1ra-937/2019 — Art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 13 iulie 2018, au fost achitați Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că nu există fapta infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: Roșca Alexei, este învinuit de aceea că el, prin participație complexă, în calitate de autor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: 1 La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Gaugaș Iurie este învinuit în aceea că el, prin participație complexă, în calitate de coautor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Rangu Andrei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000 Ici, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Rangu Andrei este învinuit în aceea că el, prin participație complexă, în calitate de autor și instigator a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Astfel, Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei au fost puși sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Prima instanța a indicat că, analizând cumulul de probe, cercetate în ședința de judecată, sub aspectul concludenții, pertinenței și utilității lor, instanța de 2 judecată ajunge la concluzia că învinuirea în comiterea infracțiunii de către Roșca Alexei, Rangu Andrei și Gaugaș Iurie nu și-a găsit confirmarea, vinovăția acestora nefiind probată.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Partole Liliana, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și în baza acestei le fie stabilite pedepse sub formă de 5 ani închisoare cu executarea penitenciar de tip semiînchis, invocând că, partea acuzării a prezentat următoarele probe administrate la etapa urmăririi penale, care au fost cercetate în instanța de fond: declarațiile părții vătămate Bratușceac Gheorghe, declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac Vera, Punga Iurie; În acest sens, procurorul a menționat că, în afară de aceste declarații, partea acuzării a prezentat instanței probele materiale, care au fost cercetate în procesul judiciar, care, însă, nu au fost supuse analizei juridice: procesul-verbal din 24.02.2017 privind consemnarea la ora 06:20 min. a plângerii cet.Bratușceac Gheorghe, cu referire la deposedarea de bunuri și documente personale către trei persoane, săvârșită la 24.02.2017, ora 03:30 min., în scara blocului 1 str. XXXXX, mun. Chișinău; procesul-verbal de cercetare a locului săvârșirii infracțiunii din 24.02.2017 prin care a fost constatat că într-adevăr pe str. XXXXX, mun. Chișinău este situat un bloc locativ cu 5 nivele consemnarea la ora 06:20 min. a plângerii cet. Bratușceac Gheorghe cu referire la deposedarea de bunuri și documente personale de către trei persoane, săvârșită la 24.02.2017, ora 03:30 min., în scara blocului locativ din str. XXXXX, mun. Chișinău, ceea ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate; procesul-verbal nr. 9999 din 24.02.2017 privind examinarea medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei în privința cet. Bratușceac Gheorghe, prin care s-a constatat că pantalonii numitului în regiunea genunchiului sunt deteriorați (rupți), iar la genunchiul stâng al acestuia a fost determinată leziune corporală sub formă de plagă, ceea ce se coroborează atât cu declarațiile părții vătămate, cât și a martorilor și confirmă faptul aplicării violenței asupra părții vătămate; bonul de plată nr. C405011447 din 24.02.2017, ora 04:00 min., ridicat de la partea vătămată Bratușceac Gheorghe, eliberat la terminalul amplasat pe bd. Mireca cel Bătrân nr. 2/1, mun. Chișinău, privind achitarea sumei de 30 lei pentru serviciile de telefonie al numărului X, de care s-a folosit învinuitul Gaugaș Iurie, fapt care confirmă că la 24.02.2017, pe timpul nopții, învinuitul Gaugaș Iurie s-a aflat împreună cu partea vătămată Bratușceac Gheorghe, inclusiv până la ora 04:00 min., ceea ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu probele materiale, dar și parțial cu declarațiile învinuitului Gaugaș Iurie; procesul-verbal cu tabel fotografic privind ridicarea de la învinuitul Roșca Alexei a bijuteriei în forma unui romb, confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții 3 vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de învinuitul Roșca Alexei; procesul-verbal privind examinarea bijuteriei în forma unui romb, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la învinuitul Roșca Alexei, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în cadrul căreia numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate și martorilor audiați; procesul-verbal privind ridicarea de la martorul Gaugaș Tatiana a bijuteriei în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de învinuiții Gaugaș Iurie și Rangu Andrei; procesul-verbal cu tabel fotografic privind examinarea bijuteriei în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la martorul Gaugaș Tatiana, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în cadrul căreia numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate și martorilor audiați; descifrările convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon X utilizat de către învinuitul Rangu Andrei și X utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de noapte, adică la ora 03:13 min. învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de noapte au comunicat, învinuitul Rangu Andrei aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. Vadul-lui- Vodă din mun. Chișinău; descifrările convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon X utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și X utilizat de către învinuitul Rangu Andrei, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de noapte, adică la ora 03.13 min. învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de noapte au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. M. Drăgan din mun. Chișinău; descifrările convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon X utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și X utilizat de către învinuitul Roșca Alexei, prin care se atestă că la 24.02.2017, dimineața, adică la ora 06:37 min. - 06:38 min. învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, după comiterea infracțiunii au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. P. Zadnipru din mun. Chișinău; Procesul-verbal de confruntare din 21.03.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Gaugaș Iurie; Procesul-verbal de confruntare din 24.05.2017, acțiune efectuată repetat cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a lui Gaugaș Iurie; Procesul-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul 4 Roșca Alexei, în cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Roșca Alexei; Procesul-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Rangu Andrei, în cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Rangu Andrei; În aceste condiții, în viziunea părții acuzării prima instanță inexplicabil a manifestat părtinire punând la baza soluției sale versiunea inculpaților, ignorând contradicțiile existente în declarațiile acuzaților, instanța a trecut cu vederea declarațiile inculpatului Roșca Alexei care a invocat faptul că la 23 februarie, aproximativ la orele 22.00-23.00 înainte de a pleca la lombard, acesta a coborât din automobil și a propus spre vânzare unor prieteni inelul care aparține părții vătămate. Această versiune fiind doar una declarativă, deoarece în susținerea acesteia nu au fost aduse probe nici în calitate de martori, dar nici inculpații nu au confirmat această circumstanță, inculpatul Gaugaș Iurie în instanța de judecată inițial a declarat că a chemat partea vătămată în compania sa pe motiv că de asemenea îl aștepta pe Roșca Alexei. Ulterior însă, inculpatul Gaugaș a declarat că 1-a telefonat pe Roșca Alexei comunicându-i că este așteptat de un cunoscut (partea vătămată), inculpatul Rangu Andrei prin declarațiile sale a combătut declarațiile inculpatului Roșca Alexei sus-indicate, invocând că inelul pe care 1-a transmis poliției, anterior nu a fost văzut de nimeni, fapt care de asemenea combate versiunea apărării cu privire la faptul că partea vătămată ar fi propus spre vânzare inelul și altor persoane care se aflau în curtea blocului locativ în care locuiește inculpatul; Unica ce a constatat prima instanță este faptul că a elucidat circumstanța că în perioada 23-24 februarie, inculpații s-au aflat împreună cu partea vătămată în același loc și același timp (de noapte), fără însă a identifica ce s-a întâmplat; Nu poate fi supusă nici unei critici și concluziile instanței de fond în partea justificării soluției sale punând la bază și declarațiile martorului Gaugaș Tatiana, or potrivit legii, la etapa investigațiilor, organul de urmărire penală are obligația de a administra toate probele care învinuiesc persoana, dar și care îl dezvinovățesc, or instanța a ignorat și faptul că martorul Gaugaș Tatiana se află în relații de rudenie (este sora) cu inculpatul Gaugaș Iurie și respectiv este persoană interesată în soluția procesuală finală pe caz; în viziunea părții acuzării, nu poate fi acceptată concluzia primei instanțe cu referire la achitarea inculpaților, invocând un simplu motiv că numiții sunt acuzați că au comis infracțiunea de jaf cu aplicarea violenței, iar deoarece partea vătămată a refuzat să fie supusă examinării medico-legale, declarațiile acesteia nu corespund adevărului, or, continuare prima instanță și-a combătut argumentul sus-indicat, prin faptul că potrivit procesului-verbal întocmit de către reprezentanții Dispensarului Republican de Narcologie de către specialiști a fost stabilit faptul că la exterior, partea vătămată are pantalonii rupți la genunchi și o plagă la genunchi... criticând în același timp versiunea părții vătămate cu 5 privire la aplicarea violenței, însușind versiunea inculpaților care au invocat că partea vătămată ar fi căzut la pământ din propria neatenție; prima instanță a neglijat un act (document) medical, care de altfel a determinat leziune pe corpul părții vătămate, fiind lipsă doar a gradului de vătămare corporală, care în viziunea părții acuzării în cazul din speță nu ar putea afecta încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților; paradoxală reprezintă și poziția primei instanțe în justificarea soluției sale acceptând declarația martorului Gaugaș Tatiana care a confirmat că inelul nu a fost sustras de inculpați; în atitudinea inculpaților nu persistă căință activă față de infracțiunea comisă, vina cărora a fost integral dezvăluită instanței de judecată prin cercetarea probelor, punându-le la dispoziția tuturor participanților la proces; sentința de condamnare în cauză penală urma să reprezinte un efect preventiv serios atât pentru inculpați, cât și altor persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție de asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi ale RM sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită; în viziunea acuzării, atât în faza de urmărire penală, dar și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, au fost prezentate probe incontestabile, suficiente, concludente privind vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii încriminate. 3.2 Partea vătămată, Bratușciac Gheorghe, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și în baza acestei le fie stabilite pedepse sub formă de închisoare cu executare, invocând argumente similare cu cele invocate de procuror în apelul său (pct. 3.1 din prezenta decizie).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019, s-a respins apelul părții vătămate ca depus peste termen, s-a admis apelul declarat de către procuror, s-a casat sentința integral, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei au fost recunoscuți culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-le pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni fiecărui, fără amendă, cu executarea pedepselor în penitenciar de tip semiînchis. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, urmează a fi achitați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu-le, respectând prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat 6 următoarele: Este cert stabilit că, Roșca Alexei, prin participație complexă, în calitate de autor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Gaugaș Iurie, prin participație complexă, în calitate de coautor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Rangu Andrei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Rangu Andrei, prin participație complexă, în calitate de autor și instigator a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele circumstanțe: La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str. XXXXX, din num. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe, în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2000 lei, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei. Instanța de apel, a considerat că vinovăția inculpaților se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma 7 prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - conținutul declaraților părții vătămate Bratușceac Gheorghe; - conținutul declarațiilor martorului Bratușceac Vera; - conținutul declarațiilor martorului Gaugaș Tatiana; - conținutul declarațiilor martorului Punga Iurie; - conținutul procesului – verbal din 24.02.2017, privind consemnarea la ora 06:20 a plângerii cet. Bratușceac Gheorghe(f.d. 13 v. I); - conținutul procesului-verbal de cercetare a locului săvârșirii infracțiunii din 24.02.2017(f.d. 15-16 vol. I); - conținutul raportului inspectorului de poliție prin care se confirmă că au fost identificați atacatorii lui Bratușceac Gheorghe (f.d. 17, vol. I); - conținutul procesului-verbal nr. 9999 din 24.02.2017(f.d. 19, vol. I); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 24.02.2017(f.d. 31, vol. I); - conținutul bonului de plată nr. C405011447 din 24.02.2017, ora 04.00 min., ridicat de la partea vătămată Bratușceac Gheorghe, eliberat la terminalul amplasat pe bd. Mircca cel Bătrân nr. 2/1, mun. Chișinău, privind achitarea sumei de 30 lei pentru serviciile de telefonie al numărului XXXXX, de care s-a folosit învinuitul Gaugaș Iurie, fapt care confirmă că la 24.02.2017, pe timpul nopții, învinuitul Gaugaș Iurie s-a aflat împreună cu partea vătămată Bratușceac Gheorghe, inclusiv până la ora 04.00 min., ceea ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu probele materiale, dar și parțial cu declarațiile învinuitului Gaugaș Iurie (f.d. 32, vol. I) - conținutul ordonanței de recunoaștere și anexare a mijlocarelor de probă din 14 iunie 2017 prin care organul de urmărire penală a dispus recunoașterea bonului de plată ridicat de la Bratușceac Gheorghe în calitate de mijloc de probă (f.d. 33 vol. I); - conținutul procesului-verbal cu tabel fotografic privind ridicarea de la învinuiții: Roșca Alexei a bijuteriei în forma unui romb, confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de învinuitul Roșca Alexei (f.d. 35-37, vol. I); - conținutul procesului-verbal privind examinarea bijuteriei în forma unui romb, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la învinuitul Roșca Alexei, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în cadrul căreia numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate și martorilor audiați (f.d. 38-39, vol. I); - conținutul procesului-verbal privind ridicarea de la martorul Gaugaș Tatiana a bijuteriei în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de învinuiții Gaugaș Iurie și Rangu Andrei (f.d. 42, vol. I); - conținutul procesului-verbal cu tabel fotografic privind examinarea bijuteriei în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la 8 martorul Gaugaș Tatiana (f.d. 43-48, vol. I); - conținutul ordonanței din 02.06.2017 prin care au fost declarate nule procesele-verbale de recunoaștere din 24.02.2017 a lui Gaugaș și Roșca pe motiv că persoanele supuse recunoașteri nu corespund după descrieri (f.d. 64 -65, vol. I); - conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Rangu Andrei și XXXXX utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de noapte, adică la ora 03.13 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de noapte au comunicat, învinuitul Rangu Andrei aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. Vadul-lui-Vodă din mun. Chișinău (f.d. 73-78, vol. I); - conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și XXXXX utilizat de către învinuitul Rangu Andrei, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de noapte, adică la ora 03.13 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de noapte au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. M. Drăgan din mun. Chișinău (f.d. 89, vol. I); - conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și XXXXX utilizat de către învinuitul Roșca Alexei, prin care se atestă că la 24.02.2017, dimineața, adică la ora 06.37 min., 06.38 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, după comiterea infracțiunii au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. P. Zadnipru din mun. Chișinău (f.d. 89, vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 21.03.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și Tălămbăț Pavel (pătimitul confirmă că a consumat narcotice) (f.d. 107-109, vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 21.03.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Gaugaș Iurie (f.d. 112-113, vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 24.05.2017, acțiune efectuată repetat cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a lui Gaugaș Iurie (f.d. 115-118, vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Roșca Alexei, în cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune 9 a învinuitului Roșca Alexei (f.d. 1 19-120, vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Rangu Andrei, în cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Rangu Andrei (f.d. 125-126, vol. I); - conținutul ordonanței din 14.06.2017 prin care Tălămbăț a fost scos de sub urmărirea penală (f.d. 1, vol. II); - conținutul procesului-verbal de reținere a lui Roșca Alexei din 24.02.2017 (f.d. 10, vol. II); - conținutul proceselor-verbale de informare despre finisare urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei penale care nu conțin careva demersuri la finele urmăririi penale și dovedesc că la acea etapă nu s-a făcut uz de prevederile art. 251 al. (4) Cod de procedură penală (f.d. 140 -143, vol. II). Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpații Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei au comis infracțiunile imputate lor, și că acțiunile inculpaților se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În urma verificării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia că, argumentele procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare, sunt fondate, deoarece prima instanță a dat o apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești. Instanța de apel a mai indicat că, prima instanță eronat și pripit a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a dovedit existența faptei infracțiunii incriminate inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, în vederea comiterii jafului, adică, sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei. Or, instanța de apel a reținut că de către acuzare au fost prezente și administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu alte probe, demonstrează nemijlocit vinovăția lui Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei. In aceeași odine de idei, în sentința atacată prima instanță neîntemeiat a respins în totalmente probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei prejudiciabile prevăzută de legea penală și vinovăția inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei și greșit a ajuns la concluzia de achitare pe motiv că, nu s-a constat existența faptei infracțiunii. In pofida faptului că prima instanță și-a întemeiat sentința pe declarațiile inculpaților, instanța de apel a considerat că declarațiile inculpaților Roșca Alexei, 10 Gaugaș Iurie și Rangu Andrei precum că dânșii n-ar fi comis fapta infracțională imputată, nu au aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea părții vătămate și nu au sustras în mod deschis de la Bratușceac Gheorghe un inel confecționat din aur, un romb confecționat din aur, buletinul de identitate și permisul de ședere pe numele ultimului, nu corespund adevărului și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral demonstrează vina inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Prima instanță a neglijat un act (document) medical, care de altfel a determinat leziune pe corpul părții vătămate, fiind lipsă doar a gradului de vătămare corporală, care în cazul din speță nu ar putea afecta încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată concluzia primei instanțe care a acceptat declarația martorului Gaugaș Tatiana prin care a confirmat că inelul nu a fost sustras de inculpați, a ignorat și faptul că martorul Gaugaș Tatiana se află în relații de rudenie (este sora) cu inculpatul Gaugaș Iurie și respectiv este persoană interesată în soluția procesuală finală pe caz.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, invocând: - pedeapsa a fost stabilită contrar prevederilor art. 16, 61, 65 și 75 Cod penal în condițiile în care probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, obiectiv și deplin confirmă nevinovăția lui Roșca Alexei in comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, colegiul de apel a stabilit pedeapsa, fără a da o apreciere circumstanțelor de drept și de fapt probate de organul de urmărire penală; - colegiul penal a dat apreciere juridică a acțiunilor ultimului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea cărei a fost adus în fața instanței inculpatul, fără a deduce sau demonstra existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal în acțiunile lui Roșca Alexei; - consideră că sentința este legală și întemeiată, deoarece judecătorul a concluzionat lipsa elementelor infracțiunilor imputate acestora; - sancțiunea aplicată prin decizia Curții de Apel nu corespunde sub nici o formă principiilor de individualizare a pedepsei penale; - instanța de apel eronat a dat apreciere declarațiilor martorilor acuzării fără a invoca faptul că sunt rude cu partea vătămată, iar cele relatate de ei sunt doar din cuvintele părții vătămate. Mai mult ca atât nici nu au putut relata dacă a avut sau nu obiectele din aur în acea zi Bratuseac Gheorghe; - din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, acestea nu sunt 11 suficiente pentru a constata că, faptele există și constituie infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e) din Cod penal al RM, și că au fost săvârșite de inculpatul Roșea Alexei și sunt de natură să permită tragerea la răspundere penală cu stabilirea pedepsei; - declarațiile inculpatului date la etapa de urmărire penală coincid in totalitate cu cele făcute în instanța de judecată. Nu este corect faptul că între inculpați și declarațiile acestora au fost depistate divergențe, faptul dat se poate explica doar cu modul de exprimare a fiecăruia care este unipersonal dar cronologia evenimentelor cît și a celor relatate coincide în totalitate; - instanța de apel face referire la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere corectă actului-documentului medical de la reprezentanții Dispensarului Narcologic, care indică că partea vătămată are pantalonii rupți în genunchi. Cum poate fi luat în considerare atare act și pus la baza acuzării dacă doar un raport de constatare a leziunilor poate să califice sau să stabilească gradul și caracterul acestora. De ce nu s-a adresat la Centrul de Medicină Legală sau la salvare pentru a solicita ajutor medical. Or, intr-adevăr acestea nu au existat și sunt doar invenții ale părții vătămate; - pedeapsa de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, conform art. 72 din Cod penal, este nejustificată și nefiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare; 5.2 Avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei, cu menținerea sentinței, invocând că: - ca urmare a analizei probelor cercetate în ședința de judecată și a declarațiilor participanților la proces, audiați în ședința de judecată, instanța de judecată a constatat, că versiunea înaintată de partea vătămată și preluată de acuzatorul de stat, a fost însoțită de multe neconcordanțe, contradicții și aspecte pe care partea vătămată și partea acuzării le-au tratat într-un mod evaziv, dar în defavoarea inculpaților; - inițial, partea vătămată a susținut că a 3-a persoană, care a acționat împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie a fost Tălămbăț Pavel. Mai mult ca atât, fiind audiat la etapa urmării penale, la 23 mai 2017, partea vătămată Bratușceac Gheorghe a susținut că „apariția în dosar a cet. Rangu Andrei este o combinație din partea făptașilor, care încearcă să ducă în eroare organul de urmărire penală" (f.d.26,vol. l). Ulterior, fiind audiat la etapa urmării penale la 14 iunie 2017, partea vătămată, a înaintat o nouă versiune, precum că a 3-a persoană care a acționat împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, a fost Rangu Andrei și că 1-a confundat pe ultimul cu altă persoană (f.d.29,vol. l); - fiind sesizat organul de urmărire penală de către Bratușceac Gheorghe despre comiterea infracțiunii la 24 februarie 2017, abia la 14 iunie 2017 partea vătămată a comunicat organului de urmărire penală despre participarea lui Rangu Andrei la comiterea infracțiunii, deși până la acel moment partea vătămată, nu doar 12 că a evitat să indice asupra inculpatului în cauză, dar a și negat participarea acestuia la comiterea infracțiunii, fapt confirmat și prin procesul-verbal de audiere din 14 iunie 2017 (f.d.29,vol. l), dar și prin procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 24 februarie 2017, din care reiese că Rangu Andrei fost prezentat spre recunoaștere părții vătămate, dar nu a fost recunoscut (f.d. 66-67,vol. l); - prima instanță a constatat faptul că, în versiunea inițială, prezentată de partea vătămată la 24 februarie 2017, ultimul a comunicat organului de urmărire penală despre împrejurările cum s-a întâlnit cu 3 persoane la data de 23 februarie 2017, cum s-au plimbat toți 4 cu automobilul prin oraș, cum au consumat substanțe narcotice și cum anume acele 3 persoane l-au jefuit, fără a relata despre momentul în care a apărut o altă persoană în compania lor și momentul în care una din acele persoane a plecat din compania lor (f.d.23,vol. l); - versiunile inculpaților la capitolul ce ține de momentul, locul și circumstanțele în care ultimii s-au întâlnit cu partea vătămată în noaptea dintre 23- 24 februarie 2017 sunt similar și constatate, nu sunt contradictorii și susțin aceeași poziție, încă de la etapa urmării penale; - este prea puțin credibilă versiunea părții vătămate că dânsul pur și simplu și- a amintit, că era sub influența substanțelor narcotice, că era amețit și că nu ține minte bine evenimentele, mai mult, la 24 februarie 2017 Bratușceac Gheorghe a fost supus examinării medico-legale în vederea stabilirii faptului stării de ebrietate alcoolice sau narcotice, iar potrivit procesului verbal nr.9999 din 24 februarie 2017, întocmit de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Instituția Medico- Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie, acesta era treaz (f.d. 19, vol. l); - prima instanță a reținut, că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Cașu Ruslan, din 31 mai 2017 cauza penală a fost retrasă de la ofițerul de urmărire penală, fiind menționată efectuarea îndelungată și incompletă a urmăririi penale, precum și a erorilor grave și ireparabile (f.d. 7, vol. l), tot la epata urmării penale, prin ordonanța din 22 martie 2017, a fost admisă cererea avocatului în interesele inculpatului Gaugaș Iurie, în vederea ridicării înregistrărilor video din preajma magazinului din str. Maria Drăgan (f.d. 105, vol. l), însă chestiunea privind înregistrările video de la locul faptei așa și nu a fost elucidată, nefiind la materialele dosarului careva informații în acest sens, circumstanță care confirmă versiunea inculpatului Gaugaș Iurie; - deși se pretindea, că probele în cauză confirmau vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii, instanța de judecată a considerat, că acestea vin să combată însuși versiunea acuzării și să susțină versiunea inculpaților, care au susținut că inelul din aur a fost transmis lui Tălămbăț Pavel la data de 23 februarie 2017 personal, de către Bratușceac Gheorghe, ultimul urma să-1 achiziționeze a doua zi, iar rombul din aur a fost transmis lui Roșca Alexei la aceeași dată; - martorul acuzării a confirmat în ședința de judecată că anume Tălămbăț 13 Pavel, a contactat-o și că anume acesta i-a transmis inelul din aur, prin intermediul lui Rangu Andrei, pentru a fi predat poliției; - odată ce martorul acuzării declară la etapa urmării penale și în ședința de judecată că inelul care a fost predat organului de poliție la 24 februarie 2017 i-a fost transmis de către Tălămbăț Pavel, prin intermediul lui Rangu Andrei, acest fapt vine să confirme versiunea inculpaților, că inelul nu a fost sustras de inculpați, ci transmis în mod benevol de către partea vătămată, care intenționa să-1 înstrăineze, ori versiunea în cauză nu a fost combătută, iar organul de urmărire penală nu a invocat careva dubii asupra declarațiilor în cauză ale martorului și a evitat să combată circumstanțele descrise de martorul Gaugaș Tatiana; - însuși partea vătămată susține că persoana în cauză nu mai era în compania lor la momentul sustragerii, dar neagă faptul că a transmis anterior, în mod benevol inelul și în același timp, atît partea vătămată, cît și partea acuzării evită să explice modul în care totuși inelul în cauză a ajuns la persoana respectivă, dacă nu a fost transmis de însuși Bratușceac Gheorghe; - însăși declarațiile matorului Pungă Iurie referitor la evenimentele din dimineața zilei de 24 februarie 2017 mențin dubiile asupra versiunii părții vătămate, ori martorul susține că Bratușceac Gheorghe în acea zi a venit dimineață, în jurul orelor 07.00, a mâncat puțin, și-a schimbat hainele și după, a mers la inspectoratul de poliție, deși potrivit declarațiilor părții vătămate, Bratușceac Gheorghe a mers la inspectoratul de poliție imediat, cum a coborât din automobilul inculpaților, fără a se deplasa la domiciliu înainte de asta; - se pretinde că partea vătămată a fost bătută, i s-au sustras bunuri (obiecte din aur) în sumă totală de 6 000 lei, precum și acte de identitate, dar partea vătămată imediat se ridică de jos și se adresează pretinsului făptaș cu solicitarea de a-i restitui banii, deși partea vătămată a confirmat că nu i-au fost sustrași careva bani; - deși partea vătămată susține că în acea seară i-a împrumutat lui Roșca Alexei suma de 20 euro și că anume pentru restituirea sumei respective dânsul s-a ridicat la etajul 4, la ușa apartamentului lui Roșca, argumentul în cauză nu explică în nici un mod motivul pentru care, după ce ar fi fost bătută și jefuită, nu a solicitat restituirea inelului din aur, a rombului din aur, a portmoneului în care se aflau actele de identitate, dar a solicitat restituirea banilor, adică 20 euro; - declarațiile părții vătămate sunt însoțite de contradicții și la capitolul evenimentelor care au avut loc în momentul în care ultimul s-a ridicat la etajul 4, după Roșca Alexei, ori fiind audiat la etapa urmării penale, Bratușceac Gheorghe a susținut că a bătut la ușa inculpatului Roșca Alexei, la acel moment cunoscut ca fiind „Oleg”, iar după asta ultimul a ieșit afară și a început să-1 îmbrîncească, să-1 lovească și să-1 înjure (f.d. 23/verso,vol. l), pentru ca ulterior, partea vătămată să susțină în ședința de judecată că ridicându-se la etajul 4, era deja așteptat de către Roșca Alexei, cu ușa deschisă (f.d. l92,vol. II); - partea vătămată Bratușceac Gheorghe confirmă faptul că, după ce ar fi fost bătut și jefuit, s-a ridicat de jos, a luat 50 de lei de la inculpatul Roșca Alexei a ieșit 14 afară, a mers la mașina unde îl așteptau Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, pretinșii făptași, s-a urcat cu ei în mașină, s-a deplasat prin sectorul Ciocana, mun. Chișinău, au ajuns la magazinul „Bomba”, unde prin intermediul unui terminal de plată a suplinit contul telefonului mobil al lui Gaugaș Iurie cu suma de 30 lei, a cerut și a luat bonul de plată de la Gaugaș Iurie, după care, tot la propunerea părții vătămate, din nou s-a urcat cu ei în mașină și a fost dus la str. Maria Drăgan, mun.Chișinău. Este cel puțin lipsit de o argumentare logică comportamentul părții vătămate ce a urmat după pretinsul jaf și atitudinea acestuia față de pretinșii făptași. Deși susține că îi era frică, nu este clar motivul pentru care după suplinirea contului lui Gaugaș Iurie s-a urcat în mașină cu inculpații și s-au deplasat mai departe, ori nu mai era „obligat” să suplinească contul; - incertitudinea declarațiilor părții vătămate și dubiile asupra veridicității acestora sunt accentuate și de faptul, că la etapa urmăririi penale, în cadrul acțiunii procesuale de confruntare dintre partea vătămată Bratușceac Gheorghe și inculpatul Rangu Andrei, la întrebarea adresată părții vătămate „dacă au fost discuții în care a declarat că în legătură cu acest caz a confundat ceva și nu mai are posibilitatea să schimbe declarațiile făcute”, parte vătămată expres a declarat că „da, el a avut în vedere, că în cazul retragerii plângerii”, ar risca o amendă în sumă mare”(fd. 117, vol. l); - pe lângă declarațiile părții vătămate, însoțite pe parcursul derulării procesului penal de multiple contradicții și neconcordanțe, pe lângă declarațiile martorului Gaugaș Tatiana, care confirmă că inelul nu a fost sustras de inculpați, ci transmis unei alte persoane și s-a aflat la această persoană și nu la inculpați, pe lângă procesul verbal de confruntare care confirmă că Bratușceac Gheorghe s-a încurcat în declarații și nu le poate retrage, deoarece riscă o amendă mare, au fost prezentate probe care confirmă faptul că inculpații s-au aflat la 23-24 februarie 2017 împreună cu partea vătămată, însă acestea în nici un mod nu confirmă vinovăția lor în comiterea infracțiunii; 5.3 Avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei, cu menținerea sentinței, invocând motive similare cu cele indicate de avocații Iachimov Cristina și Guțu Teodor în recursurile sale(pct. 5.1 și 5.2 din prezenta decizie), invocând suplimentar că: - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea că a pus la baza condamnării lui Rangu Andrei, declarațiile părții vătămate Bratușceac Gheorghe, declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac Vera, Punga Iurie, astfel, dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în prima instanță și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva achitarea; - conform art. 6 CEDO, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de 15 apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane; - instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpatului Rangu Andrei bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță, care inițial au fost puse la baza achitării lui Rangu Andrei; 5.4 Avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând: - procedura de punere sub învinuire a fost efectuată cu încălcarea procedurilor prevăzute de legea procesual penală, ceea ce în consecință, conduce la nulitatea actelor procesuale administrate, și anume: - f.d.6 vol. I, conform Ordonanței din 31.05.2017 a procurorului Cașu R., este menționat citez : „La 24.02.2017 ofițerul a efectuat acțiunea de recunoaștere a persoanei prin care partea vătămată 1-a recunoscut pe Roșca Alexei. Din fototabelele anexate la procesele-verbale ale acțiunilor respective atestă admiterea de către ofițer a erorilor grave și ireparabile care duc la nulitatea acestor acțiuni, deoarece în cazul participării lui Roșca Alexei, printre persoanele supuse recunoașterii, doar numitul avea căciulă printre persoanele suspuse recunoașterii. Aceste semnalmente individuale ale cet. Roșca Alexei lipsesc la celelalte persoane supuse recunoașterii, iar partea vătămată la rândul său a recunoscut anume această persoană indicând la coautoratul acestuia la săvârșirea infracțiunii.” - prin Ordonanța din 31.05.2017, procurorul Cașu R. a constatat citez: „La 24.02.2017 ofițerul de urmărire a notificat părțile despre dispunerea expertizei, iar în materialele dosarului nu se regăsește nici o ordonanță în sens, nefiind clar ce fel de expertiză a dispus ofițerul pentru a fi efectuată”; - conform mențiunilor procurorului nu a fost efectuată nici o expertiză, însă aceasta trebuia să fie efectuată. Acest, fapt indică că a fost atestată încă o eroare în cadrul urmăririi penale. Astfel, menționăm că la dosar F.d.60-62 sunt prezente procesele verbale din 24.02.2017 și din 20.03.2017 de notificare despre dispunerea efectuării expertizei, însă procesul-verbal de efectuare a expertizei nu este la dosar, respectiv se confirmă faptul că expertiza nu a fost efectuată; - la f.d. 64 este anexată Ordonanța Procurorului din 02 iunie 2017 de recunoaștere nulă a probelor acumulate de ofițer: adică declararea nulă a proceselor verbale de recunoaștere din 24.02.2017 întocmite de ofițerul de urmărire penală Alexandru Cazacu în procesul efectuării acțiunilor de recunoaștere a persoanei cu participarea părții vătămate. Astfel, prin ordonanța citată supra se confirmă întrunirea ilegalităților menționate si descrise mai sus; - la f.d. 66 este prezent procesul verbal de recunoaștere a persoanei doar în privința lui Rangu Andrei, iar cel în privința lui Roșca Alexei nu este. La fel, în 16 ordonanța din 02 iunie 2017 a procurorului Cașu Ruslan e indicat că a fost întocmit proces verbal de recunoaștere în privința lui Roșca Alexei; - procurorul Cașu R. a anulat procesul-verbal de recunoaștere în privința lui Roșca Alexei din motiv că acesta a fost efectuat nu că contrar prevederilor legii penale, ci cu încălcări grave, recunoscute de însuși procuror; - prin ordonanța procurorului din 22.03.2017 ( f.d.105) a fost admisă cererea apărătorului formulată în interesele învinuitului prin care s-a solicitat ridicarea imaginilor video înregistrate cu ajutorul sistemului de supraveghere video din apropierea locului comiterii infracțiunii investigate, efectuarea acestei acțiuni de urmărire penală fiind pusă (în scris ) în sarcina ofițerului de urmărire. Dar nu a efectuat această acțiune, care, de fapt era necesară și obligatorie la momentul formulat, în scopul stabilirii adevărului.; - prin încheierea judecătorului de instrucție din 03.04.2017 a fost admis demersul procurorului, fiind autorizată ridicarea descifrărilor telefonice ale numerelor de telefon de care s-au folosit participanții la proces în perioada comiterii infracțiunii investigate, însă de către ofițerul de urmărire penală nu au fost anexate rezultatele acțiunii autorizate.; - prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 05.04.2017 a fost admisă cererea apărătorului care a solicitat efectuarea acțiunii de confruntare, însă nici de această dată ofițerul nici nu a încercat să citeze părțile pentru efectuarea acțiunii „formal „ admise.; - se pune la îndoială și buna credința a procurorului Cașu Ruslan, deoarece la f.d.25 privind procesul verbal de audiere a părții vătămate Bratușceac Gheorghe din 23.05.2017, întocmit de către procurorul Cașu Ruslan, unde declară că a avut intenția de a retrage plângerea, dar a fost avertizat de procuror despre drepturi și obligații, mai exact menționează victima că i-a explicat procurorul că va trebui să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori va fi necesar. În continuare, menționează victima la f.d. l18 (proces verbal de confruntare dintre Bratușceac Gheorghe și Gaugaș Iurie) că plângerea nu a retras-o, deoarece a fost informat că va plăti o amendă mare. Astfel, conchidem faptul că victima a avut intenția de a retrage plângerea penală, însă a fost influențată de către procuror să nu o facă; - la f.d.14 vol. II, Ordonanța din 24.02.2017 a procurorului Cașu Ruslan de punere sub învinuire a lui Roșca Alexei. Respectiv la f.d. 20 este Ordonanța din 14 iunie 2017 la fel identică de punere sub învinuire. Astfel, inculpatul a fost pus sub învinuire de 2 ori cu privire la aceiași faptă. Ceea ce reprezintă încă o abatere / eroare săvârșită în cadrul urmăririi penale; - declarațiile părții vătămate date inițial, unde indică că nu a observat cine 1-a bătut. Apoi spune că niște persoane necunoscute. La fel, recunoaște că era amețit, sub influența drogurilor și nu prea își dădea seama ce face. Deci, având în vedere că procesul verbal de recunoaștere în privința lui Roșca nici nu este la dosar și de fapt nu există, deci și celelalte acțiuni consecvente urmează a fi declarate nule în privința inculpatului prin prisma art. 251 Cod de procedură penală, coroborat cu 17 principiul fructelor pomului otrăvit; - instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe probele administrate de organul de urmărire penală în mod unilateral doar în cadrul fazei de urmărire penală, care nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel. Respectiv i-a incriminat inculpatului Roșca Alexei săvârșirea infracțiunii de jaf fără ca la dosar să fie prezente probe pertinente care să demonstreze vinovăția lui; - instanța de apel și-a întemeiat concluziile în baza unor probe ilegale, declarate nule însuși de procuror și de fapt în baza unor probe și proceduri care nu au existat deloc. Și în acest sens reamintim, că la F.d.64 este anexată Ordonanța Procurorului din 02 iunie 2017 de recunoaștere nulă a probelor acumulate de ofițer: adică declararea nulă a procesului verbal de recunoaștere a lui Roșca Alexei din 24.02.2017 cu participarea părții vătămate; - în acțiunile inculpatului Roșca Alexei, nu s-a urmărit scopul de a sustrage bunurile nominalizate, ci cumpărarea lor, deoarece urmează de menționat mai mult, faptul că partea vătămată urmărea intenția îndreptată spre vânzarea acestor bunuri și astfel, luând în considerare faptul că nu s-au înțeles cu privire la condițiile de vânzare, între aceștia au intervenit relații ostile și astfel, datorită supărării și neînțelegerii, incident fiind și efectul drogurilor consumate, partea vătămată a mințit privind existența infracțiunii. La bază, în speța mai mult se întrunesc elementele unui litigiu de ordin civil, dar nici într-un caz de ordin penal după cum insinuează victima; - este evident faptul că inițial, inculpatul și victima erau în relații prietenoase, însă în urma unor contradicții relațiile au degradat. Respectiv, s-a bazat învinuirea în hotărârea instanței de apel doar pe declarațiile părții vătămate Gheorghe Bratușceac, care, era sub influența substanțelor narcotice și nu în deplină cunoștință de acțiunile pe care le face; - instanța de apel a menționat că hotărârea primei instanțe este ilegală, însă nu a argumentat în fapt și în drept care sunt motivele ilegalității hotărârii. Astfel printr-o Decizie nemotivată a neglijat hotărârea primei instanțe, care era una bine motivată, legală și corectă, a casat-o și a pronunțat o decizie absolut ilegală, neglijând erorile admise în cadrul procedurii de urmărire penală și faptul inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunii și a inexistenței vinovăției inculpatului; - a fost îngrădit inculpatului, în instanța de apel „accesul liber la justiție” și „dreptul la un recurs efectiv”, ceea ce constituie potrivit art.6 p.44 CPP a R. Moldova - „un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată”;

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția, s-a expus asupra tuturor 18 motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpaților. A mai indicat că din conținutul recursurilor se evidențiază că recurenții, de fapt, î-și motivează contestațiile prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Cât privește recursul declarat de avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, procurorul a punctat că recurentul nu a respectat prevederile art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul peste termen fără a invoca careva argumente plauzibile privind depunerea tardivă a constestației.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, recursurile declarate de către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei, fiind vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, ca fiind depus peste termen, din următoarele considerente. 7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei: În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul nu a indicat nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În speță se reține că, potrivit textului recursului declarat de recurent, acesta nu indică nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din motivele invocate, rezultă că acesta își manifestă dezacordul cu individualizarea pedepsei stabilite de instanța de apel și cu constatarea vinovăției inculpatului, critici ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de procedură penală. 19 Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul Roșca Alexei nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele administrate nu sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie infracțiunea imputată, Colegiul consideră ca este neîntemeiat, fiindcă instanța de apel verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat în decizie (f.d. 218 – 234 v. III) din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și că există elementele infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Instanța de recurs apreciază critic argumentul recurentului precum că „declarațiile inculpatului Roșca Alexei date la etapa de urmărire penală coincid in totalitate cu cele făcute în instanța de judecată. Nu este corect faptul că între inculpați și declarațiile acestora au fost depistate divergențe, faptul dat se poate explica doar cu modul de exprimare a fiecăruia care este unipersonal dar cronologia evenimentelor cît și a celor relatate coincide în totalitate”, în acest sens instanța de recurs indică că, este un argument declarativ, or, instanța de apel a indicat în decizia(f.d. 232 v. III) recurată că, inculpatul Roșca Alexei a indicat că „inculpatul a propus spre vânzare inelul altor persoane care se aflau în curte”, în acest sens nu sunt probe ce confirmă această versiune, mai mult, inculpatul Rangu Andrei prin declarațiile sale a combătut declarațiile inculpatului Roșca Alexei, invocând că inelul pe care l-a transmis poliției, anterior nu a mai fost văzut de nimeni, declarații care combat versiunea apărării precum că, partea vătămată ar fi propus spre vânzare inelul și altor persoane care se aflau în curtea blocului locativ în care locuiește inculpatul, la fel inculpatul Gaugaș Iurie în instanța de judecată inițial a declarat că a chemat partea vătămată în compania sa pe motiv că de asemenea îl aștepta pe Roșca Alexei, însă ulterior a indicat că l-a telefonat pe Roșca Alexei comunicându-i că este așteptat de un cunoscut(partea vătămată). Instanța de recurs conchide că, argumentul recurentului precum că instanța de apel eronat a dat apreciere declarațiilor martorilor acuzării, fără a invoca faptul că 20 sunt rude cu partea vătămată, iar cele relatate de ei sunt doar din cuvintele părții vătămate, este o opinie subiectivă formată din propria apreciere a faptei și a probelor, în acest sens, Colegiu penal indică că, cele relatate de martorii acuzării precum că partea vătămată avea leziuni în regiunea genunchiului este constatat și prin alte probe ce coroborează între ele și mai mult, acest fapt este confirmat și prin declarațiile inculpatului Roșca Alexei care a indicat că partea vătămată are leziunile pe motiv că a căzut jos. Cât ține de argumentul avocatului precum că „instanța de apel a făcut referire la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere corectă actului-documentului medical de la reprezentanții Dispensarului Narcologic, care indică că partea vătămată are pantalonii rupți în genunchi, or cum poate fi luat în considerare atare act și pus la baza acuzării dacă doar un raport de constatare a leziunilor poate să califice sau să stabilească gradul și caracterul acestora. De ce nu s-a adresat la Centrul de Medicină Legală sau la salvare pentru a solicita ajutor medical. Or, intr- adevăr acestea nu au existat și sunt doar invenții ale părții vătămate”, Colegiul penal menționează că acest argument este o interpretare a apărătorului, or instanța de recurs constată că nu poate fi acceptată o astfel de concluzie precum că sunt doar invenții ale părții vătămate, or, leziunile mai sunt confirmate prin declarațiile martorului Punga Iurie, prin declarațiile inculpatului Roșca Alexei care în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a indicat că: el a înțeles că partea vătămată a fugit prin fața casei, el fugind după casă a căzut jos, și prin declarațiile martorului Bratușceac Vera care a indicat că: „a văzut pe corpul fratelui leziuni, pe piciorul drept în regiunea genunchiului și la cotul stând al brațului”, astfel, Colegiul penal constată că, aceste probe coroborează între ele și cu declarațiile părții vătămate. Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și argumentele în susținerea temeiului sus indicat, precum că pedeapsa de 5 ani 6 luni închisoare cu executare este nejustificată și nu este în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare, Colegiul penal conchide că reprezintă o opinie subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or se atestă că de către instanța de apel corect au fost luate în considerare criteriile generale de individualizare a pedepsei penale prescrise în art. 75 Cod penal descrise în decizie(f.d. 234 – 236 v.III), stabilind o pedeapsă echitabilă și corectă inculpatului Roșca Alexei. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie: În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. 21 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele recurentului invocate în recurs, sunt combătute corect prin motivele descrise în decizia instanței de apel(f.d. 218 – 234 v. III), asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat și corect din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Colegiul penal reține, că este declarativ argumentul recurentului precum că însuși partea vătămată susține că persoana în cauză(Tălămbăț) nu mai era în compania lor la momentul sustragerii, dar neagă faptul că a transmis anterior, în mod benevol inelul și în același timp, atît partea vătămată, cît și partea acuzării evită să explice modul în care totuși inelul în cauză a ajuns la persoana respectivă, dacă nu a fost transmis de însuși Bratușceac Gheorghe, or, aceste alegații reprezintă interpretări și concluzii la care a ajuns apărătorul în urma propriei aprecieri a probelor, în acest sens instanța de recurs indică că partea vătămată a indicat circumstanțele în care a fost deposedat de bunurile sale de către inculpați, declarații care coroborează cu declarațiile martorilor și cu probele pe dosar care au fost examinate și verificate, cărora li s-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, 22 concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine corect toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal menționează că nu poate fi acceptată versiunea inculpaților precum că partea vătămată a transmis inelul lui Tălămbăț Pavel care urma să-l achiziționeze a doua zi, iar rombul din aur a fost transmis lui Roșca Alexei la aceeași dată, or, această versiune nu este probată, mai mult, inelul nu a fost transmis poliției de către Tălămbăț ci de sora inculpatului Gaugaș Iurie. Mai mult, Colegiul penal, conchide că, recurentul, de fapt își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, în acest sens Colegiul penal lărgit indică recurentului că aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual - penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. 7.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei: În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Referitor la argumentul recurentului precum că probele administrate pe cauza penală nu dovedesc vinovăția inculpatului Rangu Andrei, Colegiul penal, indică că instanța de recurs s-a expus pe acest argument în punctul 7.1 și 7.2 a prezentei decizii, motivare care este valabilă și în privința recursului declarat de către avocatul Ponici Ivan. 23 Cât ține de argumentele că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea că a pus la baza condamnării lui Rangu Andrei, declarațiile părții vătămate Bratușceac Gheorghe, declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac Vera, Punga Iurie, astfel, dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în prima instanță și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva achitarea, conform art. 6 CEDO, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane, instanța de recurs conchide că urmează a fi apreciate critic, or, în instanța de apel au fost audiați suplimentar martorul Pung Iurie(f.d. 188 – 189 v.III), martorul Bratușceac Vera (f.d. 190 – 191 v. III), partea vătămată Bratușciac Gheorghe (f.d. 192 – 193 v.III), inculpatul Gaugaș Iurie (f.d. 194 v. III), inculpatul Roșca Alexei (f.d. 195 v.III) și inculpatul Rangu Andrei (f.d. 195 v. III), astfel, se constată că instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt și a respectat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, examinând nemijlocit probele decisive propuse de procuror. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, mai mult, nu s-au stabilit erorile indicate de avocatul Ponici Ivan și sub aspectul încălcării art. 6 CEDO, considerând că este invocat pur declarativ. 7.4 Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei: Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 24 Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019, a fost pronunțat la 04 februarie 2019 în prezența avocatului inculpatului, Roșca Alexei, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 207 v. III), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 05 martie 2019, modul și termenul de atac a deciziei. Colegiul penal conchide că avocatul Balaban Sergiu a declarat recursul ordinar la 13 mai 2019 întitulându-l recurs suplimentar, în acest sens, instanța de recurs menționează că în prevederile Codului de procedură penală, nu se regăsește așa noțiune ca recurs suplimentar, astfel, recursul ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, reprezintă un recurs ordinar separat. Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțată integral la 05 martie 2019, curge de la această dată și a expirat la 05 aprilie 2019. În acest context, Colegiul penal reține că, avocatul inculpatului, Balaban Sergiu, a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel conform ștampilei de pe recurs pe data de 13 mai 2019, adică cu mult peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva argumente privind depunerea tardivă a recursului. În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 13 mai 2019, de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei urmează a fi declarat ca inadmisibil, fiind declarat peste termen.

În concluzie, Colegiul penal constată că decizia atacată este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, or, recursurile ordinare declarate de către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei 25 sunt vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei este depus peste termen.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Roșca Alexei Constantin, Gaugaș Iurie Petru și Rangu Andrei Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiate. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Roșca Alexei Constantin, Gaugaș Iurie Petru și Rangu Andrei Gheorghe, ca fiind depus peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 26