1ra-52/2019 — Art. 191 alin. 2 lit. b, d, 332 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni /sediul Central/ din 19 martie 2018, - - Enachi Mihail și Cernei Grigore au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Enachi Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, s-a soluționat soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Enachi Mihail a fost învinuit că în perioada de timp cuprinsă între 01.08.2015 și 17.03.2016, a activat în calitate de comandant al Unității Speciale Cornești ce aparține Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, numit prin ordinul 36p din data de 30 iulie 2015, astfel prin înțelegere prealabilă și împreună cu Cernei Grigore, care exercita funcția de șef de depozit al aceleiași 1 unități speciale, fiind persoană cu răspundere materială deplină, folosindu-se de situația de serviciu și urmărind scopul de profit și intenția directă de a însuși ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrarea sa, în perioada de activitate a lunilor ianuarie 2016 - 09 martie 2016, împreună cu Cernei Grigore a însușit ilegal conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce a cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Prima instanță a notat că Enachi Mihail a fost pus sub învinuire fiindu-i incriminată delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, comisă de către două persoane, infracțiune prevăzută la art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal. Prima instanță, a mai constatat că Enachi Mihail a fost învinuit că la 10.03.2016, folosind intenționat situația de serviciu, urmărind scopul înscrierii în documentele oficiale a unor date denaturate din interes material, a înscris în foile de parcurs cu seria XM nr. 459331 și XM nr. 459332 din 10.03.2016 date fictive privind consumul de combustibil de către automobilele de serviciu de model „UAZ 39094” cu n/î xxxx și „UAZ 3962” cu n/î xxxxx, care în realitate nu s-au alimentat în ziua respectivă și nu au ieșit de pe teritoriul unității speciale Cornești, folosindu- le la decontarea combustibilului sustras. Astfel, prima instanță a indicat că Enachi Mihail a fost învinuit de faptul că fiind persoană publică, a comis un fals în act public, prin înscrierea în documente oficiale a unor date vădit false, infracțiune prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal. Totodată, prima instanță a reținut că Cernei Grigore a fost învinuit că în perioada de activitate a lunilor ianuarie 2016 - 09 martie 2016, exercitând funcția de șef de depozit al Unității Speciale Cornești ce aparține Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, numit prin ordinul 26p din data de 05 iunie 2015, fiind persoană cu răspundere materială deplină, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Enachi Mihail, care a activat în calitate de comandant al aceleiași unități speciale, folosindu-se de situația de serviciu și urmărind scopul de profit și intenția directă de a însuși ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrarea sa, a însușit ilegal conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce a cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Prima instanță a indicat că fapta inculpatului Cernei Grigore în actul de învinuire a fost încadrată în prevederile art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, 2 încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, comisă de către două persoane.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Procuror, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Enachi Mihail să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse de amendă în mărime de 900 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, precum și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse de 900 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 2 ani. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 1500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani. - Cernei Grigore să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, și stabilirea unei pedepse cu amendă în mărime de 900 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - este neîntemeiat argumentul primei instanțe, precum că martorii Damian Lidia, Iapară Vitalie și reprezentantul părții vătămate Plopa Nicolae, nu au adus suficientă informație cu privire la întocmirea actului de inventariere, deoarece atât reprezentantul părții vătămate, cât și martorii pe caz au dat declarații sub jurământ și au fost avertizați de răspunderea penală pentru prezentarea, cu bună-știință a declarațiilor minciunoase potrivit art. 312 Cod penal; - la baza învinuirii a stat actul de inventariere din 09 martie 2016 deoarece a fost întocmit în prezența și cu participarea nemijlocită a inculpaților; - prima instanță greșit a analizat și a dat o apreciere acestor mijloace de probă - actele de inventariere din data de 09 martie 2016 și 22 martie 2016, prin simplul fapt că există o mică diferență dintre aceste două acte de inventariere, prima instanță nu le-a luat în calcul la emiterea sentinței, contrar legii, care stipulează că divergențile care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului, or în cazul dat divergențile nu țin de existența unui act de inventariere sau neexistența lui, modul de întocmire a actului, legal sau ilegal care în consecință ar fi dus la anularea unei probe și excluderea sa din probatoriu, iar în cazul analizat, nici o parte nu a solicitat excluderea actului de inventariere, atât la urmărirea penală cât și în faza de judecată însă doar s-a atenționat că există un act de inventariere din 22 martie 2016 care conține alte date, care de fapt nu schimbă esența învinuirii; 3 - prin hotătârea instanței nu s-a constatat faptul inexistenței faptei infracțiunii, adică nu a existat lipsa bunurilor indicate în actul de învinuire, încredințate în administarea inculpatului Cernei Grigore, ceea ce este un nonsens, odată ce însuși inculpații recunosc că există un neajuns de bunuri (motorină, benzină, lemn) ce nu au fost decontate, însă nu au fost sustrase de către ei; - instanța greșit a făcut analiza probelor, actului de inventariere în coraport cu depozițiile date de martori în faza de judecată, fiind depuse mărturii sub jurământ, iar la moment nu există nici un act de sesizare sau autosesizare cu privire la neveridicitatea mărturiilor depuse în fața instanței; - argumentul instanței precum că 8 metri steri de lemn, sunt lipsă din motivul că au fost predați paznicilor pentru a se încălzi, prezentând și bonuri, nu poate sta la baza unei sentințe de achitare, deoarece actul de învinuire se bazează pe dispariția a 3,5 metri steri de lemn, adică aceasta este valoarea care nu a fost decontată, adică a fost delapidată iar faptul că paznicii s-au încălzit iarna cu lemne nu exclude vinovăția inculpaților și nu are legătură cauzală, deoarece organul de urmărire penală face trimitere în actul de învinuire la lipsa bunurilor care nu au fost decontate și nici de cum la lemnele decontate sau la modul lor de folosire; - inculpatul Enachi Mihail recunoaște faptul că a dat indicații subalternilor, ca ultimii să încarce aproximativ 20 gălătuci de lemn în remorca automobilului de serviciu de model „VAZ” pentru a fi transportate la domiciliul mamei sale din sat. Cornești, r-1 Ungheni, iar fiind depistat de conducerea instituției a ordonat ca lemnele să fie aduse înapoi. Ca argument ultimul declară că acești gălătuci nu erau la balanță, ceea ce este un nonsens, deoarece pe teritoriul instituției statului totul este la balanță iar în cazul dat nu există o probă ce ar confirma cele spuse de inculpat; - Enachi Mihail, fără ajutorul șefului de depozit, nu avea să comită această infracțiune, deoarece avea nevoie și de semnătura ultimului, care la rândul său la fel avea contract de răspundere personală asupra bunurilor lăsate în administrarea sa și care a avut obligația de a deconta orice bun dat în administrarea sa; - în cadrul înaintării învinuiri, Cernei Grigore și-a recunoscut integral vina imputată în delapidarea averii străine și a achitat prejudiciul cauzat în sumă de 4390 lei; - referitor la învinuirea lui Enachi Mihail în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, motivarea primei insanțe precum că acuzarea nu a indicat elementul obligatoriu și anume „din interes material” este denaturată deoarece în actul de acuzare este indicat acest element obligatoriu „din interes material”; - faptul indicării unor date false asupra unor bunuri care au valoarea materială, care pot fi estimate în bani și care pot fi folosite în interes personal, or infracțiunea prevăzută la art 332 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune formală și 4 ea se consideră consumată din momentul înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false și nu necesită urmarea parvenită. 2.2. Reprezentantul părții vătămate Serviciul special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorolgice, Plopa Nicolae, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința primei instanțe nu se întemeiază pe careva temeiuri juridice or, concluziile și argumentele expuse în sentință sunt în contradicție cu circumstanțele constatate în procesul urmăririi penale și cercetării judecătorești; - la 09.03.2016 în baza ordinului nr. 47 cu privire la controale în unitatea specială Cornești de către grupul de lucru al Serviciului Special au fost efectuate activități de control. În procesul controlului s-a constatat că Enachi Mihail, fiind persoană cu răspundere materială individuală deplină, în baza contractului semnat la 17.08.2015, încâlcând obligațiunile sale de serviciu și etica morală a unui conducător, folosindu-se de situația de serviciu și urmărind scopul de profit și intenție directă, prin înțelegere prealabilă cu Cernei Grigore, care exercita funcția de șef de depozit, au însușit ilegal conform actului de inventariere 158 litri de motorină la prețul de 15 lei litru în sumă de 2370 lei, 20 litri de benzină A-92 la prețul de 17 lei litru în sumă de 340 lei și 3,5 metri steri de lemne pentru foc la prețul de 480 lei metru ster în sumă de 1680 lei, care toate se aflau la evidența contabilă a Serviciului Special. Prejudiciul cauzat Serviciului Special a costituit 4390 lei fiind o daună considerabilă; - fiind audiat la faza urmăririi penale, Cernei Grigore și-a recunoscut vina în săvârșirea împreună cu Enachi Mihail a infracțiunii prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, restituind și prejudiciul material întrunind astfel cerințele de a fi amnistiat, însă sub influența lui Enachi Mihail a mers în instanța de judecată dând declarații false, iar Enachi Mihail, în procesul urmăririi penale dar și în procesul cercetării judiciare nu și-a recunoscut vina sa; - infracțiunile au fost săvârșite de inculpați cu intenție, deoarece își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor și au prevăzut urmările, întreprinzând acțiuni de nimicire a probelor prin falsificarea actelor oficiale; - din punct de vedere fiscal, foile de parcurs sunt documente oficiale aprobate de Ministerul Finanțelor, prin care contabilitatea instituției justifică cheltuielile de combustibil, ca fiind efectuate în scopul activității desfășurate. Scopul acestui document este asigurarea deductibilității integrale a cheltuielilor pentru automobilele care funcționează. Foile de parcurs justifică toate cheltuielile generate de exploatarea automobilelor. Introducerea cu intenție a unor înscrisuri vădit false oferă posibilitatea săvârșirii delapidărilor și furturilor bunurilor statului; 5 - foile de parcurs au fost depistate la 22.03.2016 și erau pregătite pentru a fi pezentate contabilității Serviciului Special dar nu pentru a fi anulate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018, au fost admise apelurile declarate, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - procesul penal în privința lui Enachi Mihail pe învinuirea în bazat art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție; - Enachi Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani; - Cernei Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, procesul penal fiind încetat în legătură cu aplicarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Instanța de apel a constatat că Enachi Mihail în perioada de timp cuprinsă între 01.08.2015 și 17.03.2016, a activat în calitate de comandant al Unității Speciale Cornești ce aparține Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, numit prin ordinul 36p din data de 30 iulie 2015, astfel prin înțelegere prealabilă și împreună cu Cernei Grigore, care exercita funcția de șef de depozit al aceleiași unități speciale, fiind persoană cu răspundere materială deplină, folosindu-se de situația de serviciu și urmărind scopul de profit și intenția directă de a însuși ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrarea sa, în perioada de activitate a lunilor ianuarie 2016 - 09 martie 2016, împreună cu Cernei Grigore a însușit ilegal conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce a cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Tot Enachi Mihail, la 10.03.2016, folosind intenționat situația de serviciu, urmărind scopul înscrierii în documentele oficiale a unor date denaturate din interes material, a înscris în foile de parcurs cu seria XM nr. 459331 și XM nr. 459332 din 10.03.2016 date fictive privind consumul de combustibil de către automobilele de serviciu de model „UAZ 39094” cu n/î xxxxxx și „UAZ 3962” cu n/î xxxxxx, care în realitate nu s-au alimentat în ziua respectivă și nu au ieșit de pe teritoriul unității speciale Cornești, folosindu-le la decontarea combustibilului sustras. Totodată, instanța de apel a reținut că Cernei Grigore în perioada de activitate a lunilor ianuarie 2016 - 09 martie 2016, exercitând funcția de șef de 6 depozit al Unității Speciale Cornești ce aparține Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, numit prin ordinul 26p din data de 05 iunie 2015, fiind persoană cu răspundere materială deplină, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Enachi Mihail, care a activat în calitate de comandat al aceleiași unități speciale, folosindu-se de situația de serviciu și urmărind scopul de profit și intenția directă de a însuși ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrarea sa, a însușit ilegal conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce a cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului Enachi Mihail în baza art. 191 alin. (2) lit. b), d) și 332 alin. (1) Cod penal, iar a lui Cernei Grigore în baza art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit eronat starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, ajungând eronat la concluzia achitării lui Enachi Mihail și Cernei Grigore învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, și a lui Enachi Mihail învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a atestat că prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, astfel menționând că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților Enachi Mihail și Cernei Grigore, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a lui Enachi Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a menționat că a ținut cont de prevederile din art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, și în ședința instanței de apel s-au audiat inculpații, reprezentantul părții vătămate și martorii, fiind verificate și cercetate declarațiile și probele materiale prezente la cauza penală respectivă. Mai mult, instanța de apel a notat că deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, aceasta este demonstrată prin următoarele probe administrate, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, cum ar fi: - declarațiile reprezentantului părții vătămate Plopa Nicolae, a martorilor Iapără Vitalii, Rodici Ion, Eremeico Serghei din prima instanță și din instanța de apel; 7 - declarațiile din prima instanță a martorului Damian Lidia, Cimbir Veaceslav, Sîrbu Stanislav, Țurcanu Tudor, Radu Iurie, Grecu Grigore, Gîrbea Gheorghe, Buga Alexandru, Grițco Victor, Onceanu Ghenadie; - caracteristicile lui Cernei Grigore și Enachi Mihail (f.d. 190-191, vol. I); - sesizarea directorului Serviciului Special, înregistrată la data de 18.03.2016 la IP Ungheni (f.d. 12, vol. I); - lista de inventariere efectuată la 09 martie 2016, potrivit căreia în urma inventarierii s-au depistat lipsa a 20 litri de benzină cu valoarea de 340 lei, 158 litri de motorină cu valoarea de 2370 lei și 3,5 metri steri de lemne cu valoarea de 1680 lei (f.d. 30, vol. 1); - lista de inventariere din 22 martie 2016, în urma căreia a fost constatat stocul efectiv a 760 litri de benzină și 915 litri de motorină, fără a fi indicate careva neajunsuri, lista fiind semnată inclusiv de inculpatul Cernei Grigore (f.d. 62, vol. I); - copia Registrului de verificare a rezultatelor inventarierii din 22 martie 2016, semnat de Ungureanu L., Plopa N. și Damian L., conform căruia au fost depistate neajunsuri de 20 litri de benzină în valoare de 340 lei și 73 litri de motorină în valoare de 1095 lei (f.d. 137 vol. I); - lista efectuată în baza ordinului din 31 martie 2016 nr. 73, potrivit căreia la rubrica „neajunsuri”, printre altele, sunt indicate 3,5 metri steri de lemn cu valoarea de 1680 lei, 20 litri de benzină cu valoarea de 340 lei și 121 litri de motorină, cu valoarea 1815 lei (f.d. 138 vol. I); - încheierea cu privire la efectuarea anchetei de serviciu din 16.03.2016, în care se indică asupra neajunsurilor depistate în urma inventarierii și anume a 158 litri de motorină, 20 litri de benzină, 3,5 m3 de lemne (f.d. 13, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 martie 2016, la unitatea specială Cornești, fiind atașată planșa foto (f.d. 25-27, vol. I); - copiile a două foi pentru alimentare cu carburanți și lubrifianți, fiecare a câte 200 litri (f.d. 39 vol. I); - autorizația din 14.12.2015 pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite, eliberată unității speciale Cornești și actul Inspectoratului Ecologic nr. 101062 din data de 14.12.2015, prin care se permite efectuarea tăierii (f.d. 45, 46 vol. I); - obligațiile funcționale ale comandantului unității speciale a Serviciului Special al Republicii Moldova, fișa personală (f.d. 47, 54 vol. I); - obligațiile șefului de depozit, Contractul de răspundere materială deplină, fișa personală (f.d. 49, 50, 57 vol. I); - copia Registrului de ținere a evidenței foilor de parcurs a automobilului UAZ cu n/î xxxx (f.d. 60, 61 vol. I); 8 - contractul de locațiune nr. 01 din 22 februarie 2016 a automobilului de model KAMAZ, n/î xxxxx, între Serviciul Special pentru influențe Active asupra proceselor Hidrometeorologice, în calitate de locator și Rodici Ion, în calitate de locatar. Actul de primire-predare a automobilului, în baza contractului de locațiune (f.d. 66, 67 vol. I); - două foi de parcurs în original, ambele din data de 10 martie 2016 (f.d. 72, 73 vol. I); - ordinul din 17.03.2016, emis în urma efectuării anchetei de serviciu, prin care au fost concediați din funcție Enachi Mihail și Cernei Grigore (f.d. 29, vol. I); - certificat de înregistrare a Serviciul Special pentru influențe Active asupra proceselor Hidrometeorologice; - cererea din data de 14.07.2016, prin care Cernei Grigore solicită directorului serviciului special, să-i fie reținut neajunsul depistat, în sumă de 4165 lei, din salariu (f.d. 141, vol. I); - adeverințe despre faptul că Cernei Grigore nu se află la evidența medicului psihiatru și că Enachi Mihail nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (f.d. 180, 202, 203, vol. I); - forma 246 în privința lui Cernei Grigore și Enachi Mihail și copia sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27.04.2000 (f.d. 186-187, 199 vol. I); - 4 bonuri de consum din data de 10.11.2015 prin care au fost transmise de către Cernei Grigore, a câte 2 metri steri de lemne la 4 paznici ai unității speciale Cornești (f.d. 57-53, 107 vol. II); - copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 26.06.2017 și decizia Curții de apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe. În urma examinării cauzei civile a fost anulat Ordinul de concediere nr. 54 din 17.03.2016 a lui Enachi Mihail (f.d. 108-136 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 02.06.2016 (f.d. 136, vol. I); Instanța de apel a mai indicat că suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel, procurorul a solicitat cercetarea următoarelor probe: - recipisa semnată de către Cernei Grigore privind răspunderea materială din data de 05.06.2015 (f.d. 51 vol. I); - ordinele emise și semnate de către Enachi Mihail, prin care se confirmă sancțiunea disciplinară aplicată inculpatului Enachi Mihail (f.d. 147-148, vol. I); - încheierile privind asigurarea executării din 15 martie 2013 (f.d. 25-26, vol. I); - contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină încheiat cu inculpatul Enachi Mihail din 17.08.2015 (f.d. 52, vol. I). Instanța de apel a respins alegațiile apărării privind nevinovăția inculpaților ca nefiind plauzibile, menționând că declarațiile inculpaților Cernei Grigore și 9 Enachi Mihail în cadrul cercetării judecătorești au fost date în scopul eschivării de la o eventuală răspundere penală și constituie o formă de autoapărare a inculpaților. Mai mult, instanța de apel a reținut că inculpatul Cernei Grogore în cadrul anchetei de serviciu a recunoscut vinovăția sa integral și a achitat prejudiciul material, indicând direct la acțiunile inculpatului Enachi Mihail. Aceste declarații coroborând cu probele administrate în cadrul cercetării judecătorești și expuse pe larg mai sus. În acest context, instanța de apel a relevat că prima instanță în sentință nu a apreciat aceste probe, dând prioritate declarațiilor inculpaților Cernei Grigore și Enachi Mihail din cadrul cercetării judecătorești, în pofida faptului că acestea nu coroborează cu restul mijloacelor de probă administrate la faza urmăririi penale și în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel a indicat că din materialele dosarului rezultă cu certitudine însușirea ilegală de către inculpații Cernei Grigore și Enachi Miahil, conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce au cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Cu referire la pedeapsă aplicată inculpatului Enachi Mihail, instanța de apel a notat că ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite - inculpatul a comis o infracțiune gravă, de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnat, nu și-a recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru. Instanța de apel a menționat că apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv personalitatea inculpatului Enachi Mihail, luând în considerare în special politica penală a statelor europene ce derivă din recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei potrivit căreia instanțele de judecată ar trebui să recurgă mai des la pedepse alternative detențiunii când este cazul. În acest sens, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpatului Enachi Mihail, poate fi atins prin aplicarea pedepsei penale sub formă de amendă, apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că inculpatul nu are antecedente penale și a comis o infracțiune gravă. Totodată, în privința învinuirii în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, care este o infracțiune ușoară, iar faptele imputate lui Enachi Mihail au fost comise la 10 martie 2016, iar conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a expirat termenul de de 2 ani de tragere la răspundere penală la 10 martie 2018, din care considerent instanța de apel a încetat procesul penal în privința lui Enachi Mihail pe art. 332 alin. (1) Cod penal. 10 În privința inculpatului Cernei Grigore, instanța de apel a indicat că și-a recunoscut vina la faza urmăririi penale, a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, care la moment nu are careva pretenții față de inculpat. Mai mult, reprezentantul părții vătămate în cererea de apel consideră posibilă aplicarea amnistiei în privința inculpatului Cernei Grigore. Mai mult, s-a relevat că inculpatul Cernei Grigore, a comis pentru prima dată o infracțiune gravă, iar antecedente penale nu are. Astfel, instanța de apel a constatat că în speță sunt întrunite condițiile stabilite de art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind Amnistia în legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. Totodată, instanța de apel a atestat că în speță nu se atestă interdicțiile prevăzute de art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind Amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. În același context, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Cernei Grigore nu a solicitat aplicarea amnistiei în privința acestuia, instanța va aplica instituția amnistiei față de acesta or, în virtutea prevederilor art. 2 alin.(3) al legii nr. 210 din 29 iulie 2016, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărâ aplicarea prezentului articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. l și nu cade sub incidența art. 10. Prin urmare, instanța de apel a conchis că faptele incriminate cât și persoana inculpatului Cernei Grigore cad sub incidența Legii privind Amnistia în legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, iar temeiuri pentru neaplicarea actului de amnistie, nu a stabilit.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1. Avocatul Bobu Anatolie cu inculpatul Enachi Mihail, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului, recurentul indică că: - atât prin declarațiile contabilei șef, cât și declarațiile reprezentantului întreprinderii Plopa Nicolae, a fost confirmat faptul folosirii lemnelor, motorinei și benzinei pentru necesitățile detașamentului și nu în interes personal, de aceia în acțiunile lui Enachi Mihail lipsește elementul constitutiv a infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal - delapidarea averii încredințate, iar declararea ca probă a unui act emis de o comisie incompetentă, fără verificarea efectuării de Enachi Mihail a lucrărilor indicate, ca ulterior să fie pus, împreună cu declarațiile persoanelor cointeresate, la baza unui act de învinuire este greșită; 11 - referitor la acest episod, Enachi Mihail a explicat că în procesul lucrărilor de pregătire a detașamentului pentru perioada de vară s-a impus curățarea traseelor de crengile ce atârnau pe căile de acces și împiedicau deplasarea mijloacelor de transport la obiect pentru ce a fost utilizată atât motorina la transportare, cât și cele 20 litri de benzină pentru tăierea lor; - în ședința de judecată reprezentantul întreprinderii, Plopa Nicolae a recunoscut că s-au efectuat lucrările de tăiere, că lemnele alocate au fost utilizate la încălzirea blocului administrativ, însă este lipsită fără oarecare logică elementară afirmația că totuși absența lor este un neajuns; - în ședința de judecată Enachi Mihail a declarat, că a dus la mama sa aproximativ 20 de buturugi din lemnul tăiat de pe marginea drumului, însă acest act nu a fost incriminat de către procuror deoarece ele nu aparțineau întreprinderii, nu puteau fi luate la evidență, masa lemnoasă nefiind averea ei și nu a fost constatat pătimitul. Din acest motiv este imposibil de a constata dovedită vinovăția lui Enachi Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, deoarece nu a fost constatat anume proprietarul acestor crengi, drumul neaparținând SSIAPH și era imposibil de a fi declarate ca proprietate a întreprinderii, cu toate că de instanța de apel este invocat și acest act că ar cădea sub incidența articolului penal; - instanța de apel incorect indică că Enachi Mihail ar fi declarat că din masa lemnoasă din patru autocamioane au fost puse la evidență doar 3,6 metri steri; - declarațiile inculpaților pe cauză au fost confirmate pe deplin de către un șir întreg de martori , declarațiile cărora au fost indicate în sentință, însă fără a le acorda o apreciere juridică, ce contravine cerințelor art. 394 Cod de procedură penală; - este ilegală și declararea vinovăției lui Enachi Mihail pe art. 332 alin. (1) Cod penal, deoarece prin esența și definiția sa, foia de parcurs este un document de confirmare a distanței parcurse de un mijloc de transport ce aparține unui subiect juridic și cantității de combustibil consumat pentru aceasta, de uz intern, pentru evidența contabilă și nu se include în categoria actelor publice; - în cadrul examinării dosarului penal în prima instanță a fost prezentată ca probă, din partea apărării, hotărârea judecătoriei Chișinău de la 26.06.2017, prin care Enachi Mihail a fost restabilit în funcție, hotărâre menținută fără schimbări de către instanțele ierarhic superioare, unde probele invocate de procuror în învinuirea lui au fost declarate ilegale, în așa mod, de două instanțe judiciare aceiași situație a fost interpretată diferit; - nu este clară aprecierea probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, or prin circumstanțele cauzei este demonstrată nevinovăția inculpatului. 12 4.1.1. La 13 august 2018, inculpatul Enachi Mihail a prezentat o cerere suplimentară la recursul declarat împreună cu avocatul Bobu Anatolie, menționând că: - la 09.03.2016 a avut loc inventarierea, pe 10.03.2016 au fost scrise 2 foi de parcurs dar care nu au fost folosite și au rămas în cartea de înregistrare a foilor de parcurs pentru a fi anulate de contabilitate la prezentarea raportului pentru luna martie. Contabilitatea din Chișinău urma să deconteze combustibilul în baza foilor de parcurs utilizate, dar aceste 2 foi nu au fost folosite, printr-un act de casare. Însăși foaia de parcurs este un document de evidență primară internă (nu document public), un document în primul rând pentru șofer pentru a confirma ruta unde se deplasează. Foile de parcurs au fost găsite la inventariere pe data de 22.03.2016 în registrul unde le-a lăsat pentru a fi transmise în contabilitate și a fi casate, ca formulare de strictă evidență, deja dupa concedierea pe 17.03.2016. În baza la ce procurorul afirma ca Enachi Mihail a folosit aceste foi de parcurs și a sustras combustibil fiind deja concediat; - comisia de anchetă care a constatat încălcarea a fost constituită fără ordin, fără a-i aduce la cunoștință rezultatele acelei anchete, făra a i se cere o explicație în scris pe faptele expuse în anchetă. A făcut cunoștința cu ancheta din Dosarul de la Ungheni; - 3,5 m3 de lemne de foc au fost folosite la încălzirea încaperilor administrative a Unității din Cornești în perioada noiembrie 2015-martie 2016 de către 4 paznici care au primit de la depozit câte 2 m3 de lemne sub semnătură. Actul de casare urma a fi prezentat în contabilitate la închiderea sezonului de încălzire. Așa act a fost făcut la momentul inventarierii, semnat de comisia internă, desemnată prin ordinul directorului, dar nu a fost confirmat fără nici un motiv de conducerea întreprinderii și anexat la dosar. Referitor la lemnele care au fost duse la mama de 90 ani, ele au fost întoarse pe teritoriul Unității Cornești în aceiași zi pe 07.03.2016; - cantitatea de combustibil care se incriminează ca fiind sustrasă, a fost eliberată șoferilor și folosită la curățarea drumurilor de crengi, cu autorizația Inspectoratului Ecologic. 4.2. Inculpatul Cernei Grigore, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - este nevinovat de comiterea infracțiunii de delapidare incriminate, or motorina și benzina au fost utilizate la activitate întreprinderii; - temei pentru a fi constata vinovăția sa a fost recunoașterea vinovăției sub promisiunea de a lucra mai departe cu achitarea așa numitului prejudiciu, iar la 13 urmărirea penală a fost asistat de un avocat numit, care nu a fost în stare să-i explice consecințele unui asemenea act. Ulterior, când dosarul a fost transmis în instanța de judecată a conștientizat că va fi judecat fără a fi vinovat; - instanța de apel a dat o apreciere ilegală probelor, în primul rând explicațiilor muncitorilor care au efectuat tăierile și transportul crengilor, fiind pus accent pe declarațiile persoanelor cointeresate, care niciodată nu au fost în stare de a da explicații referitor la neincluderea în act a cheltuielilor pentru lucrările efectuate. 5 La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe: 5.1. Procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că instanța de apel rejudecând cauza a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorilor, iar în recursuri se invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ce nu este temei de recurs conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 5.2. Reprezentantul părții vătămate, Plopa Nicolae care pledează pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, specificând că argumentele invocate nu corespund realității și contravin tuturor probelor administrate, cercetate și verificate de instanța de apel.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi 14 prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit mai menționează că recurenții, drept temei pentru declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume sub aspectul că în acțiunile lor nu se întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. Verificând legalitatea hotărârii atacate, Colegiul penal lărgit reține că în speță este incident temeiul de recurs neinvocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal notează că potrivit prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Alin. (2) al aceluiași articol, stipulează că, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Procesul penal, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată. Alin. (3) al aceluiași articol stabilește că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată. Reieșind din aceste prevederi legale, care sunt principii unanim recunoscute, inclusiv de tratatele internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, jurisprudența națională a stabilit o practică judiciară potrivit căreia vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul, când instanța de judecată, 15 călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține și prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilesc că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei instanțe, descrise și în sentință (f.d. 155-166, vol. I), și corect a adoptat soluția de achitare a lui Enachi Mihail și Cernei Girgore de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și a lui Enachi Mihail de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, pe același motiv, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Astfel, se atestă că prima instanță, analizând probele prezentate de partea acuzării, a stabilit veridic că învinuirea adusă inculpaților Enachi Mihail și Cernei Grigore în baza art. 191 alin. (2) lit. b), d), Cod penal, nu s-a confirmat prin cumulul de probe administrat de partea acuzării, menționând just că probele administrate nu demonstrează care a fost prejudiciul cauzat efectiv, din considerentul că calculele și măsurările efectuate în timpul inventarierii din 09 martie 2016, conform declarațiilor martorilor - (persoanele participante la inventariere) au fost efectuate cu aproximație, în lipsa unei metodologii concrete, iar actele de inventariere prezintă divergențe, ce creează dubii privind veridicitatea acestora, ce nu au fost înlăturate în careva mod de partea acuzării. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță corect a interpretat aceste dubii în favoarea inculpaților, cu respectarea art. 8 alin. (3), 24 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs ordinar consideră corectă și soluția de achitare a primei instanțe, a lui Enachi Mihail de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din considerentul că actul de învinuire nu a fost expus clar, nefiind indicat în acesta motivul comiterii infracțiunii - interes material sau personal, ca element obligatoriu specificat în textul articolului specificat, iar instanța de apel nici nu s-a expus pe aceste aspecte, doar constatând 16 în decizie (f.d. 243, vol. II) vinovăția lui Enachi Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, fără a descrie și a analiza în decizie, care anume probe demontrează vinovăția acestuia pe acest capăt de acuzare, fiind făcute doar mențiuni generale, fără o delimitare certă și concretă pe această infracțiune incriminată lui Enachi Mihail. Pe cale de consecință, instanța de apel, examinând apelul declarat de către procuror, a conchis pripit că probele prezentate de acuzare demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea faptelor imputate, în rezultat greșit a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare. În urma analizei conținutului deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit notează că la argumentarea soluției, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, fără a înlătura divergențele și presupunerile privind datele ce rezultă din actele de inventariere și declarațiile martorilor, fără a aduce argumente plauzibile de admitere a acestor probe, condamându-i neîntemeiat pe Cernei Grigore în baza art. 191 alin. (2) lit b), d) Cod penal, iar pe Enachi Mihail în baza art. 191 alin. (2) lit. b), d), 332 alin. (1) Cod penal, în lipsa unor probe certe și suficiente pentru a confirma vinovăția (intenția) acestora și existența faptei infracțiunilor incriminate, fără a se expune asupa indicelui calificativ „cauzarea de daune considerabile” Unității Speciale Cornești în sumă de 4390 lei, asupra hotărârilor civile prin care a fost restabilit în funcție Enachi Mihail (f.d. 108-136, vol. II), de către instanțele civile fiind apreciate practic aceleași probe. În acest context, Colegiul penal lărgit invocă că sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Or, CtEDO în hotărârea Capeau vs. Belgia din 13.01.2005, a constatat că, „în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării”. Totodată, se subliniază că potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, „Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii”. Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu acceptă motivarea instanței de apel, care în urma analizei efectuate a materialelor cauzei se atestă a fi una incorectă și contradictorie. În acest context, din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit subliniază că acceptă argumentele primei instanțe ce țin de soluția de achitare a inculpaților de sub învinuirea înaintată, ce sunt în corespundere cu cumulul de probe cercetat în ședința de judecată de prima instanță, apreciat just de prima instanță prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descris și analizat amănunțit 17 în sențință, totodată cu expunerea asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, ce denotă cu certitudine că sentința primei instanțe a fost adoptată legal și întemeiat, cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate urmează a fi admise cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca fiind neîntemeiată și cu menținerea sentinței primei instanțe, din motiv că apelul a fost greșit admis, în speță confirmându-se temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bobu Anatolie cu inculpatul Enachi Mihail, de către inculpatul Cernei Grigore și de către inculpatul Enachi Mihail, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Enachi Mihail Xxxxx, Cernei Grigore Xxxxx cu menținerea sentinței Judecătoriei Ungheni /sediul Central/ din 19 martie 2018, prin care: - Enachi Mihail Xxxxx și Cernei Grigore Xxxxxx au fost achitați de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Enachi Mihail Xxxxx a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 18 19 februarie 2019 Dosarul nr. 1ra-52/2019 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală privindu-i pe Enachi Mihail și Cernei Grigore. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Bobu Anatolie cu inculpatul Enachi Mihail, de către inculpatul Cernei Grigore și de către inculpatul Enachi Mihail, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018 și menținută sentința Judecătoriei Ungheni /sediul Central/ din 19 martie 2018, prin care: - Enachi Mihail Xxxxx și Cernei Grigore Xxxxxx au fost achitați de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Enachi Mihail Xxxxx a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 2. Am semnat cu respect decizia, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursurile ordinare declarate de către avocatul Bobu Anatolie cu inculpatul Enachi Mihail, de către inculpatul Cernei Grigore și de către inculpatul Enachi Mihail, urmau a fi respinse cu menținerea în vigoare a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018. Având în vedere materialele cauzei, consider corectă soluția instanței de apel în decizia din 18 iunie 2018, prin care au fost admise apelurile declarate de către procuror și reprezentantul părții vătămate Serviciul special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorolgice, Plopa Nicolae, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - procesul penal în privința lui Enachi Mihail pe învinuirea în bazat art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție; - Enachi Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani; - Cernei Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, procesul penal fiind încetat în legătură cu aplicarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25- a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Or, analizând argumentele invocate în recursurile ordinare declarate de către avocatul Bobu Anatolie cu inculpatul Enachi Mihail, de către inculpatul Cernei Grigore și de către inculpatul Enachi Mihail privind ilegalitatea deciziei instanței de apel, 19 constat că motivele reflectate în recurs și opinia subiectivă a recurenților asupra nevinovăției acestora, nu constituie în acest sens, temei de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel admițând apelul procurorului, și-a motivat soluția detaliat potrivit pct. 5 al deciziei contestate, în baza probelor care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Totodată, consider eronată concluzia instanței de fond privind achitarea lui Enachi Mihail și Cernei Grigore învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, și a lui Enachi Mihail învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Or, inculpatul Cernei Grigore în cadrul anchetei de serviciu a recunoscut vinovăția sa integral și a achitat prejudiciul material, indicând direct la acțiunile inculpatului Enachi Mihail. Aceste declarații coroborând cu probele administrate în cadrul cercetării judecătorești și expuse pe larg mai sus în decizia contestată, fiind constatată cu certitudine însușirea ilegală de către inculpații Cernei Grigore și Enachi Miahil, conform actului de inventariere 158 litri de motorină, 20 litri de benzină A - 92 și 3,5 metri steri de lemn pentru foc, prin ce au cauzat instituției respective o daună considerabilă în valoare totală de 4390 lei. Mai mult ca atît, că și inculpatul Enachi Mihail recunoaște faptul că a dat indicații subalternilor, ca ultimii să încarce aproximativ 20 gălătuci de lemn în remorca automobilului de serviciu de model „VAZ” pentru a fi transportate la domiciliul mamei sale din sat. Cornești, r-1 Ungheni, iar fiind depistat de conducerea instituției a ordonat ca lemnele să fie aduse înapoi. Totodată, din materialele cauzei se constată, că Enachi Mihail, folosind intenționat situația de serviciu, urmărind scopul înscrierii în documentele oficiale a unor date denaturate din interes material, a înscris în foile de parcurs cu seria XM nr. 459331 și XM nr. 459332 din 10.03.2016 date fictive privind consumul de combustibil de către automobilele de serviciu de model „UAZ 39094” cu n/î Xxxxx și „UAZ 3962” cu n/î xxxxx, care în realitate nu s-au alimentat în ziua respectivă și nu au ieșit de pe teritoriul unității speciale Cornești, folosindu-le la decontarea combustibilului sustra, acțiuni încadrate în baza art.332 alin.(1) Cod penal - ca fals în acte publice, comis de către o persoană publică, a comis, prin înscrierea în documente oficiale a unor date vădit false, din interese materiale. Reieșind din materialele dosarului, se atestă că, de către instanța apel corect a fost apreciat întreg probatoriu în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind încadrarea acțiunilor inculpaților. Astfel că, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel, rezultă din probele acumulate la prezenta cauză, careva încălcări procedurale, pe care le invocă recurenții nu se regăsesc în speța dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de lege, iar argumentele recurenților sunt neîntemeiate, și țin în marea parte de dezacordul cu 20 aprecierea probelor. Instanța de apel, rejudecând cauza a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorilor, iar în recursuri se invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ce nu este temei de recurs conform art.427 alin. (1) Cod de procedură penală. Pentru aceste motive am optat pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Enachi Mihail și Cernei Grigore, ca fiind vădit neîntemeiate. Judecător Cobzac Elena 21