1ra-937/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-937/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-937/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, de către

avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, de către avocatul

Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei și de către avocatul Balaban

Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019, în cauza penală

privindu-i pe

Roșca Alexei XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Gaugaș Iurie XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Rangu Andrei Gheorghe, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fost achitați Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, învinuiți de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că nu

există fapta infracțiunii.

Roșca Alexei, este învinuit de aceea că el, prin participație complexă, în

calitate de autor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

în următoarele circumstanțe:

1

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4

000 lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate

și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate

Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Gaugaș Iurie este învinuit în aceea că el, prin participație complexă, în

calitate de coautor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, în următoarele circumstanțe:

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Rangu Andrei, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4

000 Ici, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate

și permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate

Bratușceac Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Rangu Andrei este învinuit în aceea că el, prin participație complexă, în

calitate de autor și instigator a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, în următoarele circumstanțe:

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4000

lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2000 lei, buletinul de identitate și

permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac

Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Astfel, Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei au fost puși sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f)

Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de

mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prima instanța a indicat că, analizând cumulul de probe, cercetate în ședința

de judecată, sub aspectul concludenții, pertinenței și utilității lor, instanța de

2

judecată ajunge la concluzia că învinuirea în comiterea infracțiunii de către Roșca

Alexei, Rangu Andrei și Gaugaș Iurie nu și-a găsit confirmarea, vinovăția acestora

nefiind probată.

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Partole Liliana,

solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei să fie

recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b),

e) și f) Cod penal și în baza acestei le fie stabilite pedepse sub formă de 5 ani

închisoare cu executarea penitenciar de tip semiînchis, invocând că, partea acuzării

a prezentat următoarele probe administrate la etapa urmăririi penale, care au fost

cercetate în instanța de fond: declarațiile părții vătămate Bratușceac Gheorghe,

declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac Vera, Punga Iurie;

În acest sens, procurorul a menționat că, în afară de aceste declarații, partea

acuzării a prezentat instanței probele materiale, care au fost cercetate în procesul

judiciar, care, însă, nu au fost supuse analizei juridice: procesul-verbal din

24.02.2017 privind consemnarea la ora 06:20 min. a plângerii cet.Bratușceac

Gheorghe, cu referire la deposedarea de bunuri și documente personale către trei

persoane, săvârșită la 24.02.2017, ora 03:30 min., în scara blocului 1 str. XXXXX,

mun. Chișinău; procesul-verbal de cercetare a locului săvârșirii infracțiunii din

24.02.2017 prin care a fost constatat că într-adevăr pe str. XXXXX, mun. Chișinău

este situat un bloc locativ cu 5 nivele consemnarea la ora 06:20 min. a plângerii

cet. Bratușceac Gheorghe cu referire la deposedarea de bunuri și documente

personale de către trei persoane, săvârșită la 24.02.2017, ora 03:30 min., în scara

blocului locativ din str. XXXXX, mun. Chișinău, ceea ce se coroborează cu

declarațiile părții vătămate; procesul-verbal nr. 9999 din 24.02.2017 privind

examinarea medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei în privința cet. Bratușceac Gheorghe, prin care s-a constatat

că pantalonii numitului în regiunea genunchiului sunt deteriorați (rupți), iar la

genunchiul stâng al acestuia a fost determinată leziune corporală sub formă de

plagă, ceea ce se coroborează atât cu declarațiile părții vătămate, cât și a martorilor

și confirmă faptul aplicării violenței asupra părții vătămate; bonul de plată nr.

C405011447 din 24.02.2017, ora 04:00 min., ridicat de la partea vătămată

Bratușceac Gheorghe, eliberat la terminalul amplasat pe bd. Mireca cel Bătrân nr.

2/1, mun. Chișinău, privind achitarea sumei de 30 lei pentru serviciile de telefonie

al numărului X, de care s-a folosit învinuitul Gaugaș Iurie, fapt care confirmă că la

24.02.2017, pe timpul nopții, învinuitul Gaugaș Iurie s-a aflat împreună cu partea

vătămată Bratușceac Gheorghe, inclusiv până la ora 04:00 min., ceea ce se

coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu probele materiale, dar și parțial cu

declarațiile învinuitului Gaugaș Iurie; procesul-verbal cu tabel fotografic privind

ridicarea de la învinuitul Roșca Alexei a bijuteriei în forma unui romb,

confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții

3

vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de învinuitul Roșca Alexei;

procesul-verbal privind examinarea bijuteriei în forma unui romb, confecționată

din metal de culoare galbenă, ridicată de la învinuitul Roșca Alexei, acțiune

efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în cadrul căreia

numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care confirmă

declarațiile părții vătămate și martorilor audiați; procesul-verbal privind ridicarea

de la martorul Gaugaș Tatiana a bijuteriei în forma unui inel, confecționată din

metal de culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate aferent

deposedării de bunuri săvârșite de învinuiții Gaugaș Iurie și Rangu Andrei;

procesul-verbal cu tabel fotografic privind examinarea bijuteriei în forma unui inel,

confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la martorul Gaugaș Tatiana,

acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în cadrul

căreia numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care confirmă

declarațiile părții vătămate și martorilor audiați; descifrările convorbirilor

telefonice ale abonaților cu numerele de telefon X utilizat de către învinuitul

Rangu Andrei și X utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie, prin care se atestă că la

24.02.2017, pe timp de noapte, adică la ora 03:13 min. învinuiții au comunicat

telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data

indicată, pe timp de noapte au comunicat, învinuitul Rangu Andrei aflându-se în

zona de deservire a serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. Vadul-lui-

Vodă din mun. Chișinău; descifrările convorbirilor telefonice ale abonaților cu

numerele de telefon X utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și X utilizat de către

învinuitul Rangu Andrei, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de noapte,

adică la ora 03.13 min. învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin mesageria

telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de noapte au

comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor

telefonice de antena amplasată pe str. M. Drăgan din mun. Chișinău; descifrările

convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele de telefon X utilizat de către

învinuitul Gaugaș Iurie și X utilizat de către învinuitul Roșca Alexei, prin care se

atestă că la 24.02.2017, dimineața, adică la ora 06:37 min. - 06:38 min. învinuiții

au comunicat telefonic reciproc prin mesageria telefonică, fapt care confirmă că

numiții la data indicată, după comiterea infracțiunii au comunicat, învinuitul

Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a serviciilor telefonice de antena

amplasată pe str. P. Zadnipru din mun. Chișinău; Procesul-verbal de confruntare

din 21.03.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac

Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut

poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Gaugaș Iurie;

Procesul-verbal de confruntare din 24.05.2017, acțiune efectuată repetat cu

participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș Iurie, în

cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la

infracțiune a lui Gaugaș Iurie; Procesul-verbal de confruntare din 20.06.2017,

acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul

4

Roșca Alexei, în cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la

participația la infracțiune a învinuitului Roșca Alexei; Procesul-verbal de

confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate

Bratușceac Gheorghe și învinuitul Rangu Andrei, în cadrul căreia vătămată și-a

menținut poziția referitoare la participația la infracțiune a învinuitului Rangu

Andrei;

În aceste condiții, în viziunea părții acuzării prima instanță inexplicabil a

manifestat părtinire punând la baza soluției sale versiunea inculpaților, ignorând

contradicțiile existente în declarațiile acuzaților, instanța a trecut cu vederea

declarațiile inculpatului Roșca Alexei care a invocat faptul că la 23 februarie,

aproximativ la orele 22.00-23.00 înainte de a pleca la lombard, acesta a coborât din

automobil și a propus spre vânzare unor prieteni inelul care aparține părții

vătămate. Această versiune fiind doar una declarativă, deoarece în susținerea

acesteia nu au fost aduse probe nici în calitate de martori, dar nici inculpații nu au

confirmat această circumstanță, inculpatul Gaugaș Iurie în instanța de judecată

inițial a declarat că a chemat partea vătămată în compania sa pe motiv că de

asemenea îl aștepta pe Roșca Alexei. Ulterior însă, inculpatul Gaugaș a declarat că

1-a telefonat pe Roșca Alexei comunicându-i că este așteptat de un cunoscut

(partea vătămată), inculpatul Rangu Andrei prin declarațiile sale a combătut

declarațiile inculpatului Roșca Alexei sus-indicate, invocând că inelul pe care 1-a

transmis poliției, anterior nu a fost văzut de nimeni, fapt care de asemenea combate

versiunea apărării cu privire la faptul că partea vătămată ar fi propus spre vânzare

inelul și altor persoane care se aflau în curtea blocului locativ în care locuiește

inculpatul;

Unica ce a constatat prima instanță este faptul că a elucidat circumstanța că în

perioada 23-24 februarie, inculpații s-au aflat împreună cu partea vătămată în

același loc și același timp (de noapte), fără însă a identifica ce s-a întâmplat;

Nu poate fi supusă nici unei critici și concluziile instanței de fond în partea

justificării soluției sale punând la bază și declarațiile martorului Gaugaș Tatiana, or

potrivit legii, la etapa investigațiilor, organul de urmărire penală are obligația de a

administra toate probele care învinuiesc persoana, dar și care îl dezvinovățesc, or

instanța a ignorat și faptul că martorul Gaugaș Tatiana se află în relații de rudenie

(este sora) cu inculpatul Gaugaș Iurie și respectiv este persoană interesată în soluția

procesuală finală pe caz; în viziunea părții acuzării, nu poate fi acceptată concluzia

primei instanțe cu referire la achitarea inculpaților, invocând un simplu motiv că

numiții sunt acuzați că au comis infracțiunea de jaf cu aplicarea violenței, iar

deoarece partea vătămată a refuzat să fie supusă examinării medico-legale,

declarațiile acesteia nu corespund adevărului, or, continuare prima instanță și-a

combătut argumentul sus-indicat, prin faptul că potrivit procesului-verbal întocmit

de către reprezentanții Dispensarului Republican de Narcologie de către specialiști

a fost stabilit faptul că la exterior, partea vătămată are pantalonii rupți la genunchi

și o plagă la genunchi... criticând în același timp versiunea părții vătămate cu

5

privire la aplicarea violenței, însușind versiunea inculpaților care au invocat că

partea vătămată ar fi căzut la pământ din propria neatenție; prima instanță a neglijat

un act (document) medical, care de altfel a determinat leziune pe corpul părții

vătămate, fiind lipsă doar a gradului de vătămare corporală, care în viziunea părții

acuzării în cazul din speță nu ar putea afecta încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților; paradoxală reprezintă și poziția primei instanțe în justificarea soluției

sale acceptând declarația martorului Gaugaș Tatiana care a confirmat că inelul nu a

fost sustras de inculpați; în atitudinea inculpaților nu persistă căință activă față de

infracțiunea comisă, vina cărora a fost integral dezvăluită instanței de judecată prin

cercetarea probelor, punându-le la dispoziția tuturor participanților la proces;

sentința de condamnare în cauză penală urma să reprezinte un efect preventiv

serios atât pentru inculpați, cât și altor persoane predispuse la comiterea unor astfel

de infracțiuni și va constitui o garanție de asigurare că drepturile și libertățile

consfințite în Constituția RM și alte legi ale RM sunt apărate, iar violarea lor este

contracarată și pedepsită; în viziunea acuzării, atât în faza de urmărire penală, dar

și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, au fost prezentate probe

incontestabile, suficiente, concludente privind vinovăția inculpaților de săvârșirea

infracțiunii încriminate.

3.2 Partea vătămată, Bratușciac Gheorghe, solicitând casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei să fie recunoscuți vinovați în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și în

baza acestei le fie stabilite pedepse sub formă de închisoare cu executare, invocând

argumente similare cu cele invocate de procuror în apelul său (pct. 3.1 din prezenta

decizie).

2019, s-a respins apelul părții vătămate ca depus peste termen, s-a admis apelul

declarat de către procuror, s-a casat sentința integral, s-a pronunțat o nouă hotărâre,

prin care Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei au fost recunoscuți

culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, stabilindu-le pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani

6 luni fiecărui, fără amendă, cu executarea pedepselor în penitenciar de tip

semiînchis.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță incorect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că,

Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, urmează a fi achitați de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe motiv că nu

există fapta infracțiunii.

Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și

apreciindu-le, respectând prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat

6

următoarele:

Este cert stabilit că, Roșca Alexei, prin participație complexă, în calitate de

autor, a săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în

următoarele circumstanțe:

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000

lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și

permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac

Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Gaugaș Iurie, prin participație complexă, în calitate de coautor, a săvârșit

infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele

circumstanțe:

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din mun. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Rangu Andrei, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4 000

lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2 000 lei, buletinul de identitate și

permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac

Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Rangu Andrei, prin participație complexă, în calitate de autor și instigator a

săvârșit infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în următoarele

circumstanțe:

La 24 februarie 2017, aproximativ la orele 03:30 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se la nivelul 1 al holului blocului locativ, situat pe str.

XXXXX, din num. Chișinău, împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei, exprimată prin imobilizarea cet. Bratușceac Gheorghe,

în mod deschis a sustras de la ultimul un inel confecționat din aur la prețul de 4000

lei, un romb confecționat din aur la prețul de 2000 lei, buletinul de identitate și

permisul de ședere pe numele ultimului, cauzând astfel părții vătămate Bratușceac

Gheorghe daune în proporții considerabile în sumă totală de 6 000 lei.

Instanța de apel, a considerat că vinovăția inculpaților se confirmă prin

următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma

7

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente,

utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

- conținutul declaraților părții vătămate Bratușceac Gheorghe;

- conținutul declarațiilor martorului Bratușceac Vera;

- conținutul declarațiilor martorului Gaugaș Tatiana;

- conținutul declarațiilor martorului Punga Iurie;

- conținutul procesului – verbal din 24.02.2017, privind consemnarea la ora

06:20 a plângerii cet. Bratușceac Gheorghe(f.d. 13 v. I);

- conținutul procesului-verbal de cercetare a locului săvârșirii infracțiunii din

24.02.2017(f.d. 15-16 vol. I);

- conținutul raportului inspectorului de poliție prin care se confirmă că au fost

identificați atacatorii lui Bratușceac Gheorghe (f.d. 17, vol. I);

- conținutul procesului-verbal nr. 9999 din 24.02.2017(f.d. 19, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de ridicare din 24.02.2017(f.d. 31, vol. I);

- conținutul bonului de plată nr. C405011447 din 24.02.2017, ora 04.00 min.,

ridicat de la partea vătămată Bratușceac Gheorghe, eliberat la terminalul amplasat

pe bd. Mircca cel Bătrân nr. 2/1, mun. Chișinău, privind achitarea sumei de 30 lei

pentru serviciile de telefonie al numărului XXXXX, de care s-a folosit învinuitul

Gaugaș Iurie, fapt care confirmă că la 24.02.2017, pe timpul nopții, învinuitul

Gaugaș Iurie s-a aflat împreună cu partea vătămată Bratușceac Gheorghe, inclusiv

până la ora 04.00 min., ceea ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu

probele materiale, dar și parțial cu declarațiile învinuitului Gaugaș Iurie (f.d. 32,

vol. I)

- conținutul ordonanței de recunoaștere și anexare a mijlocarelor de probă din

14 iunie 2017 prin care organul de urmărire penală a dispus recunoașterea bonului

de plată ridicat de la Bratușceac Gheorghe în calitate de mijloc de probă (f.d. 33

vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu tabel fotografic privind ridicarea de la

învinuiții: Roșca Alexei a bijuteriei în forma unui romb, confecționată din metal de

culoare galbenă, fapt care confirmă declarațiile părții vătămate aferent deposedării

de bunuri săvârșite de învinuitul Roșca Alexei (f.d. 35-37, vol. I);

- conținutul procesului-verbal privind examinarea bijuteriei în forma unui

romb, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la învinuitul Roșca

Alexei, acțiune efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe, în

cadrul căreia numitul a recunoscut bunul care i-a fost sustras prin jaf, fapt care

confirmă declarațiile părții vătămate și martorilor audiați (f.d. 38-39, vol. I);

- conținutul procesului-verbal privind ridicarea de la martorul Gaugaș Tatiana

a bijuteriei în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, fapt care

confirmă declarațiile părții vătămate aferent deposedării de bunuri săvârșite de

învinuiții Gaugaș Iurie și Rangu Andrei (f.d. 42, vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu tabel fotografic privind examinarea bijuteriei

în forma unui inel, confecționată din metal de culoare galbenă, ridicată de la

8

martorul Gaugaș Tatiana (f.d. 43-48, vol. I);

- conținutul ordonanței din 02.06.2017 prin care au fost declarate nule

procesele-verbale de recunoaștere din 24.02.2017 a lui Gaugaș și Roșca pe motiv

că persoanele supuse recunoașteri nu corespund după descrieri (f.d. 64 -65, vol. I);

- conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele

de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Rangu Andrei și XXXXX utilizat de

către învinuitul Gaugaș Iurie, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de

noapte, adică la ora 03.13 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin

mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de

noapte au comunicat, învinuitul Rangu Andrei aflându-se în zona de deservire a

serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. Vadul-lui-Vodă din mun. Chișinău

(f.d. 73-78, vol. I);

- conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele

de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și XXXXX utilizat de

către învinuitul Rangu Andrei, prin care se atestă că la 24.02.2017, pe timp de

noapte, adică la ora 03.13 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin

mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, pe timp de

noapte au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a

serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. M. Drăgan din mun. Chișinău (f.d.

89, vol. I);

- conținutul descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu numerele

de telefon XXXXX utilizat de către învinuitul Gaugaș Iurie și XXXXX utilizat de

către învinuitul Roșca Alexei, prin care se atestă că la 24.02.2017, dimineața, adică

la ora 06.37 min., 06.38 min., învinuiții au comunicat telefonic reciproc prin

mesageria telefonică, fapt care confirmă că numiții la data indicată, după comiterea

infracțiunii au comunicat, învinuitul Gaugaș Iurie aflându-se în zona de deservire a

serviciilor telefonice de antena amplasată pe str. P. Zadnipru din mun. Chișinău

(f.d. 89, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 21.03.2017, acțiune

efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și Tălămbăț Pavel

(pătimitul confirmă că a consumat narcotice) (f.d. 107-109, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 21.03.2017, acțiune

efectuată cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Gaugaș

Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la

participația la infracțiune a învinuitului Gaugaș Iurie (f.d. 112-113, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 24.05.2017, acțiune

efectuată repetat cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul

Gaugaș Iurie, în cadrul căreia partea vătămată și-a menținut poziția referitoare la

participația la infracțiune a lui Gaugaș Iurie (f.d. 115-118, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată

cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Roșca Alexei, în

cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune

9

a învinuitului Roșca Alexei (f.d. 1 19-120, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 20.06.2017, acțiune efectuată

cu participarea părții vătămate Bratușceac Gheorghe și învinuitul Rangu Andrei, în

cadrul căreia vătămată și-a menținut poziția referitoare la participația la infracțiune

a învinuitului Rangu Andrei (f.d. 125-126, vol. I);

- conținutul ordonanței din 14.06.2017 prin care Tălămbăț a fost scos de sub

urmărirea penală (f.d. 1, vol. II);

- conținutul procesului-verbal de reținere a lui Roșca Alexei din 24.02.2017

(f.d. 10, vol. II);

- conținutul proceselor-verbale de informare despre finisare urmăririi penale și

prezentarea materialelor cauzei penale care nu conțin careva demersuri la finele

urmăririi penale și dovedesc că la acea etapă nu s-a făcut uz de prevederile art. 251

al. (4) Cod de procedură penală (f.d. 140 -143, vol. II).

Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

lor, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpații Roșca Alexei, Gaugaș

Iurie și Rangu Andrei au comis infracțiunile imputate lor, și că acțiunile

inculpaților se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după

semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața

și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

În urma verificării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia că,

argumentele procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș

Iurie și Rangu Andrei, invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare, sunt

fondate, deoarece prima instanță a dat o apreciere eronată situației de fapt

constatate în cadrul cercetării judecătorești.

Instanța de apel a mai indicat că, prima instanță eronat și pripit a ajuns la

concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței

de judecată, acuzarea nu a dovedit existența faptei infracțiunii incriminate

inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, în vederea comiterii

jafului, adică, sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei. Or, instanța de apel a

reținut că de către acuzare au fost prezente și administrate probe directe, pertinente

și concludente, în coroborare cu alte probe, demonstrează nemijlocit vinovăția lui

Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei.

In aceeași odine de idei, în sentința atacată prima instanță neîntemeiat a

respins în totalmente probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă

comiterea faptei prejudiciabile prevăzută de legea penală și vinovăția inculpaților

Roșca Alexei, Gaugaș Iurie și Rangu Andrei și greșit a ajuns la concluzia de

achitare pe motiv că, nu s-a constat existența faptei infracțiunii.

In pofida faptului că prima instanță și-a întemeiat sentința pe declarațiile

inculpaților, instanța de apel a considerat că declarațiile inculpaților Roșca Alexei,

10

Gaugaș Iurie și Rangu Andrei precum că dânșii n-ar fi comis fapta infracțională

imputată, nu au aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea părții

vătămate și nu au sustras în mod deschis de la Bratușceac Gheorghe un inel

confecționat din aur, un romb confecționat din aur, buletinul de identitate și

permisul de ședere pe numele ultimului, nu corespund adevărului și sunt date de

către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele

comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai sus, și

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral

demonstrează vina inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Prima instanță a neglijat un act (document) medical, care de altfel a

determinat leziune pe corpul părții vătămate, fiind lipsă doar a gradului de

vătămare corporală, care în cazul din speță nu ar putea afecta încadrarea juridică a

acțiunilor inculpaților.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată concluzia primei instanțe care a

acceptat declarația martorului Gaugaș Tatiana prin care a confirmat că inelul nu a

fost sustras de inculpați, a ignorat și faptul că martorul Gaugaș Tatiana se află în

relații de rudenie (este sora) cu inculpatul Gaugaș Iurie și respectiv este persoană

interesată în soluția procesuală finală pe caz.

5.1 Avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei,

neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, invocând:

- pedeapsa a fost stabilită contrar prevederilor art. 16, 61, 65 și 75 Cod penal

în condițiile în care probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești, obiectiv și deplin confirmă nevinovăția lui Roșca Alexei in comiterea

infracțiunii incriminate. Astfel, colegiul de apel a stabilit pedeapsa, fără a da o

apreciere circumstanțelor de drept și de fapt probate de organul de urmărire penală;

- colegiul penal a dat apreciere juridică a acțiunilor ultimului, sub aspectul

prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea

cărei a fost adus în fața instanței inculpatul, fără a deduce sau demonstra existența

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal în acțiunile lui Roșca

Alexei;

- consideră că sentința este legală și întemeiată, deoarece judecătorul a

concluzionat lipsa elementelor infracțiunilor imputate acestora;

- sancțiunea aplicată prin decizia Curții de Apel nu corespunde sub nici o

formă principiilor de individualizare a pedepsei penale;

- instanța de apel eronat a dat apreciere declarațiilor martorilor acuzării fără a

invoca faptul că sunt rude cu partea vătămată, iar cele relatate de ei sunt doar din

cuvintele părții vătămate. Mai mult ca atât nici nu au putut relata dacă a avut sau nu

obiectele din aur în acea zi Bratuseac Gheorghe;

- din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, acestea nu sunt

11

suficiente pentru a constata că, faptele există și constituie infracțiunea prevăzută de

art. 187 alin. (2) lit. b), e) din Cod penal al RM, și că au fost săvârșite de inculpatul

Roșea Alexei și sunt de natură să permită tragerea la răspundere penală cu

stabilirea pedepsei;

- declarațiile inculpatului date la etapa de urmărire penală coincid in totalitate

cu cele făcute în instanța de judecată. Nu este corect faptul că între inculpați și

declarațiile acestora au fost depistate divergențe, faptul dat se poate explica doar cu

modul de exprimare a fiecăruia care este unipersonal dar cronologia evenimentelor

cît și a celor relatate coincide în totalitate;

- instanța de apel face referire la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere

corectă actului-documentului medical de la reprezentanții Dispensarului

Narcologic, care indică că partea vătămată are pantalonii rupți în genunchi. Cum

poate fi luat în considerare atare act și pus la baza acuzării dacă doar un raport de

constatare a leziunilor poate să califice sau să stabilească gradul și caracterul

acestora. De ce nu s-a adresat la Centrul de Medicină Legală sau la salvare pentru a

solicita ajutor medical. Or, intr-adevăr acestea nu au existat și sunt doar invenții ale

părții vătămate;

- pedeapsa de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, conform art. 72 din Cod penal, este nejustificată și nefiind în măsură să

răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare;

5.2 Avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie, indicând

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

prin care solicită, casarea deciziei, cu menținerea sentinței, invocând că:

- ca urmare a analizei probelor cercetate în ședința de judecată și a

declarațiilor participanților la proces, audiați în ședința de judecată, instanța de

judecată a constatat, că versiunea înaintată de partea vătămată și preluată de

acuzatorul de stat, a fost însoțită de multe neconcordanțe, contradicții și aspecte pe

care partea vătămată și partea acuzării le-au tratat într-un mod evaziv, dar în

defavoarea inculpaților;

- inițial, partea vătămată a susținut că a 3-a persoană, care a acționat împreună

cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie a fost Tălămbăț Pavel. Mai mult ca atât, fiind

audiat la etapa urmării penale, la 23 mai 2017, partea vătămată Bratușceac

Gheorghe a susținut că „apariția în dosar a cet. Rangu Andrei este o combinație din

partea făptașilor, care încearcă să ducă în eroare organul de urmărire penală"

(f.d.26,vol. l). Ulterior, fiind audiat la etapa urmării penale la 14 iunie 2017, partea

vătămată, a înaintat o nouă versiune, precum că a 3-a persoană care a acționat

împreună cu Roșca Alexei și Gaugaș Iurie, a fost Rangu Andrei și că 1-a confundat

pe ultimul cu altă persoană (f.d.29,vol. l);

- fiind sesizat organul de urmărire penală de către Bratușceac Gheorghe

despre comiterea infracțiunii la 24 februarie 2017, abia la 14 iunie 2017 partea

vătămată a comunicat organului de urmărire penală despre participarea lui Rangu

Andrei la comiterea infracțiunii, deși până la acel moment partea vătămată, nu doar

12

că a evitat să indice asupra inculpatului în cauză, dar a și negat participarea

acestuia la comiterea infracțiunii, fapt confirmat și prin procesul-verbal de

audiere din 14 iunie 2017 (f.d.29,vol. l), dar și prin procesul-verbal de

prezentare spre recunoaștere a persoanei din 24 februarie 2017, din care reiese că

Rangu Andrei fost prezentat spre recunoaștere părții vătămate, dar nu a fost

recunoscut (f.d. 66-67,vol. l);

- prima instanță a constatat faptul că, în versiunea inițială, prezentată de partea

vătămată la 24 februarie 2017, ultimul a comunicat organului de urmărire penală

despre împrejurările cum s-a întâlnit cu 3 persoane la data de 23 februarie 2017,

cum s-au plimbat toți 4 cu automobilul prin oraș, cum au consumat substanțe

narcotice și cum anume acele 3 persoane l-au jefuit, fără a relata despre momentul

în care a apărut o altă persoană în compania lor și momentul în care una din acele

persoane a plecat din compania lor (f.d.23,vol. l);

- versiunile inculpaților la capitolul ce ține de momentul, locul și

circumstanțele în care ultimii s-au întâlnit cu partea vătămată în noaptea dintre 23-

24 februarie 2017 sunt similar și constatate, nu sunt contradictorii și susțin aceeași

poziție, încă de la etapa urmării penale;

- este prea puțin credibilă versiunea părții vătămate că dânsul pur și simplu și-

a amintit, că era sub influența substanțelor narcotice, că era amețit și că nu ține

minte bine evenimentele, mai mult, la 24 februarie 2017 Bratușceac Gheorghe a

fost supus examinării medico-legale în vederea stabilirii faptului stării de ebrietate

alcoolice sau narcotice, iar potrivit procesului verbal nr.9999 din 24 februarie 2017,

întocmit de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Instituția Medico-

Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie, acesta era treaz (f.d. 19,

vol. l);

- prima instanță a reținut, că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana, Cașu Ruslan, din 31 mai 2017 cauza penală a fost retrasă

de la ofițerul de urmărire penală, fiind menționată efectuarea îndelungată și

incompletă a urmăririi penale, precum și a erorilor grave și ireparabile (f.d. 7, vol.

l), tot la epata urmării penale, prin ordonanța din 22 martie 2017, a fost admisă

cererea avocatului în interesele inculpatului Gaugaș Iurie, în vederea ridicării

înregistrărilor video din preajma magazinului din str. Maria Drăgan (f.d. 105, vol.

l), însă chestiunea privind înregistrările video de la locul faptei așa și nu a fost

elucidată, nefiind la materialele dosarului careva informații în acest sens,

circumstanță care confirmă versiunea inculpatului Gaugaș Iurie;

- deși se pretindea, că probele în cauză confirmau vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii, instanța de judecată a considerat, că acestea vin să combată

însuși versiunea acuzării și să susțină versiunea inculpaților, care au susținut că

inelul din aur a fost transmis lui Tălămbăț Pavel la data de 23 februarie 2017

personal, de către Bratușceac Gheorghe, ultimul urma să-1 achiziționeze a doua zi,

iar rombul din aur a fost transmis lui Roșca Alexei la aceeași dată;

- martorul acuzării a confirmat în ședința de judecată că anume Tălămbăț

13

Pavel, a contactat-o și că anume acesta i-a transmis inelul din aur, prin intermediul

lui Rangu Andrei, pentru a fi predat poliției;

- odată ce martorul acuzării declară la etapa urmării penale și în ședința de

judecată că inelul care a fost predat organului de poliție la 24 februarie 2017 i-a

fost transmis de către Tălămbăț Pavel, prin intermediul lui Rangu Andrei, acest fapt

vine să confirme versiunea inculpaților, că inelul nu a fost sustras de inculpați, ci

transmis în mod benevol de către partea vătămată, care intenționa să-1 înstrăineze,

ori versiunea în cauză nu a fost combătută, iar organul de urmărire penală nu a

invocat careva dubii asupra declarațiilor în cauză ale martorului și a evitat să

combată circumstanțele descrise de martorul Gaugaș Tatiana;

- însuși partea vătămată susține că persoana în cauză nu mai era în compania

lor la momentul sustragerii, dar neagă faptul că a transmis anterior, în mod benevol

inelul și în același timp, atît partea vătămată, cît și partea acuzării evită să explice

modul în care totuși inelul în cauză a ajuns la persoana respectivă, dacă nu a fost

transmis de însuși Bratușceac Gheorghe;

- însăși declarațiile matorului Pungă Iurie referitor la evenimentele din

dimineața zilei de 24 februarie 2017 mențin dubiile asupra versiunii părții

vătămate, ori martorul susține că Bratușceac Gheorghe în acea zi a venit dimineață,

în jurul orelor 07.00, a mâncat puțin, și-a schimbat hainele și după, a mers la

inspectoratul de poliție, deși potrivit declarațiilor părții vătămate, Bratușceac

Gheorghe a mers la inspectoratul de poliție imediat, cum a coborât din automobilul

inculpaților, fără a se deplasa la domiciliu înainte de asta;

- se pretinde că partea vătămată a fost bătută, i s-au sustras bunuri (obiecte din

aur) în sumă totală de 6 000 lei, precum și acte de identitate, dar partea vătămată

imediat se ridică de jos și se adresează pretinsului făptaș cu solicitarea de a-i

restitui banii, deși partea vătămată a confirmat că nu i-au fost sustrași careva bani;

- deși partea vătămată susține că în acea seară i-a împrumutat lui Roșca Alexei

suma de 20 euro și că anume pentru restituirea sumei respective dânsul s-a ridicat

la etajul 4, la ușa apartamentului lui Roșca, argumentul în cauză nu explică în nici

un mod motivul pentru care, după ce ar fi fost bătută și jefuită, nu a solicitat

restituirea inelului din aur, a rombului din aur, a portmoneului în care se aflau

actele de identitate, dar a solicitat restituirea banilor, adică 20 euro;

- declarațiile părții vătămate sunt însoțite de contradicții și la capitolul

evenimentelor care au avut loc în momentul în care ultimul s-a ridicat la etajul 4,

după Roșca Alexei, ori fiind audiat la etapa urmării penale, Bratușceac Gheorghe a

susținut că a bătut la ușa inculpatului Roșca Alexei, la acel moment cunoscut ca

fiind „Oleg”, iar după asta ultimul a ieșit afară și a început să-1 îmbrîncească, să-1

lovească și să-1 înjure (f.d. 23/verso,vol. l), pentru ca ulterior, partea vătămată să

susțină în ședința de judecată că ridicându-se la etajul 4, era deja așteptat de către

Roșca Alexei, cu ușa deschisă (f.d. l92,vol. II);

- partea vătămată Bratușceac Gheorghe confirmă faptul că, după ce ar fi fost

bătut și jefuit, s-a ridicat de jos, a luat 50 de lei de la inculpatul Roșca Alexei a ieșit

14

afară, a mers la mașina unde îl așteptau Gaugaș Iurie și Rangu Andrei, pretinșii

făptași, s-a urcat cu ei în mașină, s-a deplasat prin sectorul Ciocana, mun. Chișinău,

au ajuns la magazinul „Bomba”, unde prin intermediul unui terminal de plată a

suplinit contul telefonului mobil al lui Gaugaș Iurie cu suma de 30 lei, a cerut și a

luat bonul de plată de la Gaugaș Iurie, după care, tot la propunerea părții vătămate,

din nou s-a urcat cu ei în mașină și a fost dus la str. Maria Drăgan, mun.Chișinău.

Este cel puțin lipsit de o argumentare logică comportamentul părții vătămate

ce a urmat după pretinsul jaf și atitudinea acestuia față de pretinșii făptași. Deși

susține că îi era frică, nu este clar motivul pentru care după suplinirea contului lui

Gaugaș Iurie s-a urcat în mașină cu inculpații și s-au deplasat mai departe, ori nu

mai era „obligat” să suplinească contul;

- incertitudinea declarațiilor părții vătămate și dubiile asupra veridicității

acestora sunt accentuate și de faptul, că la etapa urmăririi penale, în cadrul acțiunii

procesuale de confruntare dintre partea vătămată Bratușceac Gheorghe și inculpatul

Rangu Andrei, la întrebarea adresată părții vătămate „dacă au fost discuții în care a

declarat că în legătură cu acest caz a confundat ceva și nu mai are posibilitatea să

schimbe declarațiile făcute”, parte vătămată expres a declarat că „da, el a avut în

vedere, că în cazul retragerii plângerii”, ar risca o amendă în sumă mare”(fd. 117,

vol. l);

- pe lângă declarațiile părții vătămate, însoțite pe parcursul derulării

procesului penal de multiple contradicții și neconcordanțe, pe lângă declarațiile

martorului Gaugaș Tatiana, care confirmă că inelul nu a fost sustras de inculpați, ci

transmis unei alte persoane și s-a aflat la această persoană și nu la inculpați, pe

lângă procesul verbal de confruntare care confirmă că Bratușceac Gheorghe s-a

încurcat în declarații și nu le poate retrage, deoarece riscă o amendă mare, au fost

prezentate probe care confirmă faptul că inculpații s-au aflat la 23-24 februarie

2017 împreună cu partea vătămată, însă acestea în nici un mod nu confirmă

vinovăția lor în comiterea infracțiunii;

5.3 Avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei, indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei, cu menținerea sentinței,

invocând motive similare cu cele indicate de avocații Iachimov Cristina și Guțu

Teodor în recursurile sale(pct. 5.1 și 5.2 din prezenta decizie), invocând

suplimentar că:

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea că a pus la baza

condamnării lui Rangu Andrei, declarațiile părții vătămate Bratușceac Gheorghe,

declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac Vera, Punga Iurie, astfel, dând o

nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în prima instanță și

care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva achitarea;

- conform art. 6 CEDO, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, după o

hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune

condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de

15

apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor

constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea unei persoane;

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a

constatat vinovăția inculpatului Rangu Andrei bazându-se preponderent pe probele

cercetate de prima instanță, care inițial au fost puse la baza achitării lui Rangu

Andrei;

5.4 Avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei cu menținerea sentinței,

invocând:

- procedura de punere sub învinuire a fost efectuată cu încălcarea procedurilor

prevăzute de legea procesual penală, ceea ce în consecință, conduce la nulitatea

actelor procesuale administrate, și anume:

- f.d.6 vol. I, conform Ordonanței din 31.05.2017 a procurorului Cașu R.,

este menționat citez : „La 24.02.2017 ofițerul a efectuat acțiunea de recunoaștere a

persoanei prin care partea vătămată 1-a recunoscut pe Roșca Alexei. Din

fototabelele anexate la procesele-verbale ale acțiunilor respective atestă admiterea

de către ofițer a erorilor grave și ireparabile care duc la nulitatea acestor acțiuni,

deoarece în cazul participării lui Roșca Alexei, printre persoanele supuse

recunoașterii, doar numitul avea căciulă printre persoanele suspuse recunoașterii.

Aceste semnalmente individuale ale cet. Roșca Alexei lipsesc la celelalte persoane

supuse recunoașterii, iar partea vătămată la rândul său a recunoscut anume această

persoană indicând la coautoratul acestuia la săvârșirea infracțiunii.”

- prin Ordonanța din 31.05.2017, procurorul Cașu R. a constatat citez:

„La 24.02.2017 ofițerul de urmărire a notificat părțile despre dispunerea expertizei,

iar în materialele dosarului nu se regăsește nici o ordonanță în sens, nefiind clar ce

fel de expertiză a dispus ofițerul pentru a fi efectuată”;

- conform mențiunilor procurorului nu a fost efectuată nici o expertiză, însă

aceasta trebuia să fie efectuată. Acest, fapt indică că a fost atestată încă o eroare în

cadrul urmăririi penale. Astfel, menționăm că la dosar F.d.60-62 sunt prezente

procesele verbale din 24.02.2017 și din 20.03.2017 de notificare despre dispunerea

efectuării expertizei, însă procesul-verbal de efectuare a expertizei nu este la dosar,

respectiv se confirmă faptul că expertiza nu a fost efectuată;

- la f.d. 64 este anexată Ordonanța Procurorului din 02 iunie 2017 de

recunoaștere nulă a probelor acumulate de ofițer: adică declararea nulă a proceselor

verbale de recunoaștere din 24.02.2017 întocmite de ofițerul de urmărire penală

Alexandru Cazacu în procesul efectuării acțiunilor de recunoaștere a persoanei cu

participarea părții vătămate. Astfel, prin ordonanța citată supra se confirmă

întrunirea ilegalităților menționate si descrise mai sus;

- la f.d. 66 este prezent procesul verbal de recunoaștere a persoanei doar în

privința lui Rangu Andrei, iar cel în privința lui Roșca Alexei nu este. La fel, în

16

ordonanța din 02 iunie 2017 a procurorului Cașu Ruslan e indicat că a fost întocmit

proces verbal de recunoaștere în privința lui Roșca Alexei;

- procurorul Cașu R. a anulat procesul-verbal de recunoaștere în privința lui

Roșca Alexei din motiv că acesta a fost efectuat nu că contrar prevederilor legii

penale, ci cu încălcări grave, recunoscute de însuși procuror;

- prin ordonanța procurorului din 22.03.2017 ( f.d.105) a fost admisă cererea

apărătorului formulată în interesele învinuitului prin care s-a solicitat ridicarea

imaginilor video înregistrate cu ajutorul sistemului de supraveghere video din

apropierea locului comiterii infracțiunii investigate, efectuarea acestei acțiuni de

urmărire penală fiind pusă (în scris ) în sarcina ofițerului de urmărire. Dar nu a

efectuat această acțiune, care, de fapt era necesară și obligatorie la momentul

formulat, în scopul stabilirii adevărului.;

- prin încheierea judecătorului de instrucție din 03.04.2017 a fost admis

demersul procurorului, fiind autorizată ridicarea descifrărilor telefonice ale

numerelor de telefon de care s-au folosit participanții la proces în perioada

comiterii infracțiunii investigate, însă de către ofițerul de urmărire penală nu au

fost anexate rezultatele acțiunii autorizate.;

- prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 05.04.2017 a fost admisă

cererea apărătorului care a solicitat efectuarea acțiunii de confruntare, însă nici de

această dată ofițerul nici nu a încercat să citeze părțile pentru efectuarea acțiunii

„formal „ admise.;

- se pune la îndoială și buna credința a procurorului Cașu Ruslan, deoarece la

f.d.25 privind procesul verbal de audiere a părții vătămate Bratușceac Gheorghe

din 23.05.2017, întocmit de către procurorul Cașu Ruslan, unde declară că a avut

intenția de a retrage plângerea, dar a fost avertizat de procuror despre drepturi și

obligații, mai exact menționează victima că i-a explicat procurorul că va trebui să

se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori va fi necesar. În continuare,

menționează victima la f.d. l18 (proces verbal de confruntare dintre Bratușceac

Gheorghe și Gaugaș Iurie) că plângerea nu a retras-o, deoarece a fost informat că

va plăti o amendă mare. Astfel, conchidem faptul că victima a avut intenția de a

retrage plângerea penală, însă a fost influențată de către procuror să nu o facă;

- la f.d.14 vol. II, Ordonanța din 24.02.2017 a procurorului Cașu Ruslan de

punere sub învinuire a lui Roșca Alexei. Respectiv la f.d. 20 este Ordonanța din 14

iunie 2017 la fel identică de punere sub învinuire. Astfel, inculpatul a fost pus sub

învinuire de 2 ori cu privire la aceiași faptă. Ceea ce reprezintă încă o abatere /

eroare săvârșită în cadrul urmăririi penale;

- declarațiile părții vătămate date inițial, unde indică că nu a observat cine 1-a

bătut. Apoi spune că niște persoane necunoscute. La fel, recunoaște că era amețit,

sub influența drogurilor și nu prea își dădea seama ce face. Deci, având în vedere

că procesul verbal de recunoaștere în privința lui Roșca nici nu este la dosar și de

fapt nu există, deci și celelalte acțiuni consecvente urmează a fi declarate nule în

privința inculpatului prin prisma art. 251 Cod de procedură penală, coroborat cu

17

principiul fructelor pomului otrăvit;

- instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe probele administrate de

organul de urmărire penală în mod unilateral doar în cadrul fazei de urmărire

penală, care nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel.

Respectiv i-a incriminat inculpatului Roșca Alexei săvârșirea infracțiunii de jaf fără

ca la dosar să fie prezente probe pertinente care să demonstreze vinovăția lui;

- instanța de apel și-a întemeiat concluziile în baza unor probe ilegale,

declarate nule însuși de procuror și de fapt în baza unor probe și proceduri care nu

au existat deloc. Și în acest sens reamintim, că la F.d.64 este anexată Ordonanța

Procurorului din 02 iunie 2017 de recunoaștere nulă a probelor acumulate de ofițer:

adică declararea nulă a procesului verbal de recunoaștere a lui Roșca Alexei din

24.02.2017 cu participarea părții vătămate;

- în acțiunile inculpatului Roșca Alexei, nu s-a urmărit scopul de a sustrage

bunurile nominalizate, ci cumpărarea lor, deoarece urmează de menționat mai mult,

faptul că partea vătămată urmărea intenția îndreptată spre vânzarea acestor bunuri

și astfel, luând în considerare faptul că nu s-au înțeles cu privire la condițiile de

vânzare, între aceștia au intervenit relații ostile și astfel, datorită supărării și

neînțelegerii, incident fiind și efectul drogurilor consumate, partea vătămată a

mințit privind existența infracțiunii. La bază, în speța mai mult se întrunesc

elementele unui litigiu de ordin civil, dar nici într-un caz de ordin penal după cum

insinuează victima;

- este evident faptul că inițial, inculpatul și victima erau în relații prietenoase,

însă în urma unor contradicții relațiile au degradat. Respectiv, s-a bazat învinuirea

în hotărârea instanței de apel doar pe declarațiile părții vătămate Gheorghe

Bratușceac, care, era sub influența substanțelor narcotice și nu în deplină cunoștință

de acțiunile pe care le face;

- instanța de apel a menționat că hotărârea primei instanțe este ilegală, însă nu

a argumentat în fapt și în drept care sunt motivele ilegalității hotărârii. Astfel

printr-o Decizie nemotivată a neglijat hotărârea primei instanțe, care era una bine

motivată, legală și corectă, a casat-o și a pronunțat o decizie absolut ilegală,

neglijând erorile admise în cadrul procedurii de urmărire penală și faptul

inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunii și a inexistenței vinovăției

inculpatului;

- a fost îngrădit inculpatului, în instanța de apel „accesul liber la justiție” și

„dreptul la un recurs efectiv”, ceea ce constituie potrivit art.6 p.44 CPP a R.

Moldova - „un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărârea atacată”;

alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca

inadmisibile cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția, s-a expus asupra tuturor

18

motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale

cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpaților.

A mai indicat că din conținutul recursurilor se evidențiază că recurenții, de

fapt, î-și motivează contestațiile prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Cât privește recursul declarat de avocatul Balaban Sergiu în numele

inculpatului Roșca Alexei, procurorul a punctat că recurentul nu a respectat

prevederile art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul peste termen

fără a invoca careva argumente plauzibile privind depunerea tardivă a constestației.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

recursurile declarate de către avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului

Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie,

de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei, fiind vădit

neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele

inculpatului Roșca Alexei, ca fiind depus peste termen, din următoarele

considerente.

7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Iachimov

Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul nu a indicat nici un temei pentru

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

În speță se reține că, potrivit textului recursului declarat de recurent, acesta nu

indică nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, însă din motivele invocate, rezultă că acesta își manifestă dezacordul cu

individualizarea pedepsei stabilite de instanța de apel și cu constatarea vinovăției

inculpatului, critici ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de procedură penală.

19

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Colegiul penal verificând

probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că

inculpatul Roșca Alexei nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele

administrate nu sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie

infracțiunea imputată, Colegiul consideră ca este neîntemeiat, fiindcă instanța de

apel verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția

adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei

pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat în decizie (f.d. 218 – 234 v. III) din

care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților Roșca Alexei, Gaugaș

Iurie și Rangu Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal și că există elementele infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Instanța de recurs apreciază critic argumentul recurentului precum că

„declarațiile inculpatului Roșca Alexei date la etapa de urmărire penală coincid in

totalitate cu cele făcute în instanța de judecată. Nu este corect faptul că între

inculpați și declarațiile acestora au fost depistate divergențe, faptul dat se poate

explica doar cu modul de exprimare a fiecăruia care este unipersonal dar

cronologia evenimentelor cît și a celor relatate coincide în totalitate”, în acest sens

instanța de recurs indică că, este un argument declarativ, or, instanța de apel a

indicat în decizia(f.d. 232 v. III) recurată că, inculpatul Roșca Alexei a indicat că

„inculpatul a propus spre vânzare inelul altor persoane care se aflau în curte”, în

acest sens nu sunt probe ce confirmă această versiune, mai mult, inculpatul Rangu

Andrei prin declarațiile sale a combătut declarațiile inculpatului Roșca Alexei,

invocând că inelul pe care l-a transmis poliției, anterior nu a mai fost văzut de

nimeni, declarații care combat versiunea apărării precum că, partea vătămată ar fi

propus spre vânzare inelul și altor persoane care se aflau în curtea blocului locativ

în care locuiește inculpatul, la fel inculpatul Gaugaș Iurie în instanța de judecată

inițial a declarat că a chemat partea vătămată în compania sa pe motiv că de

asemenea îl aștepta pe Roșca Alexei, însă ulterior a indicat că l-a telefonat pe

Roșca Alexei comunicându-i că este așteptat de un cunoscut(partea vătămată).

Instanța de recurs conchide că, argumentul recurentului precum că instanța de

apel eronat a dat apreciere declarațiilor martorilor acuzării, fără a invoca faptul că

20

sunt rude cu partea vătămată, iar cele relatate de ei sunt doar din cuvintele părții

vătămate, este o opinie subiectivă formată din propria apreciere a faptei și a

probelor, în acest sens, Colegiu penal indică că, cele relatate de martorii acuzării

precum că partea vătămată avea leziuni în regiunea genunchiului este constatat și

prin alte probe ce coroborează între ele și mai mult, acest fapt este confirmat și prin

declarațiile inculpatului Roșca Alexei care a indicat că partea vătămată are

leziunile pe motiv că a căzut jos.

Cât ține de argumentul avocatului precum că „instanța de apel a făcut referire

la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere corectă actului-documentului

medical de la reprezentanții Dispensarului Narcologic, care indică că partea

vătămată are pantalonii rupți în genunchi, or cum poate fi luat în considerare atare

act și pus la baza acuzării dacă doar un raport de constatare a leziunilor poate să

califice sau să stabilească gradul și caracterul acestora. De ce nu s-a adresat la

Centrul de Medicină Legală sau la salvare pentru a solicita ajutor medical. Or, intr-

adevăr acestea nu au existat și sunt doar invenții ale părții vătămate”, Colegiul

penal menționează că acest argument este o interpretare a apărătorului, or instanța

de recurs constată că nu poate fi acceptată o astfel de concluzie precum că sunt

doar invenții ale părții vătămate, or, leziunile mai sunt confirmate prin declarațiile

martorului Punga Iurie, prin declarațiile inculpatului Roșca Alexei care în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel a indicat că: el a înțeles că partea vătămată a

fugit prin fața casei, el fugind după casă a căzut jos, și prin declarațiile martorului

Bratușceac Vera care a indicat că: „a văzut pe corpul fratelui leziuni, pe piciorul

drept în regiunea genunchiului și la cotul stând al brațului”, astfel, Colegiul penal

constată că, aceste probe coroborează între ele și cu declarațiile părții vătămate.

Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, și argumentele în susținerea temeiului sus indicat, precum că pedeapsa de 5

ani 6 luni închisoare cu executare este nejustificată și nu este în măsură să

răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare, Colegiul penal conchide

că reprezintă o opinie subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or se atestă

că de către instanța de apel corect au fost luate în considerare criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale prescrise în art. 75 Cod penal descrise în

decizie(f.d. 234 – 236 v.III), stabilind o pedeapsă echitabilă și corectă inculpatului

Roșca Alexei.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu

Teodor în numele inculpatului Gaugaș Iurie:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

21

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în

sensul că nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul

administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele recurentului invocate în

recurs, sunt combătute corect prin motivele descrise în decizia instanței de apel(f.d.

218 – 234 v. III), asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le

însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din

16.02.2010.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de

judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de

apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt,

pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se

argumentat și corect din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Colegiul penal reține, că este declarativ argumentul recurentului precum că

însuși partea vătămată susține că persoana în cauză(Tălămbăț) nu mai era în

compania lor la momentul sustragerii, dar neagă faptul că a transmis anterior, în

mod benevol inelul și în același timp, atît partea vătămată, cît și partea acuzării

evită să explice modul în care totuși inelul în cauză a ajuns la persoana respectivă,

dacă nu a fost transmis de însuși Bratușceac Gheorghe, or, aceste alegații

reprezintă interpretări și concluzii la care a ajuns apărătorul în urma propriei

aprecieri a probelor, în acest sens instanța de recurs indică că partea vătămată a

indicat circumstanțele în care a fost deposedat de bunurile sale de către inculpați,

declarații care coroborează cu declarațiile martorilor și cu probele pe dosar care au

fost examinate și verificate, cărora li s-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

22

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

corect toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal menționează că nu poate fi acceptată versiunea inculpaților

precum că partea vătămată a transmis inelul lui Tălămbăț Pavel care urma să-l

achiziționeze a doua zi, iar rombul din aur a fost transmis lui Roșca Alexei la

aceeași dată, or, această versiune nu este probată, mai mult, inelul nu a fost

transmis poliției de către Tălămbăț ci de sora inculpatului Gaugaș Iurie.

Mai mult, Colegiul penal, conchide că, recurentul, de fapt își motivează

contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, în acest sens

Colegiul penal lărgit indică recurentului că aprecierea probelor ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei

pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea

probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual - penale, ce a

condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu

aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de

casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

7.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ponici Ivan

în numele inculpatului Rangu Andrei:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Referitor la argumentul recurentului precum că probele administrate pe cauza

penală nu dovedesc vinovăția inculpatului Rangu Andrei, Colegiul penal, indică că

instanța de recurs s-a expus pe acest argument în punctul 7.1 și 7.2 a prezentei

decizii, motivare care este valabilă și în privința recursului declarat de către

avocatul Ponici Ivan.

23

Cât ține de argumentele că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

prin aceea că a pus la baza condamnării lui Rangu Andrei, declarațiile părții

vătămate Bratușceac Gheorghe, declarațiile martorilor Gaugaș Tatiana, Bratușceac

Vera, Punga Iurie, astfel, dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au

fost audiați în prima instanță și care au determinat prima instanță de a se îndoi de

acuzații și a motiva achitarea, conform art. 6 CEDO, 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță,

instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în

ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării,

în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane, instanța de recurs

conchide că urmează a fi apreciate critic, or, în instanța de apel au fost audiați

suplimentar martorul Pung Iurie(f.d. 188 – 189 v.III), martorul Bratușceac Vera

(f.d. 190 – 191 v. III), partea vătămată Bratușciac Gheorghe (f.d. 192 – 193 v.III),

inculpatul Gaugaș Iurie (f.d. 194 v. III), inculpatul Roșca Alexei (f.d. 195 v.III) și

inculpatul Rangu Andrei (f.d. 195 v. III), astfel, se constată că instanța de apel nu a

admis o eroare gravă de fapt și a respectat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, examinând nemijlocit probele decisive propuse

de procuror.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,

le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate, mai mult, nu s-au stabilit erorile indicate de avocatul Ponici Ivan și

sub aspectul încălcării art. 6 CEDO, considerând că este invocat pur declarativ.

7.4 Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Balaban

Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei:

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

24

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 februarie 2019, a fost pronunțat la 04 februarie 2019 în prezența

avocatului inculpatului, Roșca Alexei, fapt confirmat prin procesul verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 207 v. III), în aceeași zi fiind

comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 05 martie 2019, modul și

termenul de atac a deciziei.

Colegiul penal conchide că avocatul Balaban Sergiu a declarat recursul

ordinar la 13 mai 2019 întitulându-l recurs suplimentar, în acest sens, instanța de

recurs menționează că în prevederile Codului de procedură penală, nu se regăsește

așa noțiune ca recurs suplimentar, astfel, recursul ordinar declarat de către avocatul

Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei, reprezintă un recurs ordinar

separat.

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de

apel pronunțată integral la 05 martie 2019, curge de la această dată și a expirat la

05 aprilie 2019.

În acest context, Colegiul penal reține că, avocatul inculpatului, Balaban

Sergiu, a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel conform

ștampilei de pe recurs pe data de 13 mai 2019, adică cu mult peste termenul legal

de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva argumente

privind depunerea tardivă a recursului.

În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și

are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va

respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 13 mai

2019, de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Roșca Alexei

urmează a fi declarat ca inadmisibil, fiind declarat peste termen.

întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, or,

recursurile ordinare declarate de către avocatul Iachimov Cristina în numele

inculpatului Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului

Gaugaș Iurie, de către avocatul Ponici Ivan în numele inculpatului Rangu Andrei

25

sunt vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Balaban Sergiu în

numele inculpatului Roșca Alexei este depus peste termen.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Iachimov

Cristina în numele inculpatului Roșca Alexei, de către avocatul Guțu Teodor în

numele inculpatului Gaugaș Iurie, de către avocatul Ponici Ivan în numele

inculpatului Rangu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Roșca Alexei

Constantin, Gaugaș Iurie Petru și Rangu Andrei Gheorghe, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu

în numele inculpatului Roșca Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 04 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Roșca Alexei

Constantin, Gaugaș Iurie Petru și Rangu Andrei Gheorghe, ca fiind depus

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

26