1re-42/2020 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-42/2020 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1re-42/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate de

către avocatul Chiriac Cristin în numele condamnatului și de către condamnatul

Cîrlan Igor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul

Central din 16 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 10 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Cîrlan Igor Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

inculpatul Cîrlan Igor s-a recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă – 800

(opt sute) unități convenționale, ceia ce constituie 40000 (patruzeci mii) lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

noiembrie 2017, aproximativ la ora 02:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

ignorând prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere în vigoare,

conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în

stare de ebrietate, a urcat la volanul automobilului de model „Ford Fusion”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, și conducând în sat. Sireți, r-nul Strășeni, a fost

stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare și deoarece a fost

suspectat că se află în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice

cu aparatul etilotest „Drager Alcotest 8510 RO”, în rezultat, s-a constatat că

inculpatul Cîrlan Igor era în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0.96 mg/1.

interesele inculpatului Cîrlan Igor, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

1

pentru prima instanță prin care inculpatul Cîrlan Igor învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

Instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității. Toate probele în ansamblu nu au redat

vinovăția lui Cîrlan Igor înaintată de acuzare. Luând în considerație că toți martorii

audiați în ședință au redat alte circumstanțe contrare redate de către agenții

constatatori redând în unele cazuri un abuz, interes din partea acelor polițiști. Cât și

acțiunile procedurale în faza urmării penale au fost cu încălcări, cu redarea unor altor

circumstanțe, luând în considerație că urmărirea penală bazându-se doar pe acțiunile

și declarațiile agenților de patrulare prin care instanța a fost nevoită de a audia agenții

constatatori la insistența acuzării, ținând cont că agenții nu au demonstrat că Igor

Cîrlan s-a eschivat de agenții de patrulare și nici nu s-a demonstrat că a condus

vehiculul în stare de ebrietate, astfel au fost încălcate prevederile art.90 alin. (3)

pct.4) Cod de procedură penală. Iar ceea ce s-a redat de martori și în urma

recunoașterii nulității a actelor procedurale nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii și nici fapta lui Igor Cîrlan nu întrunește elementele prevăzut de art. 2641

alin. (1) Cod penal.

2019 a fost respins recursul avocatului Chiriac Cristin în numele inculpatului Cîrlan

Igor, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței contestate fără modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, cu toate că inculpatul

Cîrlan Igor în ședința de judecată vina pentru fapta prejudiciabilă incriminată nu a

recunoscut-o, învinuirea adusă acestuia și-a găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești prin justificarea elementelor de fapt desprinse din următoarele mijloace

de probă: declarațiile martorilor Sîrbu Gheorghe; Leva Valeriu; Gheorghelaș

Valeriu; Șchiopu Dumitru; Ceban Eduard;

- procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate din 25 noiembrie 2017, din

conținutul cărora reiese că, agentul constatator Sîrbu Gheorghe a efectuat testarea

alcoolscopică a cet. Cîrlan Igor prin intermediul mijlocului tehnico-științific de

constatare a stării de ebrietate „Drager Alcotest 8510 RO”, iar în rezultatul testării

s-a stabilit că concentrația de alcool în aerul expirat de acesta este de 0.96 mg/1

(f.d.5);

- tichetul de la aparatul etilotest „Drager Alcotest 8510 RO” nr. 4850 din 25

noiembrie 2017, din conținutul căruia reiese că concentrația de alcool în aerul expirat

de Cîrlan Igor constituie 0.96 mg/1 (f.d.5);

- procesul-verbal de ridicare din 25 noiembrie 2017, în baza căruia de la

colaboratorul de poliție Sîrbu Gheorghe a fost ridicat un CD cu înregistrări video din

data și de la locul comiterii infracțiunii (f.d.17);

- procesul-verbal de examinare a imprimărilor video din 27 noiembrie 2017,

din conținutul căruia reiese că fiind examinate înregistrările video stocate pe CD-ul

ridicat de la colaboratorul de poliție Sîrbu Gheorghe. Pe dispozitiv este fixat faptul

2

cum conducătorul auto Cîrlan Igor este supus testării alcoolscopice cu aparatul

etilotest „Drager Alcotest”. Rezultatul testării indică că în aerul expirat de către

Cîrlan Igor s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool de 0.96 mg/1 (f.d.19).

Instanța de recurs a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpatului Cîrlan Igor încadrarea juridică corespunzătoare, și

anume art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de recurs a constatat cu certitudine că

vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal

se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume

prin declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului, care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Potrivit textului de recurs formulat de către avocatul Chiriac Cristin în numele

inculpatului Cîrlan Igor împotriva sentinței instanței de fond, rezultă că apărarea

pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului.

Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale, instanța de

recurs a conchis că argumentele invocate de recurent nu își găsesc confirmare în

starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de recurs a respins

solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința

inculpatului Cîrlan Igor.

Instanța de recurs a reținut astfel că în cadrul ședinței de judecată au fost

prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care

demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Cîrlan Igor în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Așadar, cu referire la probele administrate la dosar și care dovedesc vinovăția

inculpatului Cîrlan Igor în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de recurs a

reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorilor Sîrbu Gheorghe și

Leva Valeriu, prin declarațiile cărora se atestă că a fost stopat automobilul de model

„Ford Fusion”, condus de către Cîrlan Igor, iar în timpul verificării actelor, s-a simțit

miros de alcool din cavitatea bucală a conducătorului auto, din care motiv i s-a

propus testarea alcoolscopice cu alcooltestul „Drager”, cu explicarea drepturilor

sale. Fiind supus alcooltestului, s-a constatat o concentrație de alcool în aerul expirat

de 0, 96 mg/l.

Instanța de recurs a reținut că vina inculpatului Cîrlan Igor în conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, se confirmă și prin rezultatul alcooltestului „Drager”, prin care s-a

constatat alcool în aerul expirat de către Cîrlan Igor la 25 noiembrie 2017, - 0,96

mg/l.

3

Din conținutul procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, instanța de recurs a reținut că

inculpatul Cîrlan Igor recunoaște rezultatele testării și refuzul de colectare a probelor

biologice.

Cu referire la ordonanța și procesul-verbal de ridicare a înregistrărilor video,

procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video și ordonanța de recunoaștere a

CD-ului suport pentru înregistrarea video în calitate de corp delict și respectiv,

circumstanțele care rezultă din acestea, prin prisma art. 115 Cod de procedură

penală, instanța de recurs a reținut că înregistrarea momentului în care persoana a

fost supusă alcooltestului nu este asimilată acțiunii de aplicare a înregistrărilor audio

sau video la audierea persoanelor, fiind un mijloc aplicat de către agenții constatatori

la etapa constatării stării de ebrietate, context în care acesta nu este pertinent și

concludent, fiind întemeiat a reține că faptă prejudiciabilă este confirmată prin

declarațiile martorilor și probelor materiale indicate supra.

Astfel, instanța de recurs a apreciat că acuzatorul de stat a administrat la dosar

probe pertinente, concludente și veridice, care apreciate prin coroborare dovedesc

incontestabil că inculpatul Cîrlan Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641

alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Chiriac Cristin în numele condamnatului și de către condamnatul Cîrlan Igor, prin

care au solicitat casarea acestora, cu rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În cererea lor recurenții au invocat aceleași motive, printre care:

- în fapta constatată de către instanța de fond nu se regăsesc toate circumstanțele

descrise din declarațiile martorilor înaintați de partea apărării, ce au fost audiați în

ședință, ce confirmă argumentele expuse în cadrul ședinței de către Cîrlan Igor și

nici unele circumstanțe redate de către martorii acuzării ce pune la dubii motivele

acestora de a-l stopa pe Cîrlan Igor, deoarece nu-i nici o probă privind eschivarea

acestuia și nici conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, fiind doar

aberații ori un interes din partea agenților de patrulare. Astfel motivele și omiterea

circumstanțelor de către instanța de fond au fost redate în recurs;

- ca urmare fapta săvîrșită de către Cîrlan Igor nu a întrunit elementele

infracțiunii, cât și Cîrlan Igor a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută

de legea penală;

- în argumentele sau motivele descrise în decizia Curții de Apel Chișinău nu

sunt redate, constatate toate circumstanțele, omiterile instanței de fond, obiecțiile

prin care s-a motivat în recurs apărarea, astfel fiind ignorată poziția apărării fiind

încălcat principiul contradictorialității în proces penal prevăzut art.24 Cod de

procedură penală, prezumția nevinovăției prevăzut de art.8 Cod de procedură penală

și dreptul la un proces echitabil prevăzut la art.6 CEDO, ca urmare sentința atacată

nu cuprinde motivele apărării pe care se întemeiază soluția;

4

- în cadrul examinării cauzei penale Cîrlan Igor ce a avut loc la Curtea de Apel

Chișinău, din partea acestuia, Cîrlan Igor, a depus cerere de a fi examinată cauza în

prezența acestuia, motivându-și neprezența întemeiat prin probe, astfel colegiul a

amânat ședințele din circumstanțele redate de Cîrlan Igor. Iar în ultima ședință

colegiul a examinat cauza în lipsa acestuia, nefiind dat în căutare. Astfel în perioada

ultimei ședințe Cîrlan Igor a avut un accident rutier având și leziuni corporale

confirmate prin Fișa Medicala Upu nr.Xxxxx Seria Xxxxx data adresării 08.10.2019

ora 00:01, ce a fost în imposibilitate de a se prezenta la ședință și nici nu a avut

putința de a înștiința colegiul despre incidentul creat;

- ca urmare cauza a fost judecată la Curtea de Apel în lipsa inculpatului ce a

fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate.

materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se

consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Dar, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în art. 453 Cod de

procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea

de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare

cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, cu toate că recurenții au făcut

referire la art. 24, art.8 Cod de procedură penală și art.6 CEDO, în recursurile vizate

nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental,

raportate la circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu

indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial

încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective

raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate

internaționale, la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care

încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină

natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii

irevocabile atacate, omițându-se totalmente indicarea unor concrete erori de drept la

capitolul dat (pct. 5. din decizie).

5

Astfel, recursurile în anulare, conform argumentelor reproduse la pct. 5. din

decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat

circumstanțele și probele cauzei.

Însă, potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor

cauzei, este o competentă și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea

în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei,

în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este una lipsită de orice suport juridic,

și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre

irevocabilă.

Circumstanțele nominalizate relevă că, în raport cu motivele invocate de

recurenți, instanțele nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental, și

că recursurile în anulare sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Astfel, dat fiind că sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi

declarate inadmisibile.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de către avocatul Chiriac

Cristin în numele condamnatului și de către condamnatul Cîrlan Igor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe Cîrlan Igor Xxxxx, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

6