ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.10.2019

1ra-1679/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, j CP

HOTĂRÂRE
23.10.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 2 lit. a, j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1679/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1679/2019

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Postolache Andrei, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Postolache Andrei XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

art. 364¹ Cod de procedură penală, Postolache Andrei a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 46 927 lei.

08.04.2018, la o oră nestabilită de organul de urmărire penală, Postolache Andrei,

aflându-se la domiciliul său situat în XXXXX, în urma consumului de băuturi

spirtoase cu consăteanul său Iurco Boris, fiind în stare de ebrietate, urmare a unui

conflict apărut spontan și apariției relațiilor ostile, reacționând agresiv la pretențiile

ultimului, din motive de răzbunare, dorind să demonstreze cruzime și posibilitatea

de a înjosi altă persoană, dându-și seama și înțelegând caracterul prejudiciabil al

1

acțiunilor sale, conștientizând că prin acțiunile sale pune în pericol viața acesteia și

că aceste acțiuni pot duce la moartea victimei, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestora, acționând intenționat, cu scopul

realizării intenției de a-1 omorî, cu ajutorul unui topor, i-a aplicat o lovitură lui Iurco

Boris în regiunea capului, provocând-i leziuni corporale grave, în rezultatul cărora

partea vătămată a decedat.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), j)

Cod penal – omorul săvârșit prin premeditare și cu deosebită cruzime.

3.1 Procurorul în Procuratura r-nului Ocnița, Moraru Liliana, solicitând casarea

sentinței în latura ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi

hotărâri prin care de la inculpat să fie încasate în beneficiul statului cheltuielile de

judecată suportate în sumă de 46 927 lei, invocând că: art. 227 și art. 229 Cod de

procedură penală prevăd că cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului, a mai indicat că,

cheltuielile suportate au fost în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală și au fost suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

3.2 Inculpatul Postolache Andrei, solicitând casarea parțială a sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai

blândă, invocând că: este hipertonic și are accese, fapt pentru care urmează

tratament.

au respins ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță a respectat

normele procesuale, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în baza art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a considerat, că prima instanță la aplicarea

pedepsei penale, a respectat principiile generale și criteriile de individualizare a

pedepsei, dându-le deplină eficiență, precum și scopurilor pedepsei penale.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că, pedeapsa aplicată de prima

instanță este una echitabilă și legală, fiind ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite – infracțiune excepțional de gravă, scopul de omor al persoanei premeditat

și cu o deosebită cruzime, motivul de răzbunare, personalitatea celui vinovat (lipsa

antecedentelor penale, prezența încălcărilor contravenționale, caracteristica negativă

de la locul de trai, modul de viață, lipsa evidenței la medicul psihiatru și narcolog,

2

starea de sănătate etc.), prezența circumstanțelor atenunate și agravante, condițiile

acesteia de viață și influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui.

În privința solicitării procurorului de a încasa cheltuielile judiciare din contul

inculpatului, instanța de apel a statuat că, soluția primei instanțe de a respinge cererea

procurorului este una întemeiată și corectă, argumentele enunțate de procuror au fost

considerate ca fiind nefondate.

Elena în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea parțială a deciziei,

cu emiterea unei noi hotărâri, invocând:

- inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră și nu i-a fost redus din

termenul pedepsei, cu toate că a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a

recunoscut vina și se căiește sincer de cele săvârșite;

- în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, aplicându-

i o pedeapsă sub limita minimă;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite,

a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum

și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

3

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă

dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de

recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa (f.d. 25 - 26 vol. II) corect și-a motivat

soluția privind aplicarea pedepsei, a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod

penal și totodată a ținut cont și de criteriile de individualizare a pedepsei penale,

prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în considerare, gravitatea infracțiunii

săvârșite – excepțional de gravă, prezența circumstanței atenuante și lipsa celor

agravante, precum și faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată

prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, a redus corect pedeapsa în

conformitate cu prevederile alin. (8) a aceluiași articol.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „inculpatului i-a fost aplicată

o pedeapsă prea aspră și nu i-a fost redus din termenul pedepsei, cu toate că a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a recunoscut vina și se căiește sincer de

cele săvârșite”, Colegiul penal nu le acceptă, or, instanța de apel în decizia recurată

a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată(f.d. 25 – 26 v. II), a dat apreciere

tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a luat în considerare

pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea inculpatului, stabilind o

pedeapsă în limitele Legii penale și echitabilă, ce corespunde atât principiului

proporționalității cât și scopului pedepsei penale, astfel se va asigura restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal lărgit, indică că, nu poate fi acceptat argumentul

recurentului precum că „în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 79

Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub limita minimă”, or, instanța de recurs nu a

identificat careva circumstanțe care pot fi apreciate ca circumstanțe excepționale ce

permit aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

4

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vlas Elena în

numele inculpatului Postolache Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 17 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Postolache Andrei

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 octombrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-13
0,96
1ra-1837/2019 — art. 217 alin. 2; alin. 3 lit. c; alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-1837/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie, Cob
CSJ 2019-12-30
0,96
1ra-2131/19 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-2131/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 4 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilita
CSJ 2019-12-24
0,95
1ra-1803/2019 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, 202-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1803/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 28 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor judec
CSJ 2018-12-14
0,95
1ra-1823/2018 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1823/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma,
CSJ 2020-05-06
0,95
1ra-898/20 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-898/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a re
Sursă