1ra-2109/2019 — art. 251, 190 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 09.10.2018, Iordan Diana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art.190 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se: - în baza art. 251 Cod penal, la 1 an închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate; - în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Iordan Diana pedeapsa sub formă de 2 ani și 6 luni închisoare. În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată, a fost adăugată în întregime termenul neexecutat al pedepsei stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16.06.2009 sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, și definitiv, lui Iordan Diana i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei. Au fost admise parțial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate. S-a dispus încasarea de la Iordan Diana în folosul SRL ,,Ideea Credit” c/f XXX, prejudiciul material cauzat în sumă de 146 458,63 lei. S-a dispus încasarea de la Iordan Diana în folosul lui Julea Nicolai, prejudiciul material cauzat în sumă de 4 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 1 500 lei, ce constituie în total 6 000 lei. S-a dispus încasarea de la Iordan Diana în folosul statului, taxa de stat în sumă de 4 574 lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a reținut că, Iordan Diana, la 24.07.2014 a încheiat un contract de împrumut CI29.07.014 cu SRL „Ideea 1 Credit” obținând un împrumut în sumă de 167 000 lei, cu termen de rambursare pînă la 30.06.2017, întru garantarea restituirii împrumutului au încheiat și contractul de gaj din 24.07.2014 cu nr. XXX, obiectul gajului constituindu-1 automobilului de model „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, astfel conform prevederilor capitolului 5 al contractului de gaj ,,Debitorul gajist - este obligat să asigure păstrarea, integritatea, întreținerea și totodată să nu înstrăineze, să nu transmită în locațiune sau folosință gratuită fără acordul în scris al creditorului gajist bunurile gajate, să asigure Creditorului gajist posibilitatea controlării modului de utilizare și de păstrare a integrității bunului gajat, să nu mai depună în gaj ulterior bunul gajat, astfel în perioada de timp de la 15.06.2016 și pînă în prezent Iordan Diana tăinuiește automobilului de model „Volkswagen Touareg” cu n/î XXX, care face parte din bunul gajat și nu a restituit împrumutul acordat acesteia de către SRL „Ideea Credit”. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Iordan Diana a comis infracțiunea prevăzută de art. 251 Cod penal, individualizată prin „tăinuirea bunurilor gajate, săvârșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor. Tot ea, la 14.09.2016, aflându-se în s. XXX, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul, că a comis un accident rutier și trebuie să-i achite persoanei accidentate prejudiciu material, lăsându-i ca garant al împrumutului certificatul de înmatriculare al automobilului de model „ Volkswagen Touager ” cu n/î XXX, a dobândit ilicit de la Nicolai Julea bani în sumă de 12 000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate daune materiale în proporții considerabile. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Iordan Diana a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(l) Cod penal, individualizată prin, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei Iordan Diana a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie aplicat în privința lui Iordan Diana o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului, avocatul a invocat că, nu este de acord cu constatarea instanței de judecată, a prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, în corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, nu a stabilit o pedeapsa echitabila în limitele fixate în articolul corespunzător din Partea speciala a Codului penal, care prevede răspunderea pentru infracțiunea săvârșită și în conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, a fost respins apelul avocatului Potereanu Dina în numele inculpatei Iordan Diana, declarat împotriva sentinței ca fiind nefondat, cu menținerea acesteia fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanța a examinat cauza în procedura generală, or, deși inculpata Iordan Diana nu a 2 recunoscut învinuirea înaintată, aceasta nu s-a prezentat în ședința de judecată la examinarea cauzei penale în fond, fiind anunțată în căutare prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din data de 07.02.2018, iar în cele din urmă a și fost pornit dosarul de căutare nr.2018250020 de către Inspectoratul de poliție Anenii Noi. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei Iordan Diana Gheorghe în baza art. 251, 190 alin.(1) Cod penal. Inculpata Iordan Diana, în cadrul urmăririi penale, s-a folosit de dreptul său de a nu face declarații. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatei Iordan Diana și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi declarațiile părții vătămate Țaran Serghie (Vol.II, f.d 106, verso); declarațiile părții vătămate Julea Nicolae (Vol. II, f.d.106, verso -107); declarațiile martorului Iojița Marin (Vol.II, f.d.l 10); declarațiile martorului Julea Cristina (Vol.II, f.d. 110. partea verso); declarațiile martorului Cijicenco Radu (Vol.II, f.d.111); declarațiile martorului Vdovicenco Vitali (Vol.II, f.d.113); declarațiile martorului Mațarin Anatolie (Vol.II, f.d.113, verso); declarațiile martorului Iordan Iana (Vol.II, f.d.116), precum și procesul-verbal de ridicare a materialului nr.XXX din 14.09.2017(Vol.I. f.d. 154); ordonanța de recunoaștere și atașare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală (Vol.I, f.d. 159); procesul-verbal de confruntare petrecut între învinuita Iordan Diana și partea vătămată Julea Nicolai (Vol.I, f.d. 148 - 150); procesul-verbal de confruntare petrecut între martorul Cijicenco Radu și învinuita Iordan Diana (Vol.I, f.d. 151); procesul-verbal de confruntare petrecut între reprezentantul părții vătămate Gîsca Marcel și învinuita Iordan Diana (Vol.I, f.d. 152). Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită indubitabil vina inculpatei Iordan Diana privind tăinuirea bunurilor gajate, săvârșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor, precum și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, acțiunile acesteia just au fost calificate în temeiul art. 251, art. 190 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acesteia susceptibilă supusă răspunderii penale. La capitolul individualizării pedepsei, s-a reținut că, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea modului, măsurii, categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel la fel ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care este mai puțin gravă, de motivul 3 acesteia, de persoana celui vinovat, care este supus răspunderii penale, anterior a fost condamnat, a recunoscut vina, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia. Așadar, instanța de apel a constatat că instanța de fond și-a argumentat riguros soluția capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia necesitării numirii inculpatei a pedepsei în formă de închisoare. În acest sens, instanța de apel a remarcat că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului Penal. Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, reflectate la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor similare și este predispus la comiterea infracțiunilor, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a ținut să menționeze că, severitatea pedepsei aplicate inculpatului este justificată de modalitatea în care acesta a conceput și derulat activitatea infracțională, gravitatea faptei comise, care dovedesc perseverența infracțională ridicată întru atingerea scopului urmărit. Din considerentele nominalizate, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa principală stabilită și individualizată de către instanța de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane, fiind în limitele prevăzute la sancțiunea normei penale în baza căreia Iordan Diana Gheorghe a fost condamnată. Sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă in mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani. Sancțiunea art. 251 Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de cu amendă în mărime de la 1350 la 1850 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 1.000 Ia 3.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante în privința inculpatei Iordan Diana, instanța de judecată nu a stabilit. Iar potrivit art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanță agravanta în privința inculpatei Iordan Diana, s-a identificat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru fapte care au relevanță pentru cauză In cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatei Iordan Diana, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei în formă de închisoare pe un termen de 1 an, tară privarea de 4 dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, în baza art. 251 Cod penal și în formă de 2 ani în baza art. 190 alin. (1) Cod penal. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal „Dacă o persoană este declarată vinovată de săvîrșirea a două sau mai multor infracțiuni tară să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțînd pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni. In cazul în care persoana este declarată vinovată de săvîrșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră.” In acest sens, avînd în vedere că inculpata Iordan Diana a comis două infracțiuni, instanța de judecată a ținut cont de norma susmenționată, fiind stabilit legal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Iordan Diana Gheorghe pedeapsa sub formă de 2 ani 6 luni închisoare. De continuare, conform art. 85 alin. (1) Cod penal „Dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. In acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate - termenul de 15 ani.". În acest context, instanța de apel ține cont că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16.06.2009, Iordan Diana a fost condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 6 ani și 6 luni închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei. Astfel, instanța de judecată corect și legal a dispus adăugarea în întregime a părții neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16.06.2009, stabilindu-i lui Iordan Diana pedeapsa definitivă în închisoare pe un termen de 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4), (6) Cod penal. Referitor la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate în cadrul procesului penal, instanța de apel a stabilit că instanța de fond justificat și întemeiat le-a admis în parte. În baza normelor de drept prevăzute de art. 229, 221, 287 Cod de procedură penală și art. 1398 Cod civil, instanța de apel a considerat că acțiunile civile au fost soluționate în limitele legii, or, prin acțiunile inculpatei, părțile vătămate au suportat atît prejudiciul material, cît și moral, astfel, fiind dispusă încasarea de la Iordan Diana în folosul SRL ,,Ideea Credit”, prejudiciul material cauzat în sumă de 146 458,63 lei, iar în folosul lui Julea Nicolai Mihail, prejudiciul material cauzat în sumă de 4 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 1 500 lei.

Nefiind de acord cu hotărârile menționate, avocatul Anatolie Barbacar în numele inculpatei Iordan Diana, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe capătul de învinuire în temeiul art. 190 alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal de comiterea 5 infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, cu reîncadrarea acțiunilor în temeiul art. 318 Cod contravențional, cu dispunerea încetării procesului contravențional. Acțiunile civile să fie respinse ca neîntemeiate. Recurentul invocă, că lipsesc elementele infracțiunii pe art. 190 alin. (1) Cod penal, acestea fiind relații civile între părți. Învinuirea este expusă în mod abstract și neclar. Atît sentința primei instanțe cît și decizia instanței de apel sunt bazate pe niște copii de înscrisuri care nu sunt autentificate în ordinea stabilită de Lege.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind declarat peste termen, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Colegiul menționează că, în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, inculpata Iordan Diana, cunoscând despre examinarea cauzei în privința sa, de nenumărate ori lipsea de la ședințele puse pe rol, eschivându-se sub diferite pretexte/cereri de amânare cum ar fi, este bolnavă, schimbarea apărătorul ales și alte motive (f.d. 64, 67, 86, 88, 90, 91, vol. II). Mai mult, prima instanță, efectuând toate acțiunile procedurale precum că, ordonanța de aducere silită (f.d. 16-verso, vol. II), încheierea privind aplicarea măsurii preventive-arestul din momentul reținerii (f.d. 18-19, vol. II), nu a reușit ca Iordan Diana să fie prezentă în ședință. După pronunțarea hotărârii de condamnare în privința lui Iordan Diana, apărătorul acesteia a declarat apel în termen, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde. Ulterior, fiind citate părțile din proces de mai multe ori, inculpata din nou nu s-a prezentat, iar apărătorul acesteia, fiind prezentă în ședință, a considerat posibil de a examina cauza în privința lui Iordan Diana, în lipsa acesteia (f.d. 153, vol. II). Astfel, Colegiul penal menționează că, cauza penală a fost judecată în ordine de apel fără participarea inculpatei și cu participarea avocatului acesteia, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 27.02.2019, în ședința de judecată în care participanții la proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată la 27.03.2019, ora 14.00 (f.d. 154-155, vol. II). Potrivit procesului-verbal din 27.03.2019, inculpata și avocatul său nu s-au prezentat din motive necunoscute cu toate că avocatul a cunoscut despre acest fapt, iar părților i s-a expediat copia deciziei instanței de apel la 08.04.2019 (f.d. 170, vol. II). Ulterior, potrivit materialelor cauzei, inculpata Iordan Diana a fost reținută la 08.08.2018, și a făcut cunoștință cu decizia instanței de apel la 12.08.2019 (f.d. 172, vol. II). Iar avocatul acesteia a declarat recurs ordinar la 06.09.2019 (f.d. 178, vol. II). Colegiul penal menționează că, inculpata Iordan Diana cunoscând cu certitudine că, în privința ei se judecă cauza penală, prin cereri de amânare și neprezentare în prima instanță și instanța de apel, intenționat s-a eschivat de la judecarea cauzei, iar când a fost reținută, s-a folosit de posibilitate de a ataca aceste hotărâri cu recurs ordinar. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar a fost declarat la 06.09.2019, de 6 aceea, Colegiul penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual- penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Colegiul relevă, de asemenea că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia examinării cauzei Ponomaryov v. Ucraina (hotărîre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea reiterează că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, după cum este garantat de art. 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Curtea a observat că o situație similară a fost deja examinată în cauza Popov vs. Moldova din 06 decembrie 2005, în care a constatat că, prin neprezentarea motivelor pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural, instanțele naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil. În această cauza Curtea a notat că termenul de declarare a recursului a expirat, cu 47 de zile după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea lui (Melnic vs. Moldova, nr. 6923/03, 14 noiembrie 2006). În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 29.04. 2019, iar avocatul cât și inculpata au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege, cu atât mai mult decizia instanței de a fost publicată pe pagina web al Curții de Apel Chișinău, ori, inculpata fiind implicată într-un proces de judecată are obligația de a se interesa de acest proces, ca un cetățean responsabil și de bună credință. Din considerentele enunțate și având în vedere că avocatul Anatolie Barbacar în numele inculpatei Iordan Diana a depus cererea de recurs cu omiterea termenului de declarare a recursului, Colegiului penal decide că, recursul ordinar este inadmisibil deoarece este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: 7 Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Anatolie Barbacar în numele inculpatei Iordan Diana, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 09 octombrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, în cauza penală, în privința lui Iordan Diana XXX, deoarece recursul este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 02 decembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 8