces echitabil.

6

fost repuse în termen apelurile avocatului Gheorghe Amihalachioaie în interesele

inculpatului Zagorceanu Alexandr și a avocatului Valentin Guțu în interesele

succesorului părții vătamate Natalia Smirnova.

A fost admis apelul declarat de către avocatul Valentin Guțu, casată parțial

sentința în partea ce ține de stabilirea pedepsei și încasarea prejudiciului moral și a fost

pronunțată о noua hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui

Zagorceanu Alexandr învinuit în baza art. 264 а1.(3) lit.b) Cod penal i s-a stabilit

pedeapsa pe un termen de 5 (cinci ani) închisoare în penitenciar de tip deschis cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3(trei) ani.

S-a dispus încasarea de la Zagorceanu Alexandr în beneficiul lui Smirnov Nataliei

a prejudiciului moral în mărime de 90 000 (nouazeci mii) lei.

Prin aceiași decizie a fost respins apelul avocatului Gheorghe Amihalachioaie în

interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr și apelul avocatului Caminscaia Aliona în

interesele parții civilmente responsabile SRL „Prosecutor” ca fiind nefondate.

În rest sentința a fost menținută.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, termenul de depunere a

apelului declarat de către avocatul Guțu Valentin, la data de 17 decembrie 2018, a fost

depășit din motive întemeiate or, avocatul Guțu Valentin a primit sentința motivată a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 aprilie 2018, la data de 12 decembrie

2018, fapt confirmat prin avizul de recepție și plicul poștal anexat la apelul declarat

(f.d. 57, vol. II).

Colegiul penal a mai reținut că, și cererea de apel depusă de avocatul

Amihalachioaie Gheorghe în interesele inculpatului Zagorceanu Alexandr, urmează a

fi repusă în termen, or, la materialele cauzei nu se conțin date cu privire la momentul

recepționării copiei sentinței motivate, sau date cu privire la faptul că, în adresa

inculpatului Zagorceanu Alexandru sau a avocatului Amihalachioaie Gheorghe a fost

expediată sentința motivată.

Analizînd în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod

procedura penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, au permis instanței de apel de a concluziona despre existența în

аcțiunile inculpatului Zagorceanu Alexandr a indicilor infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3), lit. b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive încălcarea regulilor de

securitate a circulației rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

vătămare corporala grava a integrității corporale și a sănătății, cu decesul unei

persoane.

În acest sens, instanta de apel a reținut că, necătînd la faptul că, inculpatul

Zagorceanu Alexandr nu își recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate,

vinovația lui este dovedita pe deplin prin următorul cumul de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele: - declarațiile

martorului Cohan Oleg (f. d. 52, 61, vol. I); - martorului Cristian Rusu (f. d. 97, vol. I,

23, vol.II); - martorului Marcenco Ina (f. d. 24, vol. II); - martorului Smirnova Natalia

(f. d. 22, vol. II); - procesul-verbal de cercetare la locul accidentului rutier produs la 26

februarie 2016, (f. d. 8-11, vol. I); - schița accidentului rutier produs la 26 februarie

2016, (f.d. 12, vol. I); - raportul de expertiza medico-legala nr. 52 D/456 din 03 mai

2016, conform caruia, în rezultatul accidentului de circulate cet. Smirnov Iurie, i-a fost

7

cauzată vătămare corporala gravă (după criteriul pericolului pentru viață). Moartea cet.

Smirnov Iurie, a survenit în rezultatul insuficienței cardio-vasculare acute, cauzată de

trauma închisă a toracelui cu fracturi costale pe stanga, ruptura traumatică a inimii și

tamponada cavității pericardice (f.d. 71-72, vol. I); - graficul regimului de lucru al

obiectului de semafoare amplasat la intersectia strazilor Ion Creangă - Vissarion

Belinski nr. 64, mun. Chisinău, și informația prezentată de SRL „Semafor Service” a

regimului de funcționare a obiectului de semafoare amplasat la intersecția străzilor

indicate, (f.d. 58, vol. I); - procesul-verbal de examinare a automobilului implicat în

accidentul de circulație care a avut loc la 26.02.2016, (f.d. 25-30, vol. I).

Astfel, Colegiul Penal a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod procedura penala, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc

vinovația inculpatului Zagorceanu Alexandr în savarsirea infractiunii prevăzute la art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: incălcarea regulilor de

securitate a circulatiei rutiere și de exploatare a mijlocului de transport, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

vătamare corporala grava a integrității corporale și a sănătății, cu decesul unei

persoane.

Instanta de apel verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate a considerat

pozitia inculpatului cu privire la achitarea sa, о poziție de apărare a acestuia, și

invocarea faptului privind lipsa în actiunile inculpatului a componenței de infractiune

nu sunt justificate, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe

pertinente și concludente prin care se atestă vinovația lui Zagorceanu Alexandr în

savarșirea infracțiunii încriminate.

Colegiul penal a reținut că, declarațiile inculpatului, date în cadrul cercetării

judecatoresti cu privire la nerecunoasterea vinovăției, contravin declarațiilor martorilor

Rusu Cristian, Marcenco Ina, Cohan Oleg, care au fost audiati in ședința de judecata

sub juramant, aceste depoziții fiind consecvente si confirmate de probele materiale

cercetate in cadrul instantei de fond, care au fost verificate in cadrul §edintei instantei

de apel.

Atfel, Colegiul penal nu a reținut argumentul avocatului privind achitarea

clientului sau, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, or, alegațiile date

poarta un caracter declarativ, nefiind probate în acest sens.

Din aceste considerente, Colegiul Penal a remarcat ca instanța de fond în mod just

a reținut în sarcina inculpatului Zagorceanu Alexandr, încadrarea juridică corectă și

anume alin. (3) lit. b) al art.264 Cod Penal.

De asemenea, Colegiul Penal a respins afirmațiile apelantului, precum că clientul

său nu este vinovat în comiterea infractiunii încriminate or, acest fapt este combatut

prin totalitatea materialelor cauzei examinate in prima instantii si verificate în instanța

de apel.

În continuare, Colegiul penal a mentionat faptul că, reprezentantul succesorului

parții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Gutu Valentin, cît și reprezentantul părții

civilmente responsabile a SRL „Prosecutor” Caminscaia Aliona, critică sentința

instanței de fond în partea individualizării pedepsei și a prejudiciului moral, solicitând

aplicarea pedepsei reale inculpatului și încasarea prejudiciului moral în sumă de 90 000

lei, cu condiția că, 10 000 lei au fost deja achitați.

8

Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în

cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, Colegiul penal a

considerat că, vinovătia inculpatului deplin este dovedită și actiunile lui Zagorceanu

Alexandr corect au fost încadrate în temeiul alin. (3) lit. b) al art.264 Cod Penal.

Totodată Colegiul a mentionat că, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în

privința inculpatului Alexandr Zagorceanu, în vederea corectării, reeducarii, precum și

ca măsură de pedeapsă, instanța de fond i-a stabilit о pedeapsă prea blandă.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod Penal și art.75 Cod penal, pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvarșirii de noi infractiuni din partea condamnaților.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Zagorceanu Alexandr

instanta de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

savârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează raspunderea penală, de influenza pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia,

considerând eronat că îndreptarea și corectarea lui Zagorceanu Alexandr e posibilă fără

izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal aplicandu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea conditionată

a executării pedepsei pe un termen de probatiune de 3 ani.

În acest sens, Colegiul penal a reținut că, pedeapsa este echitabilă și atunci cand

este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvarșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane. Subsecvent, instanta de fond la stabilirea

pedepsei nu a luat în considerare faptul că, inculpatul Zagorceanu Alexandr a comis о

infracțiune ce periclitează relațiile sociale cu privire la încălcarea regulilor de securitate

a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, incălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei, fiind

ignorate și prevederile art. 2 alin.(2) Cod penal.

Raportand aceste prevederi, Colegiul judiciar a retinut că, un rol primordial în

aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care

valorile ocrotite de legea penală prin încriminarea faptelor trebuie evidențiate atât

pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului.

Astfel, Colegiul penal, a indicat că, pe tot parcursul efectuării urmăririi penale si

examinării cauzei în instanta de judecată, inculpatul Zagorceanu Alexandr nu si-a

recunoscut vinovătia sa în săvirșirea infractiunii încriminate lui, nu a restituit

cheltuielile de înmormintare pe care le-a suportat succesorul părtii vătămate și nu și-a

cerut iertare pentru crima savîrșită. Toate aceste circumstanțe trebuiau să fie apreciate

de instanta de judecată și inculpatului urma de a-i fi aplicată о pedeapsă cu privațiune

de libertate.

Subsecvent, instanta de apel a considerat neintemeiată concluzia instanței de fond,

precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Sub

acest aspect instanta de apel retine că, modalitatea de executare a pedepsei și anume

executarea reala, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta

comisa și urmarile acțiunile făptuitorului, cât și comportamentul sau post infracțional

care nu a recunoscut vinovația, care nu a restituit cheltuielile de înmormântare pe care

le-a suportat succesorul partii vatamate și nu și-a cerut iertare pentru crima savârșită.

9

Colegiul penal la emiterea deciziei a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75-78 Cod

penal, care stipuleaza expres că, pedeapsa penală este о măsură de constrangere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea savarșirii

de noi infractiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Așa, instanta de apel a considerat circumstanțele menționate supra a indicat la

faptul ca, inculpatul Zagorceanu Alexandr urmeaza, în vederea corectării și reeducării,

precum și că masura de pedeapsa, a-i fi aplicată о pedeapsă reală cu închisoare în

limitele sanctiunilor prevazute de art. 264 alin.(3), lit. b) Cod penal.

Deci, Colegiul a considerat că, circumstantele invocate de către prima instanta nu

îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu poate genera aplicarea unei

pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptata de către prima instanta nu-și va atinge

scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor savarșirea

a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura

conștientizarea de către Zagorceanu Alexandr a celor comise cu adoptarea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate.

Este de menționat faptul că, în cauza data nu exista și nu au fost stabilite careva

circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esential gravitatea

faptei inculpatului.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei penale, personalitatea inculpatului

Zagorceanu Alexandr, de gravitatea faptei prejudiciabile comise, Colegiul penal a

mentionat că acesta urmează să execute pedeapsa cu închisoarea care-i va fi stabilită

în penitenciar de tip deschis.

Cît privește cererea de apel declarată de către reprezentantul succesorului părții

vătămate Smirnov Natalia, avocatul Guțu Valentin, în partea ce tine de prejudiciul

moral, Colegiul penal a considerat că, urmează a fi admisă, din urmatoarele

considerente.

Instanta de apel a notat că, reprezentantul succesorului parții vătămate Smirnov

Natalia, avocatul Guțu Valentin, cât și reprezentantul parții civilmente responsabile a

SRL „Prosecutor” Caminscaia Aliona, critică hotărârea primei instanțe și în partea ce

ține de încasarea prejudiciul moral.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apel, Colegiul

Penal a constat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat,

existând motive temeinice de implicare a instantei de apel în sensul casării hotăririi

contestate în partea expunerii asupra prejudiciului moral înaintate de reprezentantul

succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, avocatul Guțu Valentin.

Cercetand materialele cauzei penale, Colegiul a constatat că, avocatul Guțu

Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, a înaintat о

acțiune civilă împotriva inculpatului Zagorceanu Alexandr și SRL „Prosecutor” în mod

solidar de încasare a cheltuielilor pentru înmormîntare în sumă de 9717 lei; a

cheltuielilor suportate pentru mesa de pomenire în sumă totală de 21677 lei; a

prejudiciul moral în sumă de 90 000 lei, avînd în vedere faptul că 10 000 lei au fost

achitați anterior și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice de către avocat în

sumă de 3000 lei (f.d. 201-202, 207-208, 210-211, vol. I).

Astfel, referitor la solutia emisă de Judecătoria Chisinau, sediul Buiucani, la data

de 05 aprilie 2018 prin care actiunea civila inaintată de avocatul Guțu Valentin, în

10

interesele succesorului parții vătămate Smirnov Natalia, privind încasarea prejudiciului

material, moral și cheltuielilor judiciare s-a admis partial, Colegiul Penal a considerat-

o arbitrară, or, avînd la dispozitie о suma exacta solicitată de către partea civila și

anume prejudiciu moral 100 000,0 lei cauzat prin infracțiunea savârșită de către

inculpat fără careva temeiuri legale, Judecătoria Chișinau, sediul Buiucani nu a

solutionat legal acțiunea civila, în partea încasării pagubei morale.

În contextul faptelor expuse supra, Colegiul Penal a notat că, prima instanță și-a

motivat soluția deficitar în vederea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea

prejudiciului moral, or, suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, solicitat de

către avocatul Guțu Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov

Natalia, instanța de apel a considerat această pretenție, întemeiată și care urmează a fi

admisă, pe motiv că, inculpatul Zagorceanu Alexandr nici în cadrul urmăririi penale,

nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în apel, nu a recunoscut

vinovăția în cele încriminate, nu și-a cerut iertare de la succesorul părții vătămate și

nici nu a achitat careva cheltuieli suportate de către ultima.

În sedința judiciară s-a stabilit cu certitudine că, succesorul părții vătămate

Smirnov Natalia, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei

morale suportate de către ultima se probează prin faptul că, ea a avut de suportat

prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră suferintele de categorie

psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, ținînd seama de decesul

soțului, fiica minoră a victimei, care a rămas fără tată, fără sprijin material și moral, iar

suma de 50 000 lei încasate de prima instanță, în mod solidar de la Zagorcean Alexandr

și SRL „Prosecutor”, este una neechitabilă, în comparație cu suferințele psihice

suportate de către succesorul parții vatamate Smirnov Natalia, în urma comiterii acestei

infractiuni de catre inculpatul Zagorcean Alexandr.

Astfel, instanța a considerat că, suma în mărime de 100 000,00 lei este echitabilă

și în corespundere cu circumstanțele comiterii de catre inculpatul Zagorcean Alexandr

a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Smirnov Iurie. În acest sens, Colegiul penal

reține că, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral urmează a se tine cont de,

caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei vătămate, gradul vinovăției

autorului prejudiciului, personalitatea inculpatului.

Ca urmare, Colegiul Penal a considerat oportun și adecvat, luând în considerare

circumstanțele expuse supra de a încasa de la Zagorcean Alexandr iîn beneficiul

succesorului parții vătămate Smirnov Natalia a prejudiciul moral în mărime de 90 000

(nouazeci mii) lei.

Cu referire la cererea de apel înaintată de catre reprezentantul parții civilmente

responsabile SRL „Prosecutor”, Caminscaia Aliona, Colegiul penal a respins alegațiile

invocate în cererea de apel cu privire la faptul că, asiguratorul de autovehicule trebuie

să acorde despăgubiri, dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a

utilizatorului de autovehicul, or, acestea sunt neîntemeiate și nu și-au găsit confirmarea

în cadrul examinării cererilor de apel înaintate asupra sentinței contestate.

Consecvent celor expuse mai sus, Colegiul judiciar a atestat și apreciat concluzia

instanței de fond, cu privire la temeinicia pretenției înaintate de catre avocatul Guțu

Valentin, în interesele succesorului părții vătămate Smirnov Natalia, referitor la

încasarea în mod solidar de la inculpatul Zagorcean Alexandr, de la partea civilmente

respinsabilă SRL „Prosecutor”, cât și de la Compania de Asigurari „Аlliance Insurance

11

Group” SA a pagubei materiale, morale și cheltuielile de judecată, în conformitate cu

art.73 din Cod de procedură penală al. (1) și (2).

Astfel, în cadrul cercetarii judecatoresti succesorul victimei Smirnova Natalia a

formulat actiune civilă prin care solicită recuperarea prejudiciului material, moral și

cheltuielile de judecata, cauzate ei prin infractiune.

Pentru prestarea serviciilor funerare partea civilă Smirnova Natalia a achitat

Combinatului Servicii Funerare, conform chitantei nr. 21527 si bonului de plată, suma

de 1 322 lei (f.d. 203, vol. I). Societătii comerciale „Ritual Prof SRL, Smirnova Natalia

a achitat pentru servicii suma de 8 395 lei (f.d. 204-205, vol. I). În total partea civilă

Smirnova Natalia a achitat pentru înmormantarea soțului Smirnov Iuri suma de 9 717

lei.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești, de către Smirnova Natalia au fost

prezentate probe prin care se confirmă că, la înmormîntarea lui Smirnov Iuri au fost

organizate mase de pomenire, pentru petrecerea cărora au fost suportate cheltuieli în

sumă totală de 21 677 lei (f.d. 205, 212, vol. I).

Mai mult ca atît, la materialele cauzei este anexat bonul de plată seria YL nr.

558522 din 18.03.2016, potrivit căruia Natalia Smoirnov a achitat avocatului Valentin

Guțu suma de 3000 lei pentru serviciile de asistență juridică (f.d. 213, vol. I) și care

legal au fost încasate din contul inculpatului și a părtii civilmente responsabile.

Colegiul judiciar retine că, chiar dacă la data de 02.11.2015 între agentia de pază

Agenției de Paza „Prosecutor” SRL și „Victoria Asigurari” SA (la moment Compania

de Asigurari „Аlliаnсе Insurance Group” SA) a fost încheieat contractual de asigurare

obligatorie de raspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole xxxxx (f.d.

216-218, vol. I), conform contractului dat asiguratorul oferă Agenției de Pază

„Prosecutor” SRL protecție din asigurare pentru cazurile de raspunderea civilă ca

urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicole în privinița automobilului

model „Chevrolet Niva” cu numarul de inregistrare xxxxx pe о perioada de 12 luni de

la 02.11.15 pîna la 01.11.2016, „Victoria Asigurari” SA (la moment Compania de

Asigurari „Aliance Insurance Group” SA) nu a contestat sentința dată, astfel pretențiile

civile urmează a fi soluționate într-un litigiu aparte în ordinea procedurii civile.

iunie 2019, avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu

Alexandr și la data de 19 iunie 2019, avocatul Caminscaia Aliona în numele părții

civilmente responsabile „Prosecutor” SRL

5.1 Avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu

Alexandr, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, în recursul său a solicitat casarea totală a hotărîrilor atacate,

rejudecarea cauzei penale cu dispunerea achitării acestuia din motiv că fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii imputate, invocînd aceleași argumente din cererea de

apel.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că :

- sentința de condamnare a lui Zagorceanu Alexandr este una ilegala și că au fost

încălcate un șir de principii generale ale procesului penal, cum ar fi prezumția

nevinovatiei (art.8), asigurarea dreptului la apărare (art.17), accesul liber la justiție

(art.19), desfașurarea procesului penal în termen rezonabil (art.20), principiul

contradictorialitații (art.24), independența judecatorului și supunerea lui numai legii

12

(art.26), iar în ansamblu am invocat ca a avut loc îcalcarea dreptului fundamental al

inculpatului la un proces echitabil, prevazut dc art.6 din CEDO, atunci când în mod

cert reiese din sentința în speță, că instanța de judecată de la începutul examinării

acestei cauze a acceptat univoc concluziile date de organul de urmarire penală în

defavoarea inculpatului și având ideea preconcepută, că acesta a comis infracțiunea ce

constituie obiectul învinuirii.

- Curtea de Apel la emiterea deciziei din 22.04.2019 a copiat totul integral din

sentință, s-au indicat aceleași dovezi și fără a fi analizate în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală și la modul general la fel s-a invocat, că acestea

dovedesc vina lui Zagorneanu Alexandr în învinuirea adusă.

- constatarea instanței de apel precum că, declarațiile inculpatului, date în cadrul

cercetării judecatorești cu privire la nerecunoașterea vinovăției, contravin declarațiilor

martorilor Rusu Cristian, Marcenco Ina, Cohan Oleg, care au fost audiați în ședința de

judecată sub juramânt, este una formala și nu corespunde materialelor cauzei în speță

și însăși instanța de apel în pct.71 al deciziei sale aduce conținutul declarațiilor

martorului Cristian Rusu, care confirmă în tot declarațiile lui Zagorceanu Alexandr cu

privire la deplasarea automobilului, cum se deplasa biciclistul, cum acesta a manevrat

pe carosabil și cum automobilul a manevrat la stînga, dar nu a putut evita ciocnirea.

- la fel au fost expuse și declarațiile martorului Cohan Oleg la pct.73 al deciziei

care sunt analogice declarațiilor inculpatului Zagorceanu Alexandr și în cumul

demostreaza circumstantele reale ale accidentului rutier în speță și dovedesc

incontestabil nevinovația lui Zagorceanu Alexandr.

- la fel demonstrează nevinovația lui Zagorceanu Alexandr și procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 26 februarie 2016, schița accidentului rutier, graficul

regimului de lucru al semafoarelor (f.d. 8-11; 12; 13-22; 57-58), prin care este stabilit

locul accidentului rutier str.Ion Creanga nr.61, num.Chișinau și nu la intersecția

străzilor Ion Creanga - Vissarion Belinschi, după cum se indică în rechizitoriu.

- a mai invocat avocatul cu referire la expunerea autorului rechizitoriului cu

privire la graficul regimului de lucru al obiectului de semafoare amplasat la intersectia

strazilor (f.d. 57-58), unde sunt indicate niște circumstanțe ce nu exista în conținutul

acestor documente și care sunt de competența specialiștilor în domeniul circulației

rutiere și că a solicitat pentru elucidarea acestor circumstanțe dispunerea de către

instanța de judecatî efectuarea unei expertize autotehnice, însă cererea a fost respinsă

nemotivat.

- o altă dovadă că Zagorceanu Alexandr nu a profitat de dreptul la un proces

echitabil poate servi și admiterea de către instanțele de judecată a acțiunii civile de

încasare a prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată în cuantumul

solicitat de catre succesorul părții vătămate, fără a lua în calcul viziunea parții apărării

și părții civilmente responsabile, care a solicitat probe cu privire la cheltuielile de

funerarii, mesei de pomenire, unde sunt necesare bonuri de plată, chitanțe însă instanța

de judecată a ignorat aceste solicitări și a luat în considerație niște documente fiscale

ce nu conțin numele succesorului victimei, iar în cazul meniului de pomenire prezentat

s-au luat ca baza propunerile costului acestui meniu cu niște înscrieri ce nu pot fi luate

ca probe contabile despre costul acestora, iar succesorul victimei în instanța de fond a

declarat că nu dispune de așa documente contabile, deoarece organizația ce a oferit

aceste servicii nu le eliberează.

13

- reieșind din cele expuse consideră recurentul că, sentinta instantei de fond și

decizia instanței de apel cu privire la condamnarea lui Zagorceanu Alexandr ca fiind

neîntemeiate, nefondate și ilegale din motivul că acțiunile lui nu întrunesc elementele

infractiunii imputate, lipseste vinovatia in accidentul produs la 26.02.2016 a accstuia,

el deplasându-se la volanul automobilului de serviciu ân mod regulamentar, pe partea

carosabilă corectă conform directiei de circulate pe str.Ion Creangă, a întreprins toate

măsurile de a evita ciocnirea cu biciclistul Smirnov Iuri, care el se face vinovat în

producerea acestui accident, traversînd brusc carosabilul în loc nepermis, creînd riscul

acestui accident care nu a putut fi evitat de Zagorceanu Alexandr, deoarece biciclistul

a apărut pe carosabil brusc cu viteza excesiva, fiind pînă la urmă și în stare de ebrietate,

totul a avut loc numai și numai din vina acestuia.

5.2 Avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente „Prosecutor” SRL,

indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărîrilor atacate și rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat din

motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și să fie respinsă acțiunea civilă

înaintată de catre Smirnova Natalia împotriva Agenției de Paza „Prosecutor” SRL ca

neintemeiată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că instanțele de judecată au

apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerare doar poziția acuzării, fără a

le aprecia obiectiv, au fost încălcate principiile generale ale procesului penal, și anume:

prezumția de nevinovăție, accesul liber la justiție, principiul contradictoarialității prin

ce i-a fost grav încălcat dreptul participanților la un proces echitabil, prevazut de art. 6

al Conventiei Europene pentru Dreptulile Omului.

Consideră recurentul, că de catre acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva

probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în savarșirea

infractiunii imputate. Instanța de fond și de apel absolut nu a făcut analiza poziției

apărării cît și reprezentantului părții civilmente responsabile, care a pledat pentru

nevinovatia inculpatului și pentru emiterea unei sentințe de achitare a acestuia din lipsa

componenței de infracțiune. De catre apărătorul inculpatului a fost depusă cererea,

sustinută de reprezentantul parții civilmente responsabile, privind dispunerea efectutrii

unei expertize autotehnice pentru a elucida toate aspectele accidetului rutier, instanța

de fond a respins cererea data fără motivare, creând prin aceasta un avantaj inechitabil

în favoarea inculpatului. Instanta de apel nu a reactionat la încălcările instantei de fond,

emițând decizia de condamnare.

Consideră apărarea că, fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii, respectiv acțiunea civilă urmează să fie respinsă.

Indică apărarea că, instanta de apel corect a dispus încasarea pagubei morale de

la persoana condamnată pentru savîrșirea infractiunii ci nu de la proprietarul

autovehicolului.

Mai mul ca atît, după accidentul rutier de catre reprezentantul Agenției de Pază

„Prosecutor” SRL Dnei Smirnov Natalia a fost achitată suma în mărime de 10 000 lei

pentru înmormîntare, fapt confirmat de catre ultima în ședința de judecată. Astfel,

consideră recurentul că, încasarea de la Zagorceanu Alexandr și Agenția de Paza

„Prosecutor„ SRL în mod solidar -21 677 lei ca recuperare a cheltuielilor pentru mesele

de pominire, este neîntemeiată, deoarece Agenda de Paza „Prosecutor” SRL deja a

14

achitat suma de 10 000 lei.

Reiesind din cele expuse, indcă apărarea că concluzia instanței de fond și

instanței de apel precum, că inculpatul Zagorceanu Alexandr este vinovat în savîrșirea

infracțiunii imputate, ca una eronată și neintemeiată. Respectiv, acțiunea civilă,

înaintată de Smirnova Natalia catre Agenția de Pază „Prosecutor”SRL urmeaza sa fie

respinsă.

numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și de către avocatul Caminscaia Aliona în

numele părții civilmente responsabile „Prosecutor” SRL, în conformitate cu

prevederile art. 431 alin. (1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul și avocatul Guțu

Valentin au depus referințe, care au pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind

vădit neîntemeiate.

6.1 Cu referire la alegațiile recurenților că, motivarea soluției contestate

contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel și care, în viziunea lor, nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, temei pentru recurs prevăzut în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, menționaează procurorul că,

rejudecând cauza, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale caizei și, corespunzător,

corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

Lecturînd conținutul cererii de apel, deciziei instanței de apel, în coraport cu

suluția instanței de apel, constată acuzarea că, instanța s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor apelantului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

contestate și probelor admenistrate pe caz.

Cu referire la afirmațiile recurenților că în acțiunile inculpaților nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, temei pentru declararea recursului prevăzut în art.427

alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, este de reținut că faptul nerecunoașterei

vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o

modalitate de apărare, de eschivare de la răspunderea penală și nu constituie temei

pentru casarea hotărârilor contestate.

În acelaș timp, din conținutul recursurilor, se evidențiază că recurenții, de fapt, î-

și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea aprecierii probelor, însă

motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute

de art.427 alin.(l) Cod de procedură penală.

Concomitent, mai urmează de punctat că instanța de apel, în strictă conformtate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității

ei, iar toate prubele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la alegațiile recurenților în partea soluționării acțiunii civile

menționează procurorul că, decizia instanței de apel în partea ce ține de recuperarea

prejudiciul moral este corectă și conformă exigențelor legale, bazate pe dispozițiile

art.1423 alin.(1) și (2) Cod civil și instanța și-a motivat suficient soluția în acest sens,

luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al inculpatului, de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate, de circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vinovate.

15

Acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material a fost soluționată

conform prevederilor art.387 Cod de procedură penală, fiind bazată pe probe care

confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a cheltuielelor de judecată.

6.2 Indică avocatul în referință că, decizia Curții de Apel Chișinău, este legală și

întemeiată, i-ar recursurile avocaților Amihalachioaie Gheorghe și Caminschi Aliona

ca fiind neîntemeiate.

Pe parcursul examinării cauzei penale în judecată vinovăția inculpatului

Zagorceanu Alexandru a fost dovedită pe deplin prin materialele examinate în ședința

de judecată la care au avut acces toate părțile implicate în acest proces.

Indică apărarea că, instanța de apel corect a considerat neîntemeiată concluzia

instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90

Cod penal. Sub acest aspect instanța de apel a reținut că, modalitatea de executare a

pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în acord cu

principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunile

făptuitorului, cît și comportamentul său post infracțional care nu a recunoscut

vinovăția, care nu a restituit cheltuielile de înmormîntare pe care le-a suportat

succesorul părții vătămate și nu și-a cerut iertare pentru crima săvîrșită.

Colegiul penal corect a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului

va fi posibilă doar prin izolarea acestuia de societate ținîndu-se cont de prevederile

art.7, 61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Curtea a mai menționat faptul că, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite

careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial

gravitatea faptei inculpatului. Deaceea Colegiul penal corect a reținut faptul că,

inculpatului Zagorceanu Alexandr urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei penale și reieșind din circumstanțele cauzei penale,

personalitatea inculpatului Zagorceanu Alexandr, de gravitatea faptei prejudiciabile

comise Colegiul penal corect a menționt că acesta urmează să execute pedeapsa cu

închisoarea care-i va fi stabilită în penitenciar de tip deschis.

Analizînd solicitarea încasării prejudiciului moral, în raport cu motivele invocate

în apel, Colegiul Penal corect a constatat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea

apelului declarat, existînd motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul

casării hotărîrii contestate în partea expunerii asupra prejudiciului moral înaintate de

reprezentantul succesorului părții vătămate Smirnov Natalia.

Colegiul penal examinînd apelul declarat în partea admiterii acțiunii civile corect

a indicat că, hotărîrea primei instanțe prin care s-a admis încasarea prejudiciului

material, moral și cheltuielile de judecată este una arbitrară și astfel a încasat în

întregime suma prejudiciului moral solicitată de 90000 lei din contul lui Zagorceanu

Alexandr.

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din

următoarele considerente.

16

Conform prevederilor art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

Potrivit recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct.8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

7.1 Cu referire la temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală Colegiul penal lărgit la acest capitol,

făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat în raport cu apelul declarat și

textul deciziei, Colegiul penal constată că recursul repetă textul apelului, argumentele

expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le

în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de

procedură penală, s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile

de fapt și de drept care au dus la respingerea acestora, precum și motivele adoptării

respectivei soluții, concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei

imputate, concluzii descrise detaliat în decizia instanței de apel, inclusiv și în pct.4.1 al

prezentei decizii.

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic

inferioare, Colegiul penal lărgit își însușește argumentele enumerate în hotărârile

contestate, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții

Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010,

a statuat în pct. 37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument,

și extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze

în dependență de caracterul deciziei

De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub

aspectul, nemotivării privind condamnarea lui Zagorceanu Alexandr în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, în baza probelor cercetate în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în apel, cu respectarea prevederilor

art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Zagorceanu Alexandr în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 57-65 din decizia instanței de apel ( f.d.105-108, vol. II), care au fost

apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că

concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește, instanța de apel expunându-se

în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel, argumente pe care

instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea

și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs, motiv

17

pentru care nu paote fi admisă solicitarea apărării privind achitarea inculpatului de sub

învinuirea adusă.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a admis eroarea de

drept invocată de către recurent, deoarece eroarea gravă de fapt constă în stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerație a

probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă

de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și ea trebuie să rezulte din situația

dosarului, privită ca o stare de fapt.

La caz, reieșind din criticile apărătorului invocate în recurs, Colegiul penal reține

că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere

a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor

de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate,

astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală și nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

În ce privește argumentul apărării precum că, la judecarea cauzei au fost încalcate

un șir de principii generale ale procesului penal, este unul declarativ și nu poate fi

reținut or, apărarea nu a motivat prin ce anume au fost încălcate principiile invocate

or, instanțele de judecată nu au admis o încălcare a dreptului inculpatului Zagorceanu

Alexandru la un proces echitabil, consfințit în art. 6 CEDO, sub aspectele specificate

de recurent.

Referitor la motivele invocate în cererea de recurs precum că, ,,(...) sentinta

instantei de fond și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, nefondate și ilegale”,

Colegiul penal menționează că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată,

deoarece:

- decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în raport cu apelul

avocatului (f.d.78-83), care sunt identice cu argumentele recursului declarate de același

autor, totodată instanța de recurs consideră că, repronunțarea asupra argumentelor

recursului nu poate duce la casarea deciziei contestate, or potrivit practicii CtEDO

(Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a specificat că, ,, (…) este adevărat că

decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar a menținut hotărârea primei

instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod

corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient,

precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de

recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată

constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CoEDO”.

18

Nu poate fi reținut, întru casarea deciziei instanței de apel, nici argumentul

recurenților precum că, instanța de fond nemotivat a respins cererea de efectuare a

expertizei autotehnice, reieșind din faptul că, apărarea nu și-a argumentat eficient

demersul privind necesitatea efectuării unei astfel de expertize. Or, speței date nu sunt

aplicabile prevederile art. 143 Cod de procedură penală potrivit cărora sunt prevăzute

cazurile cînd dispunerea expertizelor este obligatorie și în special efectuarea expertizei

este obligatorie încazul cînd prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

În acest sens Colegiul menționează că, la caz au fost administrate suficiente probe

care au demonstrat incontestabil vinovăția conducătorului auto care încălcînd

prevederile pct. 20 al. 6 a Regulamntului Circulației Rutiere și anume neglijarea

indicatorului de informare și orientare a RCR a comis tamponarea biciclistului Smirnov

Iurie.

7.2 Totodată, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurenți și prevăzut la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește achitarea lui de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii imputate.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Sub acest aspect se menționează că, temeiul invocat de recurent precum că - „nu

sunt întrunite elementele infracțiunii” include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul penal consideră că temeiurile

la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei

erori de drept.

Prin urmare, instanța de recurs conchide, că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptei este

corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța de apel a ajuns la

concluzia că s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, prevăzute de

art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal și expuse în pct. 75-98 a deciziei instanței de apel

inclusiv și vinovăția inculpatului Zagorceanu Alexandr în săvârșirea infracțiunii

incriminate concluzie legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe, verificate și

apreciate de instanța de apel.

Colegiul atestă că, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează

latura subiectivă a acestei infracțiuni, fiind dovedită prin materialele cauzei acumulate

în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se

constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate

lui Zagorceanu Alexandr, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia

instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat

concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul

19

judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, în mod obiectiv.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel,

asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor

alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute argumentele invocate în recurs precum

că, biciclistul Smirnov Iuri, se face vinovat în producerea acestui accident, traversînd

brusc carosabilul în loc nepermis or, aceste argument nici într-un caz nu-l

dezvinovățește pe inculpat de comiterea accidentului imputat, or, anume inculpatul

efectuînd manevra de traversare a intersecției, n-a tinut permanent seama de totalitatea

factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, iluminarea, de care

va trebui sa țina cont fiecare conducator la determinarea vitezei, benzii de circulatie și

a modalității de conducere a vehiculului și manifestand neglilență, nu a reacționat

adecvat, prevederi legale, ce se regăsesc în pct. 45 alin. 1) și 2), pct. 3, și pct. 4 din

Regulamentul Circulatiei Rutiere și prevederile art. 22 din Legea nr. 131 - XVI din

07.06.07 „Privind siguranta traficului rutier”, și care au fost încălcate de inculpat,

încălcări ale circulației rutiere, care au și provocat accidentul rutier, soldat cu decesul

victimei. Or, tot din declarațiile inculpatului, se constată că, biciclistul se deplasa pe

banda a doua, care era destinată pentru autoturismele care urmau să vireze la stânga,

iar el trebuia să se deplaseze înainte.

Privind pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul penal lărgit menționează, că

instanța de apel just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind

luate în considerație dispozițiile art.7,61 și art.75-78 Cod penal, ce determină scopul

pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru

prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale

de individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și prejudiciul

cauzat prin consecințele survenite, aplicându-i o pedeapsă echitabilă, în raport cu cele

comise și anume pedeapsa cu inchisoare în limitele sanctiunilor prevazute de art. 264

аlin.(3), lit. b) Cod penal.

Privind acțiunea civilă, Colegiul lărgit menționează că soluția instanței de apel

este corectă și conformă exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art.1423 alin.(1) și

(2) Cod civil și instanța și-a motivat suficient soluția în acest sens și care corespunde

întocmai cerințelor legii, circumstanțelor cauzei, fiind în corespundere cu suferințele

succesorului părții vătămate, comportamentul inculpatului pe tot procesul, fiind în

corespundere cu normele legale și practica judiciară.

Totodată se reține, că instanța de apel a reparat eroarea comisă de prima instanță

în ce privește încasarea prejudiciului moral în mod solidar de la Zagorceanu Alexandr

și Agenția de Pază „Prosecutor” SRL, încasînd doar de la inculpat, soluție legală,

conform prevederilor art.art.1422-1423 Cod civil or, încasarea prejudiciului moral în

mod solidar nu este prevăzut de lege.

În ce privește acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material, Colegiul

lărgit menționează că, în această parte cauza a fost soluționată conform prevederilor

art.387 Cod de procedură penală, fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul

despăgubirilor materiale și a cheltuielelor de judecată, iar în ce privește argumentul

20

recurentului Caminscaia Aliona în interesele părții civilmente responsabile SRL

„Prosecutor” precum că asiguratorul în baza contractului de asigurare obligatorie de

răspundere civilă trebuie să acorde despăgubiri, instanța de recurs reține, că părțile nu

sunt lezate de dreptul de a soluționa litigiu conform contractului de asigurări separat în

ordinea procedurii civile.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o

eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se

constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, la etapa judecării apelului.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Zagorceanu Alexandr și de către

avocatul Caminscaia Aliona în numele părții civilmente responsabile „Prosecutor”

SRL, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie

2019, în cauza penală privindu-l pe Zagorceanu Alexandr xxxxx, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

21