1ra-1109/2019 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1109/2019 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1109/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către

avocatul Popil Angela în numele părții vătămate Gatman Ion și de către avocatul Cotruță

Sergiu în numele inculpatului Țîganaș Vitali, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Țîganaș Vitali Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, Țîganaș Vitali a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal și i

s-a aplicat pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 485 de unități convenționale,

ceea ce constituie 24 250 de lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către Ion Gatman și s-a încasat de

la Țîganaș Vitali în beneficiul lui Ion Gatman, suma de 18099,13 lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune; s-a încasat de la Țîganaș Vitali în beneficiul lui Ion

Gatman suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, și

respectiv suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de acordare a asistenței juridice.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă, ca fiind neîntemeiată și cererea acuzatorului de stat privind

compensarea cheltuielilor judiciare de către inculpat.

aproximativ la ora 01:20, Țîganaș Vitali, aflându-se în mun. Chișinău, fiind treaz, cu

permis de conducere corespunzător automobilului pe care îl ghida, fiind în calitate de

conducător auto și conducând autovehiculul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX,

1

deplasându-se pe str. Ion Inculeț intersecție cu str. Ismail din mun. Chișinău, în timpul

deplasării, ajungând în preajma imobilului nr.61/2 de pe str. Inculeț din mun. Chișinău,

nu a ținut cont permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de

care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei și a modalității de

conducere a vehiculului, prin ce a ignorat prevederile pct.45 (1) și (2) ale

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că, „conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de

următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția, dexteritatea

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii, condițiile rutiere, situația rutieră. Iar în cazul

în care limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie

să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”

și pct. 10 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia „persoana care

conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psiho-fiziologic și medical;

b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și, să

posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; c) să posede

cunoștințe de acordare a primului ajutor persoanelor traumatizate ca urmare a

accidentului rutier”, și ca urmare, Țîganaș Vitali a pierdut controlul conducerii

mijlocului de transport, după care a tamponat pietonul Ion Gatman, care se deplasa pe

partea stângă a trotuarului opus sensului de deplasare a autovehiculului, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201S02D0468 din 28.03.2018, plagă

contuză în regiunea supraorbitală pe dreapta, regiunea zigomatică pe dreapta și buzei

superioare, contuzia globului ocular și a țesuturilor periculare, hematom al pleoapei

superioare și inferioare, excoriații multiple la nivelul toracelui, plăgi contuze la nivelul

gambei și plantei stângi, fractura maleolei laterale stângi fără plasare, apexul maleolei

mediale stîngi fără deplasare, fractura marginal a calcaneului stîng adiacent suprafeței

articulare cu osul clavicular, fractura osului metatarsian 2 și 4, leziuni care se califică ca

vătămare medie.

3.1. procurorul în procuratura Chișinău, oficiul principal, Valentina Ciobanu, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei

inculpatului și a soluționării cererii privind încasarea cheltuielilor judiciare și emiterea

unei decizii în această parte, prin care inculpatului Țîganaș Vitali să i se aplice pedeapsa

de 500 de unități convenționale și să se încaseze de la acesta cheltuielile judiciare în

mărime de 640 de lei suportate pentru efectuarea expertizei medico - legale în privința

părții vătămate Gatman Ion.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal, este prevăzută pedeapsa minimă de 500 de

unități convenționale, iar prin aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală în coroborare cu prevederile art.64 alin.(3) Cod penal, noua limită minimă de

pedeapsă nu poate fi mai mică de 500 de unități convenționale. De asemenea, apelantul

2

a invocat necesitatea aplicării pedepsei complementare în privința inculpatului Țîganaș

Vitali, cerință întemeiată pe prevederile art.65 Cod penal. Cu referire la cheltuielile

judiciare, acuzatorul de stat a invocat că, acestea urmează a fi încasate de la inculpat în

temeiul prevederilor art.227 alin.(l) și art.229 Cod de procedură penală, în mărimea

deplină de 640 de lei.

3.2. avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Țîganaș Vitali, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în latura civilă și emiterea unei

decizii, prin care a respinge ca neîntemeiată pretenția părții vătămate de încasarea a

prejudiciului material sau admiterea acesteia în principiu, precum și să fie micșorat

prejudiciul moral încasat de la suma de 15 000 de lei la suma de 5 000 de lei.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că reieșind din gradul de vinovăție, care

este la limita minimă, rezultă că satisfacția echitabilă a părții vătămate poate fi atinsă și

încasând în beneficiul acesteia suma de 5 000 de lei. Cu referire la prejudiciul material,

apelantul a invocat că inculpatul nu este persoana de la care acesta urmează să fie

încasat, or inculpatul beneficia de asigurare obligatorie pentru automobil. Astfel,

pretenția respectivă urmează a fi înaintată împotriva companiei de asigurări, iar aceasta

urmează să se adreseze, eventual, în ordine de regres, împotriva inculpatului.

fost admise cererile de apel declarate de către procurorul în Procuratura Chișinău, oficiul

principal, Valentina Ciobanu și de către avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului

Țîganaș Vitali, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

26.11.2018 în partea stabilirii pedepsei inculpatului Țîganaș Vitali și în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Lui Țîganaș Vitali, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(l) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i

s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) de unități

convenționale, echivalentul sumei de 25 000 lei (douăzeci și cinci de mii de lei).

În temeiul art.64 alin.(31) Cod penal, inculpatul Tîșanaș Vitali este în drept să achite

jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care

hotărârea devine executorie și în acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este

executată integral.

S-a respins ca neîntemeiată pretenția părții vătămate și civile Ion Gatman formulată

în acțiunea civilă înaintată împotriva lui Țîganaș Vitali cu privire la încasarea

prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, la cererea scrisă a inculpatului

Țîganaș Vitali, prin încheierea protocolară a primei instanțe din 03.10.2018, s-a dispus

ca judecarea cauzei penale să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală.

Colegiul a reținut că, circumstanțele stabilite de către prima instanță au fost stabilite

3

în rezultatul cercetării probelor acumulate la cauza penală, corect apreciate de către

prima instanță și verificate de către instanța de apel, respectându-se prevederile art.101

Cod procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motive

pentru care, sentința primei instanțe nici nu a fost contestată în partea constatării

vinovăției inculpatului Țîganaș Vitali, dar numai în partea individualizării pedepsei și în

latura civilă, aspecte care urmează a fi elucidate în cele ce urmează.

În ceea ce privește argumentul acuzatorului de stat privind stabilirea greșită a

mărimii pedepsei în privința inculpatului Țîganaș Vitali, instanța de apel a reiterat că,

acesta este întemeiat, iar sentința instanței de fond urmează a fi casată în această parte.

Astfel, pentru infracțiunea prevăzută la art.264 alin.(l) Cod penal este prevăzută

pedeapsa cu amendă în mărime de până la 650 de unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3

ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

până la 2 ani.

Conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o pătrime

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Potrivit art.64 alin.(3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se

stabilește în limitele de la 500 la 3 000 de unități convenționale, iar pentru infracțiunile

săvârșite din interes material - până la 20 000 de unități convenționale, luându-se ca bază

mărimea unității convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii.

Colegiul a relevat că, prima instanță a invocat că, la stabilirea cuantumului amenzii

este incidentă decizia Curții Constituționale nr.85 din 09.07.2018, dar instanța de apel a

reiterat că, decizia nominalizată se referă la inadmisibilitatea sesizării nr.97g/2018

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 64 alin.(3) din

Codul penal, iar mențiunea Curții relatată la pct.27 al deciziei că „prevederile art.64 Cod

penal nu au un caracter absolut” a fost făcută în raport cu art.79 Cod penal, dar nu cu

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Astfel, reieșind din prevederile art.64 alin.(3) Cod penal, rezultă că, mărimea

amenzii nu poate fi mai mică de 500 de unități convenționale, fapt confirmat și prin

pct.34 din Hotărârea explicativă a Curții Supreme de Justiție nr.13 din 16.12.2013 „Cu

privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală de către instanțele

judecătorești”.

Prin urmare, reieșind din cele constatate supra, ținând cont de prezența

circumstanțelor atenuante - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare,

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea săvârșirii faptelor indicate

în rechizitoriu și insistența ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, căința sinceră, lipsa unor date care l-ar compromite sau i-ar denigra

personalitatea și trăsăturile distincte ale inculpatului, ținând cont că lipsesc circumstanțe

4

agravante, lui Țîganaș Vitali, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(l) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, Colegiul penal i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 de

unități convenționale, echivalentul sumei de 25 000 lei, cu mențiunea că, în temeiul

art.64 alin.(311) Cod penal, inculpatul este în drept să achite jumătate din amenda

stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine

executorie și în acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

În ceea ce privește cerința procurorului privind aplicarea în privința inculpatului

Țîganaș Vitali a pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de un an, cerință întemeiată pe prevederile art.65 Cod penal,

Colegiul penal a considerat că prima instanță a conchis corect că solicitarea respectivă

este neîntemeiată or, art.264 alin.(l) Cod penal prevede opțiunea de a nu aplica privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani, or aceasta

se referă doar la pedeapsa sub formă de închisoare.

Mai mult, prevalarea circumstanțelor atenuante, lipsa celor agravante și faptul că

inculpatul activează în calitate de taximetrist (contrariul nefiind demonstrat de către

partea acuzării), a convins instanța că, inculpatul poate să-și corecteze comportamentul

fără aplicarea pedepsei complementare (care este opțională), acest fapt reprezentând și

o posibilitate reală acordată inculpatului să poată munci pentru a achita amenda stabilită

și prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii.

Cu referire la cerința acuzatorului de stat invocată în cererea de apel privind

încasarea de la inculpatul Țîganaș Vitali în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

mărime de 640 de lei pentru efectuarea expertizei medico - legale în privința părții

vătămate Gatman Ion, Colegiul penal a considerat că această cerință este neîntemeiată

și corect a fost respinsă de către prima instanță.

Cheltuielile judiciare sunt justificate de către acuzatorul de stat prin efectuarea

expertizei judiciare nr.201802D0468 din 28.03.2018, dispusă prin Ordonanța din

06.03.2018 a organului de urmărire penală în persoana ofițerului urmărire penală în

cadrul SUPĂR al SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector superior Oleg Luchianov (f.d.

80, 84 - 86).

Conform art.228 alin.(4) Cod de procedură penală, expertul, specialistul, interpretul,

traducătorul au dreptul la recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile

când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu.

Astfel, cheltuielile solicitate de către acuzatorul de stat nu urmează a fi puse în

sarcina inculpatului Țîganaș Vitali or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și sunt cheltuieli evidente

și necesare în vederea constatării faptei infracționale, dar nu cheltuieli suplimentare

suportate de către organul de urmărire penală în legătură cu efectuarea urmăririi penale.

Cu referire la cererea de apel declarată de către avocat în interesele inculpatului,

Colegiul penal a reținut că, acesta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a pretenției

părții vătămate Gatman Ion de încasare a prejudiciului material sau admiterea acesteia

5

în principiu, precum și să fie micșorat prejudiciul moral încasat de la suma de 15 000 de

lei la suma de 5 000 de lei.

Cu referire la cerința privind încasarea prejudiciului material, Colegiul penal reține

că, partea vătămată Gatman Ion, fiind susținut de avocatul Popil Angela, a depus o

acțiune civilă, anexând înscrisuri, prin care a solicitat încasarea de la inculpatul Țîganaș

Vitali în beneficiul părții vătămate Gatman Ion a sumei de 18 099,13 lei cu titlu de

prejudiciu material constituit din cheltuielile suportate pentru tratament, investigații,

consultații medicale specializate, alimentație și deplasare (f.d.198-227).

În acest context, Colegiul a considerat eronată concluzia primei instanțe precum că,

în prezenta cauză, prejudiciul material urmează a fi încasat anume de la inculpat, dar nu

de la compania de asigurări la care era asigurat automobilul inculpatului, din motiv că,

aceasta nu ar avea calitate de parte civilmente responsabilă or, conform art.57 alin.(2)

pct.12) Cod de procedură penală, ofițerul de urmărire penală recunoaște persoanele ca

parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă.

De asemenea, conform art.15 alin.(l) și (2) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr.414-XVI din

22.12.2006, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa

asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul [...]. În caz de vătămare corporală sau

deces, despăgubirile de asigurare se acordă atât pentru persoanele aflate în afara

autovehiculului care a produs accidentul cât și pentru persoanele aflate în acel

autovehicul, cu excepția utilizatorului său.

Astfel, Colegiul a reiterat că, faptul că, SA „Klassika Asigurări” nu a fost

recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă nu-i este imputabil inculpatului,

dar nici nu exclude răspunderea asigurătorului în temeiul art.15 alin.(l) și (2) din Legea

cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr.414-XVI din 22.12.2006.

Astfel, rezultă că, acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Gatman Ion,

susținută de avocatul Popil Angela cu privire la încasarea în beneficiul părții vătămate

Gatman Ion a sumei de 18 099,13 lei cu titlu de prejudiciu material, nu este înaintată

împotriva pârâtului corect - inculpatul Țîganaș Vitali, pârât urmând a fi SA „Klassika

Asigurări” în temeiul raporturilor juridice apărute în baza contractului de răspundere

obligatorie civilă auto RCAI-003077961. Astfel, Gatman Ion nu este lipsit de dreptul de

a adresa o acțiune civilă reparatorie în instanța civilă de drept comun împotriva SA

„Klassika Asigurări”, care ulterior, urmează să decidă dacă are temei legal de a adresa,

eventual, o acțiune în regres împotriva lui Țîganaș Vitali.

Din considerentele menționate, Colegiul penal a respins ca neîntemeiată pretenția

părții vătămate și civile Ion Gatman formulată în acțiunea civilă înaintată împotriva lui

Țîganaș Vitali cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei.

În ceea ce privește cerința avocatului invocată în interesele inculpatului în cererea

de apel cu privire la diminuarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la suma de

15 000 de lei la cea de 5 000 de lei, Colegiul a considerat că, aceasta este neîntemeiată,

6

iar soluția primei instanțe este corectă.

Conform art.1422 alin.(l) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Astfel, prima instanță a conchis corect de a-i acorda lui Gatman Ion o satisfacție

echitabilă, iar mărimea compensației să fie diminuată și care concret să constituie suma

de 15 000 de lei, încasarea căreia va prezenta în sine o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral or, suma pretinsă de către avocatul inculpatului în mărime de 5 000 lei

este prea mică în raport cu circumstanțele cauzei penale.

5.1. avocatul Popil Angela în numele părții vătămate Gatman Ion, prin care indicînd

temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea

spre examinare a prezentei cereri de recurs, admiterea recursului cu casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30.01.2019 în partea respingerii pretenției părții vătămate și

părții civile Gatman Ion formulată în acțiunea civilă înaintată împotriva lui Țiganaș

Vitali cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei, cu

menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei Chișinău sediu Centru din

26.11.2018.

În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive :

- recurentul consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 30.01.2019, în partea

casării sentinței Judecătoriei Chișinău sediu Centru din 26.11.2018 și respingerii

pretenției părții vătămate și părții civile Gatman Ion privind încasarea din contul lui

Țiganaș Vitali a prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei, ca fiind neîntemeiată

și nelegală, pasibilă casării cu menținerea, în această parte, a sentinței Judecătoriei

Chișinău sediu Centru din 26.11.2018;

- drept temei pentru contestarea deciziei instanței de apel se invocă prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- sarcina procesului penal, așa cum aceasta este statuată potrivit principiilor

prezumpției nevinovăției și dreptului la un proces echitabil, constă, în primul rând, în

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a tuturor circumstanțelor cauzei,

fapt ce nu a fost realizat în prezenta cauză penală la examinarea în ordine de apel în

raport cu partea vătămată și partea civilă Gatman Ion;

- astfel, prin acțiunea civilă depusă în interesele părții vătămate și părții civile

7

Gatman Ion, s-a solicitat încasarea din contul lui Țiganaș Vitali în beneficiul lui Gatman

Ion a prejudiciului material în mărime de 18 099,13 și prejudiciului moral în mărime de

400 000 lei cauzat prin comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (1) Cod penal,

precum și încasarea din contul lui Țiganaș Vitali în beneficiul lui Gatman Ion cheltuielile

de judecare a cauzei în mărime de 6 000 lei constituind cheltuieli de asistență juridică;

- examinând în ordine de apel această cauză, instanța de apel a admis apelul declarat

de către apărătorul condamnatului și a dispus casarea sentinței primei instanțe în partea

admiterii pretenției părții vătămate și părții civile Gatman Ion de încasare din contul lui

Țiganaș Vitali a prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei cauzat prin

infracțiune;

- în justificarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că această pretenție a

părții vătămate urmează a fi înaintată față de compania de asigurări CA Klassika

Asigurări SA, care a emis polița de asigurare de răspundere civilă auto pentru

autovehiculul la volanul căruia se afla inculpatul la data comiterii faptei;

- în contradictoriu cu această concluzie, acțiunea civilă în această cauză penală a

fost formulată față de condamnat în virtutea dreptului prevăzut de art. 1410, art. 1418,

art. 1422 și art. 1423 Cod civil, aplicate în coroborare cu prevederile art.219 alin.(1),

alin. (2) pct. 4) și alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală;

- potrivit prevederilor art.73 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, parte

civilmente responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii

sau conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii

materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului.

Recunoașterea ca parte civilmente responsabilă se face prin hotărîre a organului de

urmărire penală sau a instanței;

- la materialele cauzei penale nu se regăsește nici o cerere formulată de către

condamnat prin care să se invoce răspunderea asigurătorului și atragerea ultimului în

proces în calitate de parte civilmente responsabilă pentru compensarea eventualului

prejudiciu cauzat prin infracțiune;

- concluzionând asupra netemeiniciei pretenției părții vătămate și părții civile

Gatman Ion în încasarea prejudiciului material din contul condamnatului a invocat că

nu se impută condamnatului faptul că asigurătorul de răspundere civilă auto CA Klassika

Asigurări SA nu a fost atras în proces în calitate de parte civilmente responsabilă, însă,

acest fapt nu poate fi imputat nici părții vătămate, atât timp cât recunoașterea părții

civilmente responsabile este de competența organului de urmărire penală sau a instanței

care judecă pricina;

- corespunzător, având în vedere că accidentul de circulație din 28.01.2018 face

obiectul unei cauze penale, în cadrul căreia urma a se stabili vinovăția condamnatului

atât în comiterea accidentului de circulație, cât și în comiterea prejudiciului, în afara

procesului penal respectiv, despăgubirea de asigurare nu poate fi stabilită și încasată de

la asigurător, atât timp asupra circumstanțelor accidentului de circulație nu a existat un

act de stabilire a vinovăției;

8

- conform prevederilor art.1398 alin.(3) Cod civil, o altă persoană decît autorul

prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de

lege. Drept consecință, având în vedere că obligația asigurătorului în plata despăgubirii

de asigurare, în condițiile Legii nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, putea interveni doar după

stabilirea vinovăția asiguratului/persoanei responsabile de producerea accidentului de

circulație, formularea de către Gatman Ion a cărorva pretenții față de asigurătorul de

răspundere civilă auto care a emis polița de asigurare invocată în referință, nu putea fi

realizată.

- rezultă astfel că, la examinarea în ordine de apel a acestei cauze penale, în partea

acțiunii civile formulate în interesele părții vătămate, instanța de apel a dat o interpretare

eronată prevederilor art.15 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.414 din 22.12.2006 cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

pronunțând în această parte, o hotărâre viciată și în consecință pasibilă casării.

5.2. - avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Țîganaș Vitali, indicînd temeiul

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat

admiterea prezentului recurs, casarea parțială a Deciziei Curții de Apel Chișinău din

30.01.2019, rejudecarea cauzei cu emiterea unei decizii de micșorare a prejudiciului

moral de la 15 000 MDL la 5 000 MDL.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul menționează că este parțial de acord cu decizia instanței de apel și

anume nu este de acord în partea nemicșorării pretenției prejudiciului moral de la 15 000

MDL la 5 000 MDL;

- astfel, sunt anumite aspecte care nu pot fi trecute cu privire, după cum urmează: a)

caracterul suferințelor psihice sau fizice; b) gravitatea suferințelor psihice sau fizice; c)

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului; d) măsura în care compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate;

- toate argumentele aduse de către partea vătămată și reprezentatul acestuia sunt doar

declarative, și nu au vreun suport juridic sau științific;

- inculpatul nu doar că a comis o infracțiune ușoară, dar și din imprudență, în acest

context, gradul de vinovăție este la limita minimă;

- totodată, recurentul este de acord pe lângă faptul că nu contestă sancțiunea penală

aplicată, să achite un prejudiciu moral, în sumă reală de 5 000 MDL. Consideră că o

asemenea sumă, cu titlu de prejudiciu moral, este una satisfăcătoare, luând în considerare

circumstanțele cauzei;

- recurentul menționează faptul că, inculpatul nu este persoana potrivită pentru

solicitarea sumelor date;

- angajatorul recurentului are încheiat cu compania „Klasika Asigurări” S.A.

contractul de răspundere civilă obligatorie RCAI-003077961;

- conform art.15 alin.(1), (2) al legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, responsabil

9

pentru plata despăgubirii este asigurătorul;

- luând în considerare faptul că, la momentul comiterii pagubei, recurentul era în

exercitarea funcției sale, încredințate de către angajatorul său, adică acesta presta servicii

de taxi. În acest context, pentru plata prejudiciului se face responsabil fie asigurătorul

sau angajatorul recurentului, corect cum și a stabilit Curtea de Apel Chișinău;

- potrivit prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

- în cazul respectiv, instanța de apel nu și-a motivat poziția, referitor la cuantumul

prejudiciului moral, or la caz instanța era obligată să-și motiveze soluția și anume în ce

mod și prin care actiuni/inactiuni ar fi fost suportat careva prejudiciu moral de către

partea vătămată, fapt de neregăsit în decizia Curții de Apel Chișinău.

vătămate Gatman Ion și de avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Țîganaș

Vitali, procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea acestora, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Procurorul a menționat că la examinarea acțiunii civile la caz, s-a constatat, că prin

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, a fost

menținută în parte, sentința primei instanțe, prin care s-a dispus încasarea de la

inculpatul, V. Țiganaș, în beneficiul părții vătămate. I.Gatman a sumei de 15000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 lei.

Totodată s-a respins pretenziile părții vătămate, I. Gatman, cu privire la încasarea

prejudiciului material in mărime de 18099,13 lei.

Prin urmare, acuzarea consideră că, încasările respective efectuate de la inculpatul

V. Țiganaș, în beneficiul părții vătămate I. Gatman, reieșind din circumstanțele stabilite,

sunt justificate. Or, aceste sume au fost încasate în strictă conformitate cu prevederile

art.1422, art.1423 Cod civil. Totodată, acuzarea mai reține veridicitatea concluziei

instanței de apel cu privire la prejudiciul material, care urmează a fi înaintat față de

compania de asigurări, care a emis polița de asigurare de răspundere civilă auto pentru

autovehiculul la volanul căruia se afla inculpatul la data comiterii faptei.

consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate

din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

10

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Drept temeiuri pentru recursurile declarate au fost invocate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursurilor ordinare declarate.

7.1 Cu privire la recursul declarat de avocatul Popil Angela în numele părții

vătămate Gatman Ion.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Ce ține de temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.6)

Cod de procedură penală, în sensul că:„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei, sau

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor din apel, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal lărgit

conchide că nu sunt incidente în prezenta speță, din considerentul că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

relevante, invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor

examinate de prima instanță, care au fost examinate, verificate de instanța de apel,

apreciate corect de aceasta prin prisma art.101 Cod de procedură penală, consemnate în

procesul verbal al ședinței de judecată, descrise în decizia atacată, soluția instanței

nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care își întemeiază soluția, faptele inculpatului fiind încadrate corect conform

circumstanțelor faptice constatate în speță, din care considerente, temeiuri de a interveni

în decizia instanței de apel nu se identifică de instanța de recurs ordinar.

Având în vedere că partea vătămată și partea civilă Gatman Ion nu a constestat cu

apel sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29.11.2018, aceasta este în drept,

potrivit prevederilor art.420 alin.(4) Cod de procedură penală să formuleze recurs

împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău din 30.01.2019 în partea în care situația sa

s-a înrăutățit, cu privire la respingerea de către instanța de apel a pretenției în încasarea

prejudiciului material cauzat prin infracțiune.

11

Criticile recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu soluția instanței de

apel în latura civilă, în partea încasării prejudiciului material cauzat prin infracțiune

înaintat de partea vătămată Gatman Ion, fiind susținut de avocatul Popil Angela a sumei

de 18 099,13 lei cu titlu de prejudiciu material constituit din cheltuielile suportate pentru

tratament, investigații, consultații medicale specializate, alimentație și deplasare

(f.d.198-227) de la compania de asigurări, Colegiul penal lărgit le consideră

neîntemeiate, și menționează că soluția instanței de apel este legală și întemeiată în

această parte. Or, conform art.15 alin.(l) și (2) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr.414-XVI din

22.12.2006, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa

asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul [...]. În caz de vătămare corporală sau

deces, despăgubirile de asigurare se acordă atât pentru persoanele aflate în afara

autovehiculului care a produs accidentul cât și pentru persoanele aflate în acel

autovehicul, cu excepția utilizatorului său.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că, SA „Klassika Asigurări” nu a fost

recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă nu-i este imputabil inculpatului,

dar nici nu exclude răspunderea asigurătorului în temeiul art.15 alin.(l) și (2) din Legea

cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr.414-XVI din 22.12.2006.

Prin urmare, Colegiul menționează că, instanța de apel întemeiat a ajuns la

concluzia, că pretențiile cu privire la încasarea în beneficiul părții vătămate Gatman Ion

a sumei de 18 099,13 lei cu titlu de prejudiciu material, urma să fie înaintate împotriva

SA „Klassika Asigurări” în temeiul raporturilor juridice apărute în baza contractului de

răspundere obligatorie civilă auto RCAI-003077961, încheiat cu inculpatul Țîganaș

Vitali.

Din considerentele menționate, Colegiul menționează că instanța de apel și-a

motivat suficient soluția de respingere a pretenției părții vătămate și civile Ion Gatman

formulată în acțiunea civilă înaintată împotriva lui Țîganaș Vitali cu privire la încasarea

prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei, hotărîre, ce nu-l privează pe partea

vătămată Gatman Ion să înainteze o acțiune în ordinea procedurii civile, în caz de refuz

al asiguratorului să achite despăgubirile solicitate, confirmate prin probe.

Or, în condițiile legii partea vătămată urma să adreseze cu cerere privind achitarea

despăgubirilor de asigurare pretinse în acțiunea sa nemijlocit împotriva inculpatului, față

de compania de asigurări, avînd în vedere faptul, că legislașia în vigoare expres

stipulează că responsabil de compensarea despăgubirilor de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto este asigurătorul, la caz SA „Klassika Asigurări”, conform

contractului încheiat.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal lărgit,

verificând suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța

de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate

12

și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce.

În privința criticilor recurentului, prin care acesta a indicat că „la examinarea în

ordine de apel a acestei cauze penale, în partea acțiunii civile formulate în interesele

părții vătămate, instanța de apel a dat o interpretare eronată prevederilor art.15 alin.

(1) și alin.(2) din Legea nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, pronunțând în această parte,

o hotărâre viciată”, Colegiul penal lărgit reține că aceste motive sunt neîntemeiate și

constituie opinia subiectivă a recurentului, or, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel

le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conform rigorilor

și exigențelor din art.6 CEDO. Totodată, în conținutul recursului nu se regăsesc careva

argumente forte, ce ar putea servi temei de a răsturna soluția adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile invocate de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Popil Angela în numele

părții vătămate Gatman Ion.

7.2. Cu privire la recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu în numele

inculpatului Țîganaș Vitali.

Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu și-au

găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens

următoarele.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate

circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a admis

apelurile declarate de procurorul Ciobanu Valentina și avocatul Cotruță Sergiu în

numele inculpatului, fiind casată sentința parțial, pronunțînd o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Țîganaș Vitali, recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(l) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) de unități convenționale, echivalentul

sumei de 25 000 lei (douăzeci și cinci de mii de lei). S-a respins ca neîntemeiată pretenția

părții vătămate și civile Ion Gatman formulată în acțiunea civilă înaintată împotriva lui

Țîganaș Vitali cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 18 099,13 lei.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs

cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de

apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi

drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată

13

de avocatul Cotruță Sergiu, deoarece argumentele expuse în recursul depus sunt

nefondate și au constituit obiect de discuție în instanța de apel, decizia instanței de apel

conținînd toate motivele pe care se bazează soluția, motivarea soluției este expusă clar.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de

recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală.

Cu privire la criticile recurentului prin care își exprimă dezacordul cu suma

prejudiciului moral încasat de la Țiganaș Vitali în beneficiul părții vătămate Gatman

Ion, în sumă de 15 000 lei, considerînd-o una exagerată, solicitînd, casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019 cu micșorarea

prejudiciului moral pina la 5000 lei, Colegiul penal lărgit menționează că sunt

neîntemeiate or, suma de 15 000 lei, încasată cu titlu de prejudiciu moral este una

echitabilă, fiind în raport cu circumstanțele cauzei penale.

La caz, fiind incidente prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, potrivit căruia

în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice)

prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă

la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent

de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

În același context instanțele inferioare au ținut cont de prevederile art. 1423 Cod

civil potrivit căruia, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de

către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate, iar caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

La estimarea prejudiciului moral, s-a luat în calcul menținerea unui echilibru între

compensații și venituri nejustificate, respectându-se concomitent criteriul echității care

presupune în sine că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale

și echitabile, adică în așa fel trebuie stabilite, încât să asigure efectiv o compensare

suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, luându-se în seamă de

gravitatea

Respectiv, cerința avocatului invocată în numele inculpatului Țiganaș Vitali cu

privire la diminuarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la suma de 15 000 de

lei la cea de 5 000 de lei, Colegiul penal lărgit o consideră neîntemeiată, iar soluțiile

primei instanțe și menținută de către instanța de apel sunt întemeiate în partea dată.

Prin urmare, prima instanță a conchis corect de a-i acorda lui Gatman Ion o

satisfacție echitabilă, iar mărimea compensației - suma de 15 000 de lei, prezintă în sine

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în raport cu circumstanțele

14

cauzei, cu suferințele părții vătămate în rezultatul accidentului rutier, or, suma pretinsă

de către avocatul inculpatului în mărime de 5 000 lei este disproporțională în raport cu

circumstanțele prezentei cauzei penale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,

iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate, cu menținerea deciziei atacate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Popil

Angela în numele părții vătămate Gatman Ion și de către avocatul Cotruță Sergiu în

numele inculpatului Țîganaș Vitali, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Țîganaș Vitali Xxxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

15