1ra-400/2019 — art. 264 alin.3 lit. b CP

1ra-400/2019 — art. 264 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-400/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Bogacenco Dumitru Xxxxx, născut la

xxxxx, originar din Xxxx, Xxxxx, domiciliat

în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Bogacenco Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de 3 (trei) ani și 4

(patru) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani; termenul

executării pedepsei aplicată lui Bogacenco Dumitru - 3 (trei) ani și 4 (patru) luni

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis s-a calculat din

momentul devenirii sentinței definitive; corpul delict automobilul de model „Mercedes

208 D” cu n/î XXXXX, care s-a aflat la parcarea specială din or. Anenii Noi, str.

Concilierii Naționale, s-a lăsat spre păstrare în continuare până la rămânerea definitivă

și irevocabile a hotărârii de judecată cu transmiterea ulterioară în proprietatea lui

Bogacenco Dumitru.

S-a încasat de la Bogacenco Dumitru cheltuielile judiciare în beneficiul statului

pentru raportul de expertiză medico-legal nr.067 din 12 septembrie 2016 în sumă de

785 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 03/D din 23 ianuarie 2017 la suma de 57 lei,

raportul de expertiză 34/12/l-R-7056 din 30 decembrie 2016 în sumă de 380 lei, iar în

total suma de 1222 (una mie două sute douăzeci și doi) lei.

1

2016, aproximativ la ora 0530, conducând camionul său de model „Mercedes 208D” cu

n/î XXXXX pe traseul L-474 porțiune cuprinsă dintre or. Anenii Noi s. Bulboaca,

ignorînd situația și condițiile rutiere, nu a adaptat viteza care i-ar permite conducerea

vehiculului în siguranță, încălcînd astfel regulile de securitate a circulației rutiere

prevăzute în Regulamentul Circulației Rutiere și anume: pct. 10 subpunctul 1) litera b)

potrivit căruia persoana care conduce un vehicul trebuie: să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de

a conduce în siguranță vehiculul pe drum, cât și punctul 45 aceluiași Regulament,

potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul cu limita de viteză stabilită

ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, condițiile

rutiere și situația rutieră iar în cazul în care în limita vizibilității puteau apărea

obstacole, el trebuia să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, în rezultatul căruia l-a tamponat pe pietonul Ion Prisnei, ultimul în

rezultatul leziunilor corporale obținute a decedat pe loc. În rezultatul accidentului

rutier potrivit raportului de expertiză medico-legale lui Ion Prisnei, au fost depistate

următoarele traume: traumă asociată - traumă vertebro-medulară închisă, luxația

vertebrei cervicale C1 cu ruptura aparatului ligamentos la nivelul dat și hemoragii

difuze în țesuturile moi paravertebrale; contuzia măduvei spinării la nivelul C1 cu

hemoragii punctiforme intramedulare; traumă cranio-cerebrală închisă cu excoriații în

regiunea capului, hemoragii difuze în țesuturile moi pericraniene, hemoragii

subarahnoidiene difuze totale pe emisferele cerebrale și cerebelare; traumă toraco-

abdominală închisă, cu contuzie pulmonară bilaterală, fisuri multiple pe ficat,

hemoragii difuze în loja rinichiului stâng, hematoperitoneum; fractura oaselor

bazinului bilateral. Multiple excoriații în regiunea capului, corpului, membrelor

superioare și inferioare, care au legătură cauzală directă cu survenirea decesului

victimei. Organele de urmărire penală au calificat acțiunile inculpatului Bogacenco

Dumitru în baza art. 264 alin.3 lit. b) Codul penal, cu indicii - încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Acțiunile inculpatului Bogacenco Dumitru au fost calificate în baza art.264 alin.(3)

lit. b) Cod penal, după semnele - încălcarea regulilor de securitate a circulației,

comisă de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat

din imprudență decesul unei persoane.

inculpatului Bogacenco Dumitru, prin care a solicitat admiterea apelului casarea

sentinței ca fiind neîntemeiată cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Bogacenco Dumitru să fie achitat pentru lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile sale. Casarea încheierii din 04

decembrie 2017 prin care a fost respinsă cererea de desemnare a expertizei medico-

2

legale repetate ca fiind neîntemeiate. Casarea încheierii din 16 februarie 2018, prin

care a fost respinsă cererea privind audierea expertului medico-legal în ședința de

judecată ca fiind neîntemeiată. Casarea încheierii din 16 februarie 2018 prin care a fost

respinsă cererea privind efectuarea reconstituirii faptei producerii accidentului rutier

din 11 septembrie 2016, ca fiind neîntemeiat.

apelul declarat de avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Bogacenco Dumitru

a fost admis parțial și casată parțial sentința primei instanțe, în partea individualizării

pedepsei și încasării cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează:

Conform art.90 Cod penal executarea pedepsei stabilite lui Bogacenco Dumitru a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, cu obligarea de

a nu-și schimba domiciliul fără acordul organului competent.

A fost respinsă cerința de încasare a cheltuielilor de judecată.

A fost menținută sentința în partea care se referă la corpurile delicte.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Bogacenco Dumitru a săvârșit infracțiunea imputată

lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, necătînd la faptul că inculpatul Bogacenco Dumitru vina nu a recunoscut-o,

Colegiul penal a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor

la vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate. Prima instanță s-a bazat pe

următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele, cum ar fi: ordonanța de pornire a urmăririi penale în baza elementelor

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal din 11 septembrie 2016 (f. d.

l); raportul de primire a informației prin telefon privind comiterea unei fapte ilicite din

11 septembrie 2016 (f. d. l6); procesul-verbal de cercetare la fața accidentului din 11

septembrie 2016 (f. d. l7-18); fototabel anexă la procesul verbal de cercetare la fața

accidentului din 11 septembrie 2016 (f. d. 19-22); schița accidentului rutier din 11

septembrie 2016 (f.d.23-24); raport de verificare tehnică a vehiculului de model

„Mercedes 208D” cu n/î XXXXX (f.d.25); test Drager din 12 septembrie 2016 efectuat

în privința lui Bogacenco Dumitru prin care s-a constatat că inculpatul era în stare de

trezie (f.d.27); procesul-verbal cu privire la reținerea vehiculului (f.d.28); procesul-

verbal de examinare a obiectului - automobilul de model „Mercedes 208D” cu n/î

XXXXX de culoare alb (f.d.29); ordonanța de recunoaștere drept corp delict și de

anexare la cauza penală a a/m de model „Mercedes 208D” cu n/î XXXXX de culoare

alb din 18 noiembrie 2016 (f.d.29); ordonanța de recunoaștere în calitate de succesor al

părții vătămate Prisnei Ion - Prisnei Larisa (f.d.32); certificatul medical constatator al

3

decedatului nr.69 din 12 septembrie 2016, eliberat pe numele lui Ion Prisnei (f.d.68);

raportul de expertiză medico-legal nr.067 din 12 septembrie 2016 (f.d.69-72); raportul

de expertiză judiciară nr/03/D din 23 ianuarie 2017 (f.d.76-79); raportul de expertiză

34/12/1-R-7056 din 30.12.2016 (88-91); revendicare a DIEO a MAI a RM prin care se

confirmă că Bogacenco Dumitru anterior nu a fost tras la răspundere penală (f.d. 111);

raportul de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-6785 din 27 decembrie 2017.

Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din

punct de vedere al coroborării lor, analizate, Colegiul penal a constatat că ele

demonstrează cu certitudine vina inculpatului Bogacenco Dumitru în comiterea

infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpat.

Colegiul penal a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul Bogacenco

Dumitru, prin care nu își recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate lui, sunt

declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la

răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal a constatat cu certitudine că Bogacenco Dumitru a comis

infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către

prima instanță prin prisma art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal după semnele calificative: -

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Instanta de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci cînd este

capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate

în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului penal. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a

stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea

scopurilor legii penale și pedepsei penale. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Referitor la pedeapsă, Colegiul penal a conchis că instanța de fond la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

4

Cu referire la art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Bogacenco

Dumitru, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave. Astfel, Colegiul penal a considerat că inculpatul Bogacenco

Dumitru trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-

indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare. Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3) lit.b) Cod penal i-a aplicat pedeapsa în mărime de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni

închisoare.

Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune

neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul

de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin

respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar

asupra comportării militarilor - comandamentul militar respectiv.

O condiție obligatorie (și unicul temei) pentru condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar fi rațional ca inculpatul să

execute pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta ar însemna că, în rezultatul cercetării

cauzei și calităților individuale ale inculpatului s-a format convingerea fermă în

posibilitatea atingerii scopurilor pedepsei penale fără izolarea de societate, dar în

condițiile unui control profilactic al comportamentului persoanei respective într-o

anumită perioadă de timp. Astfel, instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj sau un drept acordat de lege persoanelor

vinovate, dar trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din

organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

Pentru dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, Colegiul penal

trebuie să examineze dacă prin suspendarea condiționată, în cazul dat, va fi posibilă

atingerea scopurilor pedepsei stipulate în art.61 Cod penal.

În scopul asigurării corectării condamnatului și prevenirii comiterii infracțiunilor,

conform art. 90 alin.(6) Cod penal, instanța de judecată a considerat necesar a stabili

inculpatului următoarele obligații: 1) să nu își schimbe domiciliul fără consimțămîntul

organului competent. Prin urmare, instanța a considerat posibilă corectarea și

reeducarea condamnatului fără izolarea reală de societate, cu aplicarea față de inculpat

prevederilor art.90 Cod penal, suspendînd condiționat executarea pedepsei.

5

Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, Colegiul penal a conchis că instanța

de fond incorect a apreciat și, eventual, a aplicat normele legale în concordanță cu

speța respectivă.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, în termen la data de 02

noiembrie 2018, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței primei instanțe fără modificări.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- decizia instanței de apel este atactă în partea stabilirii pedepsei prea blânde,

inculpatului Bogacenco Dumitru fiindu-i aplicate neîntemeiat prevederile art. 90 Cod

penal;

- conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale;

- în cazul dat instanța de apel a admis erori de drept privind aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii, erori de drept, cuprinse de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- recurentul menționează că instanța de apel nu s-a expus asupra prevederilor art.

7, 61, 75, 76 Cod penal, adică nu a efectuat procedura de individualizare și stabilirea

duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii pedepsei cu aplicarea art. 90 Cod

penal, ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este

prevăzut că: „Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și

motivată”, prevederi ce sunt valabile și pentru instanța de apel;

- recurentul menționează că decizia adoptată în cauza lui Bogacenco Dumitru, la

motivarea stabilirii pedepsei contravine prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de

procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei cu

suspendare condiționată a executării ei;

- acuzarea consideră greșite concluziile instanței de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpatului Bogacenco Dumitru și în contradicție cu probatoriul

administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii

penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în situația

în care inculpatul nu a recunoscut vina și încercând sub diferite metode de a duce în

eroare atât organul de urmărire penală cât și instanțele de judecată, având un singur

scop, eschivarea de la răspundere penală;

- este de menționat faptul că instanța de apel, la numirea pedepsei inculpatului

nu a ținut cont de faptul că inculpatul pe parcursul urmăririi penale și în instanța de

fond, a pledat nevinovat, prin apelul declarat a solicitat emiterea unei decizii de

achitare, nu a luat în considerație că unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi:

6

caracterul și gradul prejudiciabil și de pericolul social al infracțiunii săvârșite de

inculpatul Bogacenco Dumitru, conform prevederilor art. 16 al Codului penal se referă

la infracțiuni grave;

- recurentul consideră că ținând cont de prevederile art.75 Cod penal, de

persoana inculpatului și gravitatea infracțiunii comise de către el, corectarea lui e

posibilă numai cu stabilirea pedepsei penale sub formă de închisoare cu executarea ei

reală. Aplicarea în privința inculpatului Bogacenco Dumitru a unei pedepse sub formă

de închisoare, va asigura aplicarea unei pedepse echitabile, condiționînd gradul

influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia.

lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei

atacate din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului ordinar declarat.

Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu

și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest

sens următoarele.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate

circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a

admis parțial apelul declarat de avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului

Bogacenco Dumitru, fiind casată sentința parțial, în partea individualizării pedepsei și

încasării cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează: conform art.90 Cod

penal executarea pedepsei stabilite lui Bogacenco Dumitru a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, cu obligarea de a nu-și schimba

domiciliul fără acordul organului competent.

Se reține că vinovăția inculpatului nu se contestă, acțiunile lui Bogacenco

Dumitru fiind încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, careva erori de drept

7

la acest capitol nu se contată în speța dată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportînd temeiurile invocate de recurent în

recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în

partea criticată de procurorul Harti Vladislav, deoarece argumentele expuse în recursul

depus sunt nefondate, decizia instanței de apel conținînd toate motivele pe care se

bazează soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile

specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmarea la

judecarea recursului ordinar declarat.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în partea individualizării pedepsei

conform prevederilor art.75 Cod penal, în partea ce se referă la aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal în privința inculpatului Bogacenco Dumitru.

În continuare, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpaților trebuie

să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să

fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținîndu-se

cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunilor incriminate.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel corect a casat sentința

în partea stabilirii pedepsei inculpatului Bogacenco Dumitru, aplicînd prevederile art.

90 Cod penal, conducîndu-se și de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod

penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în

art. 75 alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel just a ținut cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, cum sunt gravitatea și

caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite și

8

urmările survenite în aspectul recunoașterii vinei. Nu în ultimul rând, instanța de apel a

notificat și datele referitor la personalitatea inculpatului Bogacenco Dumitru, ținînd

cont de faptul că infracțiunea imputată a fost comisă la o vîrstă înaintată a inculpatului,

acesta fiind peste 60 de ani, este invalid de gr. II, are un copil minor la întreținere,

totodată s-a ținut cont că partea vătămată Prisnei Ion la momentul impactului era în

stare de ebrietate avansată și a considerat justificat că scopul pedepsei aplicate în

privința lui Bogacenco Dumitru, poate fi atins doar prin stabilirea unei pedepse cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa fiind suspendată condiționat pe un

termen de probațiune de 2 ani, cu obligarea de a nu-și schimba domiciliul fără acordul

organului competent.

Ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61

alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii comise - inculpatul Bogacenco

Dumitru a comis o infracțiune gravă din imprudență, conform prevederilor art. 16 alin.

(4) Cod penal, de limitele pedepsei prevăzute de art.264 alin. (3) lit. b) Cod penal, de

faptul că, inculpatul a comis infracțiunea la o vîrsă înaintată, având în vedere că

inculpatul nu a fost anterior condamnat, astfel, că pedeapsa numită inculpatului

Bogacenco Dumitru de către instanța de apel, rămâne a fi una legală, utilă și eficientă

pentru executare, în vederea corectării lui.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în

decizia sa (f. d. 175-184, vol. II) corect a indicat prevederile art. 61, 75 Cod penal, și

ținînd cont de personalitatea inculpatului, a aplicat pedeapsă echitabilă, argumente ce

sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de recurent

prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către

procurorul Harti Vladislav, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor

de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

adoptate pe caz.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav,

urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei

atacate, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de

recurs ordinar.

9

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Bogacenco Dumitru Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

10