1ra-742/2019 — Art. 264/1 al. 4 CP

Prima instanță: 12.12.2017 - 28.03.2018;

Instanța de apel: 08.05.2018 - 05.12.2018;

Instanța de recurs: 25.02.2019 - 17.04.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 28 martie 2018, Tricolici Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(4) Cod penal. S-a respins cererea procurorului privind recuperarea cheltuielilor legate de examinarea cauzei din contul lui Tricolici Ion. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Tricolici Ion este învinuit de organul de urmărire penală pentru faptul că la 21 octombrie 2017 ora 23:40, fără a dispune de permis de conducere a condus pe drumul local din satul Japca raionul Florești, automobilul de model Audi 80 cu număr de înmatriculare xxxxx, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat. Conform rezultatului testării alcoolscopice nr. 3234 din 21.10.2017, concentrația de alcool în aerul expirat de către cet. Tricolici Ion, era de 0,49 mg/l. Astfel, Tricolici Ion a ignorat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, prevăzute de pct.14 lit. a) „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate...”. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că organul de urmărire penală, în drept, a încadrat acțiunile lui Tricolici Ion în prevederile art.264/1 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: 1 conducerea mijlocului de transport de către o persoană care nu deține permis de conducere în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în procuratura raionului Florești, Iapără Gheorghe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Tricolici Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(4) Cod Penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1100 unități convenționale. 3.1 În motivarea apelului, procurorul indică că în pofida argumentelor aduse, instanța de judecată în mod eronat a neglijat valoarea probantă a probelor administrate, fiind totodată dusă în eroare de declarațiile inculpatului care nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și care poartă un caracter de apărare, urmărind scopul primordial de eschivare de la răspunderea penală. Deși, inculpatul Tricolici Ion în ședința de judecată nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, vina acestuia a fost dovedită integral și obiectiv confirmată, prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și ulterior examinate în cadrul cercetării judecătorești. În scopul emiterii sentinței de achitare, instanța în mod nejustificat a redus valoarea probantă a altor probe examinate în ședință. Astfel, declarațiile martorilor Părăsii Ghenadie și Sîrbu Marian, precum și rezultatul testării alcoolscopice nr.3234 din 21.10.2017, procesele - verbale de confruntare dintre martori și bănuit, procesul-verbal de constatare a faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, care a fost semnat de inculpatul Tricolici Ion fără a face careva obiecții, au fost ignorate. Menționează că, în cadrul ședințelor de judecată martorii Părăsii Ghenadie și Sîrbu Marian au indicat cert că, automobilul se deplasa și au observat acest fapt, datorită luminilor de la farurile acestuia. Totodată au menționat că inculpatul Tricolici Ion era singur în automobil, alte persoane nu erau în preajmă. Negând valoarea probantă a declarațiilor martorilor acuzării Părăsii Ghenadie, care au fost preîntâmpinați pentru răspunderea ce o poartă conform art. 3 12 Cod penal, instanța a întemeiat sentința doar pe declarațiile inculpatului. Martorii apărării nu au fost prezenți la fața locului în momentul stopării lui Tricolici Ion cât și documentării lui. Unul din martori este chiar unchiul inculpatului Tricolici Ion și declarațiile acestuia urmează a fi apreciate critic. Mai mult ca atât, inculpatul Tricolici Ion indirect a recunoscut vinovăția, deoarece a menționat că, după ce a fost supus testării alcoolscopice a condus automobilul până la domiciliul său. Menționează că, la 05.12.2017, în privința lui Tricolici Ion, a fost emisă ordonanța de punere sub învinuire incriminându-i-se săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264/1 alin.(4) Cod Penal. Ținând cont că ponderea cazurilor de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate este una alarmantă și că asemenea fapte sunt cauza unui număr mare de accidente rutiere, care au provocat decesul și vătămarea gravă a integrității și sănătății persoanelor, consideră că prin achitarea cet. Tricolici Ion, nu a fost atins scopul legii penale care apără împotriva infracțiunilor. Pedeapsa are drept scop 2 restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. Prin tragerea la răspundere penală a cet. Tricolici Ion, urmează a fi exercitată o influență pozitivă asupra altor indivizi care vor fi determinați astfel să nu săvârșească infracțiuni, știind cu certitudine că pedeapsa este inevitabilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2018 a fost admis apelul procurorului în procuratura raionului Florești, Iapără Gheorghe, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Tricolici Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(4) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a numit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1100 u. c, ce constituie 55000 lei. Solicitarea procurorului cu privire la încasarea sumei de 30 lei sub formă de cheltuieli judiciare, a fost respinsă. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond eronat a ajuns la concluzia precum că, acțiunile inculpatului Tricolici Ion nu se încadrează în componența de infracțiune prevăzută de art.264/1 alin.(4) Cod penal, or, la caz s-a constatat existența faptei infracțiunii și anume că: Inculpatul Tricolici Ion la 21 octombrie 2017 ora 23:40, fără a dispune de permis de conducere a condus pe drumul local din satul Japca raionul Florești, automobilul de model Audi 80 cu număr de înmatriculare xxxxx, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat. Conform rezultatului testării alcoolscopice nr.3234 din 21.10.2017 concentrația de alcool în aerul expirat de către cet. Tricolici Ion, era de 0,49 mg/l. Astfel, Tricolici Ion a ignorat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de pct.14 lit.a) „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate...” Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, acțiunile lui Tricolici Ion întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264/1 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere. Judecând apelul în contextul verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Tricolici Ion în comitere infracțiunii prevăzute de art.264/1 alin.(4) Cod penal a fost demonstrată pe deplin prin probele prezentate, analizate prin prisma veridicității, pertinenței, utilității și concludenții lor, care demonstrează cu certitudine vina inculpatului în cele incriminate și anume prin: - declarațiile martorului Tricolici Ilie (f.d.77-79); declarațiile martorului Parasii Ghenadie (f.d.73-74); - declarațiile martorului Sîrbu Marian (f.d.70-72); - ordonanța de începere a urmăririi penale din 25.10.2017 (f.d.1); - procesul-verbal privind constatarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii din 25.10.2017 (f.d.6); - informația primită de la operatorul „112” (f.d.7); - raportul agentului constatator din 21.10.2017 (f.d.8 ); - rezultatele alcooltestului „Drager” (f.d.9); - recipisa din 21.10.2017 (f. d. 10); - certificatul din 20.10.2017 (f. d. 13); - 3 buletin de verificare metrologică nr. 3.5.49-183 din 27.12.2016 (f.d.14); - informația de la Biroul de înmatriculare a Transportului și documentarea conducătorilor auto Florești din 31.10.2017 (f.d.21); - procesul-verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Sîrbu Marian din 08.11.2017 (f.d.30-31); - procesul-verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Părăsii Ghenadie din 16.11.2017 (f.d.32-33); - cazierul contravențional din 27.10.2017 (f.d.39). Examinând chestiunea numirii pedepsei inculpatului Tricolici Ion, pentru comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75, 78 alin.(1) Cod penal, ținând cont de scopul pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite care face parte din categoria celor ușoare, de persoana celui vinovat care se caracterizează pozitiv, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află și nu s-a aflat, pentru prima dată este atras la răspundere penală, de circumstanțele cauzei, de consecințele infracțiunii, de lipsa circumstanțelor agravante și a considerat că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate, sub formă de amendă în mărime de 1100 unități convenționale, ce constituie 55000 lei, constituind o pedeapsă echitabilă pentru faptele comise care v-a asigura atingerea scopului pedepsei. Cu privire la argumentul acuzatului de stat, privind încasarea din contul inculpatului a sumei de 30 lei ce constituie cheltuieli de judecată legate de testarea alcoolscopică, instanța de apel a considerat neîntemeiată cerința data a apelantului, pe care a respinso. Or, în corespundere cu prevederile art. 227 Cod de procedură penală, suma suportată în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în privința comiterii infracțiunii incriminate, privind testarea alcoolscopică, reprezintă suma ce urmează a fi achitată din bugetul de stat.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Tricolici Ion în care a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, și a solicitat admiterea recursului, casarea decizia Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2018, cu menținerea sentinței Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 28 martie 2018, prin care Tricolici Ion a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264/1 alin.(4) Cod Penal. 5.1. În motivarea recursului avocatul a invocat că, de fapt inculpatul a devenit victima în cadrul speței date, deoarece nu este vinovat în cele incriminate de către acuzatorul de stat și pledează nevinovat din momentul începerii urmăririi penale și până în prezent. Indică apărarea că, inculpatul se afla în automobilul stopat și reieșind din anotimpul de toamnă, ora de noapte afară se făcea frig, acesta pentru a se încălzi s- a așezat pe scaunul șoferului și a pornit motorul pentru a putea porni căldura în mașină, fără a se deplasa cu automobilul. Relatează recurentul că colaboratorii de poliție nu au respectat procedura de constatare a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice, și anume: 4 - nu a fost întocmit procesul-verbal privind testarea alcoolscopică sau acțiunile de constatare; - nu există proba din partea acuzării care ar putea confirma că dispozitivul de protecție (muștiucul) a fost desigilat în prezența lui Tricolici Ion, iar lipsa acestei probe nu poate fi pusă ca bază corectitudinii rezultatului alcoolscopic; - Tricolici Ion nu a fost condus la instituția medicală pentru stabilirea gradului și natura stării de ebrietate în cazul în care concentrația de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie; - Tricolici Ion nu a semnat nici o recipisă prin care a refuzat testarea medicală, - nu s-a întocmit procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului lui Tricolici Ion de la testarea alcoolscopică sau de la examenul medical, - sunt contradicții în declarațiile martorilor acuzării privind motivul stopării automobilului în care se afla Tricolici Ion, - nu a confirmat prin careva probe faptul că automobilul în care se afla Tricolici Ion se deplasa, cu atât mai mult agentul constatator Părăsii Ghenadie, având tehnică pentru a fotografia nu a recurs pentru acumularea probelor, ori dânsul a declarat că „documentele de la momentul reținerii le-a fotografiat, apoi la birou le- a imprimat și le-a anexat”. Partea apărării, în aceste circumstanțe consideră, că instanța de apel neîntemeiat a pus la baza soluției de condamnare doar probele prezentate de partea acuzării, fără a lua în considerare probele părții apărării, declarațiile condamnatului, care a relatat că, dânsul staționa și nu s-a deplasat cu automobilul iar când sau apropiat de el colaboratorii de poliție, i s-a indicat să treacă testarea alcooloscopică pe care acesta nu a refuzat, însă actele precum că condamnatul a refuzat să dea analiza sângelui și să treacă examinarea medicală nu au fost prezentate, prin urmare declarațiile martorilor Părăsii Ghenadie și Sîrbu Marian, urmau a fi apreciate critic acești fiind colegi de munca, iar vinovăția lui Tricolici Ion fiind bazată pe presupuneri. Instanța de apel nu a apreciat probele cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, care să dovedească vinovăția lui Tricolici Ion, nici nu a stabilit cu certitudine faptul că Tricolici Ion a respins solicitarea colaboratorilor de poliție de a se deplasa la instituția medicală pentru a fi supus examinării medicale.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Tricolici Ion, în conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii erorilor de drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în 5 raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursului se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct.8) Cod de procedură penală nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415 al.21), 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Se reține, că instanța de apel, respectând prevederile art.415 al.21 Cod procedură penală, a audiat din nou inculpatul, martorul Tricolici Ilie, Crivoșeev Alexandru, Parasii Ghenadie, Sîrbu Marian, declarațiile cărora au fost apreciate just în coroborare cu alte probe concludente și pertinente, soluția de condamnare a inculpatului, fiind legală și motivată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul procurorului, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. 6 De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală. Colegiul penal menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă prezentată de părți nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Înfăptuirea justiției penale, implică efectiv obligațiunea instanței de judecată să-și întemeieze hotărârile pronunțate numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecății). Numai așa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționarea instanței - este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Tricolici Ion privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264/1 alin.4) Cod penal să fie întemeiată și legală. La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor, descrise în pct.4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza probelor cercetate, apreciind just declarațiile inculpatului, a martorilor Tricolici Ilie, Crivoșeev Alexandru, Parasii Ghenadie, Sîrbu Marian, (f.d.134-139), date în apel, verificându-le cu cele date anterior, în cumul cu procesul-verbal privind constatarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii din 25.10.2017 (f.d.6), informația primită de la operatorul „112” (f.d.7), raportul agentului constatator din 21.10.2017 (f.d.8 ), rezultatele alcooltestului „Drager” (f.d.9), recipisa din 21.10.2017 (f.d.10), certificatul din 20.10.2017 (f.d.13), buletinul de verificare metrologică nr. 3.5.49- 183 din 27.12.2016 (f.d.14), informația de la Biroul de înmatriculare a Transportului și documentarea conducătorilor auto Florești din 31.10.2017 (f.d.21); - procesul- verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Sîrbu Marian din 08.11.2017 (f.d.30- 31); - procesul-verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Părăsii Ghenadie din 16.11.2017 (f.d.32-33). Nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că, inculpatul nu este vinovat în cele incriminate și pledează nevinovat din momentul începerii urmăririi penale și până în prezent or, aceasta se consideră ca tendința ultimului să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece aceste 7 declarații se combat prin cumulul de probe administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, care dovedesc în întregime vinovăția inculpatului. Instanța de recurs, fiind solidară cu concluziile instanței de apel, reține, că din declarațiile martorilor Parasii Ghenadie, Sîrbu Marian, date sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, rezultă cu certitudine, „că inculpatul Tricolici Ion la 21 octombrie 2017 ora 23:40, fără a dispune de permis de conducere a condus pe drumul local din satul Japca raionul Florești, automobilul de model Audi 80 cu număr de înmatriculare xxxxx, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat”, declarații, care se confirmă și prin informația primită de la operatorul „112”, raportul agentului constatator din 21.10.2017, rezultatele alcooltestului „Drager”, recipisa din 21.10.2017, procesul-verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Sîrbu Marian din 08.11.2017 și procesul-verbal de confruntare dintre Tricolici Ion și Părăsii Ghenadie. Nefondat este și argumentul apărării precum că, ”inculpatul se afla în automobilul stopat pentru a se încălzi, s-a așezat pe scaunul șoferului și a pornit motorul pentru a putea porni căldura în mașină, fără a se deplasa cu automobilul”, or, potrivit declarațiilor martorilor Părăsii Ghenadie și Sîrbu Marian, care fiind avertizați pentru darea declarațiilor false în baza art. 312-313 Cod penal, au indicat că, la momentul stopării, Tricolici se afla în mașină, pe scaunul șoferului Tricolici,... Tricolici nu a declarat că el pur și simplu se încălzește în automobil. Automobilul se deplasa neadecvat, din acest motiv a fost stopat și supus unei verificări, în urma căruia la cet. Tricolici Ion s-a constatat starea de ebrietate cu grad avansat, în aerul expirat de către cet. Tricolici Ion fiind 0,49 mg/l, și că ultimul nu dispune de permis de conducere. Nu poate fi reținut și argumentul avocatului precum că, colaboratorii de poliție nu au respectat procedura de constatare a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice și anume că inculpatul nu a fost condus la instituția medicală pentru stabilirea gradului și natura stării de ebrietate în cazul în care concentrația de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie or, potrivit pct. 13) al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. În acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică, iar reieșind din conținutul procesului- verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 21.10.2017, s-a constatat că Tricolici Ion, nu a avut careva cereri sau obiecții, fiind de acord cu rezultatul testului alcoolscopic și de examenul medical se refuză. 8 Mai mult ca atât, potrivit recipisei din 21.10.2017, se atestă că inculpatul a semnat pentru faptul că, „cu procedura testării, funcționării aparatului de testare, rezultatul testării sunt de acord prin ce și semnez”, neavând careva obiecții, nefiind solicitată anularea procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 21.10.2017, și nici nu a depus careva plângeri pe acțiunile colaboratorilor de poliție, fapt prin care se prezumă că inculpatul Tricolici Ion a fost de acord în tot cu aceste acte procesuale, iar versiunea de apărare precum că el se afla în automobil pe locul șoferului doar pentru a se încălzi, a apărut ulterior, fiind combătută prin cumulul de probe enunțate. Urmează a fi respins și argumentul apărării precum că, instanța de apel neîntemeiat a pus la baza soluției de condamnare doar probele prezentate de partea acuzării, fără a lua în considerare probele părții apărării or, fiind audiați martorii Tricolici Ilie și Crivoșei Alexandru au dat declarații din spusele inculpatului aceștia nefiind prezenți la fața locului, în momentul stopării mijlocului de transport, declarații care nu sunt relevante la caz și nu dezvinovățesc inculpatul. 7.2. Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Tricolici Ion, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii în baza art. 264/1 al. 4 Cod penal a fost dovedită integral. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei 9 adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Tricolici Ion.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Tricolici Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Tricolici Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 mai 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 10