1ra-1644/2019 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1644/2019 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1644/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de reprezentantul SA ”Alliance Investments Group”, Ciorbă

Sergiu, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai

2019, în privința inculpatului

Tutunaru Ion XXXXX, născut

la XXXXX, originar și locuitor al com. XXXXX, r-nul

XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.04.2017 - 01.03.2018,

instanța de apel: 26.03.2018 - 06.06.2018,

instanța de recurs: 03.08.2018 - 18.12.2018,

instanța de apel: 26.03.2019 - 07.05.2019,

instanța de recurs: 10.07.2019 - 15.10.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală,

Tutunaru Ion a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la amendă în

mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4000 lei.

1

Acțiunile civile înaintate de către partea vătămată Ceban Ivan și partea

civilă Nichifor Pavel privind repararea prejudiciului material au fost admise în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

De la Tutunaru Ion s-a încasat în beneficiul părții vătămate Ceban Ivan

4500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

De la Tutunaru Ion s-a încasat în folosul părților vătămate Ceban Ivan și

Podubinschii Nicolae prejudiciul moral de a câte 3000 lei fiecărui, iar părții

vătămate Tarlev Ana - în sumă de 1000 lei.

De la Compania Internațională de Asigurări „Alliance Insurance Group” s-

a încasat în beneficiul părții vătămate Tarlev Ana prejudiciul material în sumă de

500 lei.

inculpatul Tutunaru I., conducând automobilul “Volkswagen Polo”, n/î XXXXX,

pe traseul R-3 Chișinău-Hâncești, direcția or. Hâncești, în apropierea intersecției

traseului din preajma s. Sociteni, r-nul Ialoveni, ignorând prevederile pct. 10 lit.

b), pct. 43 alin. (3), pct. 45 alin. (1) lit. a), b), d) și alin. (2), pct. 47 alin. (1) al

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin HG RM nr. 357 din 13 mai 2009,

care stipulează expres, conducătorul de vehicul trebuie să posede cunoștințe

necesare privind conducerea în siguranță a vehiculului, pe drum cu circulația

dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție, este interzis intrarea pe

partea carosabilului destinată circulației în sens opus, să conducă în conformitate

cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, de situația rutieră precum și de dexteritatea în

conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, iar în cazul în care

în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie

să reducă viteza sau chiar s-ă oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, neținând seama de factorii sus menționați, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului pe care îl conducea în rezultatul cărui fapt a ieșit pe contrasens și

s-a tamponat în roata de mijloc din stânga autovehiculului ”MAN”, n/în XXXXX,

condus de Iacovlev I., după care a derapat și a comis tamponarea frontală cu

automobilul ”Mercedes Benz 312”, n/î XXXXX, condus de Ceban I., în care se

aflau mai mulți pasageri de pe ruta Cahul - Chișinău.

În urma accidentului rutier șoferul de pe ruta Cahul – Chișinău, Ceban I.

conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXXdin 16.11.2016 s-a

ales cu traumă crinio-cerebrală, închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă

contuză lacerată regiunea palpebrală superioară dreapta, fractura cominutivă a

copului osului metatarsal II, III, IV,V cu deplasare, luxația degetului I, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare medie.

Pasagerilor Roman T., potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

XXXXX din 16.11.2016 s-a ales cu fractura osului navicular și cuboid pe dreapta,

2

edem a țesuturilor moi pe dreapta, care condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Podubinschii

N. potrivit raportului de expertiză medico-legal nr. XXXXX din 16.11.2016 s-a

ales cu fractura apofizei transversale a vertebrei lombare L1 pe dreapta fără

deplasare, comoție medulară la nivelul lombar, para-pareză inferioară moderată,

plagă contuză regiunea frontală, traumă crinio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Moscalu A. potrivit raportului

de expertiză medico-legal nr. XXXXX din 16.11.2016 s-a ales cu fractura

claviculei drepte în treimea medie cu deplasarea fragmentelor, excoriații regiunea

claviculei drepte, edem și echimoze țesuturile moi a feței, plagă contuză la nivelul

buzei superioare, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Bercaru I. potrivit raportului

de expertiză medico-legal nr.XXXXX din 16.11.2016 s-a ales cu fractura închisă

în 1/3 medie a ulnei stângi cu deplasare, edem a țesuturilor moi la nivelul

antebrațului stâng, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Ianacova R. potrivit raportului

de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu traumă

criniocerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura osului

ischiadic și pubic pe stânga cu deplasare neînsemnată, fractura osului ulnar pe

dreapta fără deplasare, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Stafi M. potrivit raportului

de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu fractura fibulei

în treimea medie cu deplasare, fractura maleolei laterale fără deplasare, edem al

țesuturilor moi la nivelul gleznei drepte, care condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; Filipenco

N. potrivit raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a

ales cu fractura coastelor VII, VIII, IX, X pe stânga, contuzia pulmonului stâng,

care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu

se califică ca vătămare medie. Respectiv pasagerilor Tarlev A., potrivit raportului

de expertiză medicolegal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu traumă cranio

cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală minoră, plagă contuză

regiunea mandibulei pe dreapta, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară; Matani A. potrivit

raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu

traumă craniocerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, care

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare ușoară; Cotoman V. potrivit raportului de expertiză medico-

legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu excoriații la ambele gambe, care în

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată; Severin A. potrivit

raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 01.02.2017 s-a ales cu

3

excoriații la nivelul mâinii 4 stângă, care condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată și lui

Cușnir N. potrivit raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016

s-a ales cu excoriație a țesuturilor moi la nivelul feței, care condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare neînsemnată.

Respectiv pasagerilor Tarlev A., potrivit raportului de expertiză

medicolegal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu traumă cranio cerebrală

închisă manifestată prin contuzie cerebrală minoră, plagă contuză regiunea

mandibulei pe dreapta, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară; Matani A. potrivit

raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu

traumă craniocerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, care

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare ușoară; Cotoman V. potrivit raportului de expertiză medico-

legal nr.XXXXXdin 16.11.2016 s-a ales cu excoriații la ambele gambe, care în

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată; Severin A. potrivit

raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin 01.02.2017 s-a ales cu

excoriații la nivelul mâinii 4 stângă, care condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată și lui

Cușnir N. potrivit raportului de expertiză medico-legal nr.XXXXXdin

16.11.2016 s-a ales cu excoriație a țesuturilor moi la nivelul feței, care

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut integral vina și a solicitat

examinarea cauzei potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, adică în baza

probelor indicate în rechizitoriu.

Prin justificarea probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile

inculpatului în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, ca încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau

a sănătății.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78

Cod penal, că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, din imprudență,

că ultimul se caracterizează pozitiv, s-a căit sincer, anterior nu a fost judecat,

circumstanțe agravante n-au fost stabilite.

Totodată, instanța a statuat că prin prisma prevederilor art. 220 Cod de

procedură penală și art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

4

Conform raportului de evaluare a pagubei nr.3206/12A, efectuat de către

expertiza independentă „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat

proprietarului autovehiculului „Mercedes 312 D” constituie 167.860,09 lei, iar

potrivit acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții civile, Nichifor P.,

avocatul Țurcan V. suma solicitată este de 190.545, 81 lei, precum și venitul ratat

de 1849 lei. Prin urmare, acțiunea civilă poate fi admisă în principiu, urmând ca

cuantumul prejudiciului să fie stabilit de către instanța civilă.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (6) lit. e) Cod penal, cu admiterea

integrală a acțiunii civile înaintată de Nichifor P.

Apelantul a invocat că, prejudicii materiale i-au fost cauzate și

proprietarului autovehiculului ”Mercedes Benz 312 D”, Nichifor P., fiindcă

autovehiculul a fost deteriorat în proporții foarte substanțiale. Expertul auto a

evaluat defecțiunile la 167.860,09 lei. Dar, încât evecțiunile tehnice constituia

88% și practic reparația autovehiculului este problematica, dar și lipsită de sens,

expertul a evaluat și costul de piață al acestuia la momentul producerii

accidentului rutier, acesta constituind 190.545,81 lei, de facto această sumă

constituind prejudiciul material la acest capitol.

Totodată, instanța va lua în considerație interesele și drepturile părții

vătămate, și va stabili o pedeapsă inculpatului cu aplicarea prevederilor art. 90

alin. (6) lit. e) Cod penal, stabilind un termen în care ultimul să repare daunele.

2018, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțat o nouă hotărâre.

Tutunaru I. a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare i-a fost

suspendată condiționat, pentru un termen de probațiune de 2 ani.

Pretenția lui Nichifor P. privind încasarea venitului ratat a fost admisă în

principiu.

De la CA ”Alliance Insurance Group” s-a încasat în beneficiul lui Nichifor

P. prejudiciul material în sumă de 167.860,09 lei.

Instanța de apel a statuat că, inculpatul a săvârșit o infracțiune prin care a

pus în pericol atât siguranța în trafic cât și integritatea fizică a unui grup mare de

persoane, deci pedeapsa sub formă de 6 luni închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune 2 ani, ar fi una

echitabilă în raport cu fapta comisă.

Totodată, partea civilă Nichifor P. a înaintat o acțiune civilă, solicitând

încasarea prejudiciului material de 190.545,81 lei și venitul ratat în sumă de 1849

lei.

5

Însă, pretenția materială în mărime de 190.545,81 lei, nu a fost probată

ori, potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.3206/12A, efectuat de către

expertiza independentă „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat

proprietarului autovehiculului „Mercedes 312 D” constituie 167.860,09 lei, suma

care urmează a fi încasată din contul CA ”Alliance Insurance Grup”. În rest,

acțiunea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

de apel în latura pedepsei penale, cu menținerea sentinței.

Recurentul a invocat că, pedeapsa aplicată de către instanța de apel este

una contrară circumstanțelor de fapt și de drept constatate în cadrul cercetărilor

judecătorești.

5.1. A declarat recurs ordinar și reprezentantul părții civilmente

responsabile CA „Alliance Insurance Group” SA, Postica V., solicitând casarea

deciziei instanței de apel în partea încasării sumei de 167.860,09 lei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă cererea părții civile

Nichifor P. cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare din contul CA

„Alliance Insurance Group” SA.

Recurentul a invocat că, CA „Alliance Insurance Group” SA nu a fost

sesizată în modul prevăzut de legea specială, pentru a avea posibilitate de a

calcula și achita despăgubirea de asigurare.

Cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a CA „Alliance Insurance

Group” SA.

18 decembrie 2018, recursul inculpatului a fost respins ca inadmisibil.

Recursul declarat de către reprezentantul pîrții civilmente responsabile CA

Alliance Insurance Group” SA, Postica V., a fost admis, casat decizia în partea

încasării prejudiciului material de la CA „Alliance Insurance Group” SA în

folosul lui Nichifor P. și dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia a fost menținută.

Instanța de recurs a reținut că, instanța de apel a individualizat pedeapsa

aplicată inculpatului conform prevederilor legale.

Totodată, persoana civilmente responsabilă CA „Alliance Insurance

Group” SA, nu a fost citată de către instanța de apel, fiind astfel lipsită de dreptul

de a participa la judecarea cauzei pe cale ordinară de atac.

2019, apelul avocatului Țurcan V. a fost admis, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre.

De la CA „Alliance Insurance Group” SA s-a încasat în beneficiul lui

Nichifor P. dauna materială în mărime de 167.860,09 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

6

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de

procedură penală, persoanele fizice căror le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit

prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la

despăgubire.

Conform art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale

când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui

amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

Astfel, de către partea civilă Nichifor P. nu au fost prezentate probe pentru

stabilirea venitului ratat de 1849 lei, și această pretenție urmează a fi admisă în

principiu.

Cerința în mărime de 190.545,8 lei nu a fost dovedită prin probe

incontestabile, ori, potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 3206/12A,

efectuat de către expertiza independentă „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului

cauzat proprietarului autovehiculului „Mercedes 312 D”, constituie 167.860,09

lei, sumă care urmează a fi încasată din contul CA „Alliance Insurance Group”

SA. În rest, pretenția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Prin raportul de expertiză nr. 063 din 28.04.2019, efectuat de centrul de

Expertize Independente „Cexin”, s-a concluzionat că: 1. Prețul de piață a

autoturismului „Mercedes 312D” la data de 22.09.2016 a fost de 110.573 lei; 2.

Prețul pieselor rămase neavariate a autoturismului „Mercedes 312D” este de

11.164,34 lei. Însă, această concluzie a expertului, nicidecum nu constituie temei

pentru diminuarea prejudiciului material cauzat, deoarece contravine raportului

de evaluare a pagubei nr. 3206/12A, efectuat de către expertiza independentă

„Exauto-Plus” în cadrul procesului penal ori, partea civilmente responsabilă, CA

„Alliance Insurance Group” SA, n-a contestat concluzia acestui raport.

Mai mult, partea civilmente responsabilă CA „Alliance Insurance Group”

SA, n-a înaintat o cerere în vederea numirii unei contraexpertize. Ori, potrivit art.

142 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune în cazurile

în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea

importantă probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoștințe specializate

în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea

unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează

urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii

expertizei judiciare. Dispunerea expertizei judiciare se face la cererea părților, de

către organul de urmărire penală, procuror sau de către instanța de judecată,

precum din oficiu de către organul de urmărire penală sau procuror.

Investments Group” SA, Ciorbă Sergiu, a declarat recurs ordinar, solicitând

casarea acestei decizii în partea încasării sumei de 167.860,09 lei din contul CA

„Alliance Investments Group” SA și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să

7

fie respinsă cererea părții civile Nichifor P. cu privire la încasarea despăgubirii

de asigurare din contul CA „Alliance Investments Group” SA.

Recurentul a invocat că, actul de evaluare al SRL „Exauto-Plus”, nu poate

fi pus la baza încasării despăgubirii de asigurare, din motiv că nu corespunde

exigenților art. 23 al Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

evaluatorul nu a fost acceptat de către pârât și au fost folosite prețurile

neacceptate.

SRL „Exauto-Plus” nu este o unitate de specialitate care aplică preturile

medii pe piață și nici evaluator acceptat de comun de către părți.

Atât timp cât nu au fost respectate art. 23, alin. (1), lit. a), (4), (9) lit. b),

(12), (13) a Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, instanța de apel nu

putea să se expună asupra întinderii despăgubirii de asigurare.

Mai mult, calcul nu este justificat cu factură și bon fiscal potrivit

exigențelor imperative stabilite în art. 1 și pct. 8) lit. f) al Regulamentului cu

privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în

numerar aprobat prin HG RM nr. 474 din 28.04.1998.

Conform raportului de expertiză nr. 063 din 28.04.2019, efectuat de

Centrul de Expertiză Independente ”Cenix”, cu acordul părților, prețul de piață a

autoturismului ”Mercedes 312D”, n/î KAF588, la data de 22.09.2016 era de

110.573 lei, iar prețul pieselor rămase neavariate a autoturismului era de

11.164,34 lei.

De asemenea, în urma evaluării pagubei asigurătorul a constatat că

autoturismul este distrus total ne fiind economic rațională reparația lui, însă

instanța de apel a dispus încasarea a sumei de 167.860,09 lei pentru reparația

acestuia.

Respectiv, reparația autoturismului, din cauza distrugerile aduse, achitarea

despăgubirii de asigurare în mărime 167.860,09 lei pentru reparația acestuia, nu

este economic rațională.

La fel, instanța urma să i-a în considerație practica judiciară stabilită în

litigii analogice, în speță - dosarul nr. 2a-114/2017 părțile Bologan Diana către

Compania de Asigurări „Alliance Insurance Group” SA, decizia Colegiului civil

al Curții de Apel Chișinău din 09.02.2017, menținută prin încheierea din

04.04.2018 a Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, dosarul nr. 2ra-492/18.

Ori, instanța de judecată a constatat că actele de evaluare întocmite de SRL

„Exauto Plus” nu pot fi puse la baza calculării și achitării despăgubirii de

asigurare.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de

procedură penală.

8

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a

fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare

gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența

lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor.

Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe temeiurile din

art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, care prevede următoarele

temeiuri - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii,

acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței (pct. 8. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii

contestate, care ar fi esența circumstanțelor că cauza a fost judecată în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este

expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind

omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al părții civilmente responsabile cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate

legal de recurenți.

9

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar,

în care nici nu este indicat concrete erori de drept și clar definite (pct. 8. din decizie),

se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

în partea soluționării cererii părții civile Nichifor P. privind încasarea

despăgubirii de asigurare din contul CA „Alliance Investments Group” SA., în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este

adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din

CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la

fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor

invocate și reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanța de apel a soluționat acțiunea civilă înaintată de către

partea civilă Nichifor P. cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare din

contul CA „Alliance Investments Group” SA.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

10

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl

propune partea civilmente responsabilă este o competență și prerogativă legală a

acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni

în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol a constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 7., 8. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care

au fost puse la baza hotărârii adoptate, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar

este neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în

cazul în care se constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi respins

ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de reprezentantul SA

”Alliance Investments Group”, Ciorbă Sergiu, împotriva deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2019, în privința inculpatului Tutunaru Ion

XXXXX.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

11