1re-42/2020 — art. 264-1 alin. 1 CP

Prima instanță: 19.06.2018 – 16.04.2019;

Instanța de apel : 18.05.2019 – 10.10.2019;

Instanța de recurs ordinar : 16.01.2020 – 20.05.2020. C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 16 aprilie 2019, inculpatul Cîrlan Igor s-a recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă – 800 (opt sute) unități convenționale, ceia ce constituie 40000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. 2. Prin sentința nominalizată s-a constatat, că inculpatul Cîrlan Igor la 25 noiembrie 2017, aproximativ la ora 02:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, ignorând prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere în vigoare, conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, a urcat la volanul automobilului de model „Ford Fusion”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, și conducând în sat. Sireți, r-nul Strășeni, a fost stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare și deoarece a fost suspectat că se află în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice cu aparatul etilotest „Drager Alcotest 8510 RO”, în rezultat, s-a constatat că inculpatul Cîrlan Igor era în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0.96 mg/1. 3. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Chiriac Cristin în interesele inculpatului Cîrlan Igor, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit 1 pentru prima instanță prin care inculpatul Cîrlan Igor învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal să fie achitat. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: Instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității. Toate probele în ansamblu nu au redat vinovăția lui Cîrlan Igor înaintată de acuzare. Luând în considerație că toți martorii audiați în ședință au redat alte circumstanțe contrare redate de către agenții constatatori redând în unele cazuri un abuz, interes din partea acelor polițiști. Cât și acțiunile procedurale în faza urmării penale au fost cu încălcări, cu redarea unor altor circumstanțe, luând în considerație că urmărirea penală bazându-se doar pe acțiunile și declarațiile agenților de patrulare prin care instanța a fost nevoită de a audia agenții constatatori la insistența acuzării, ținând cont că agenții nu au demonstrat că Igor Cîrlan s-a eschivat de agenții de patrulare și nici nu s-a demonstrat că a condus vehiculul în stare de ebrietate, astfel au fost încălcate prevederile art.90 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală. Iar ceea ce s-a redat de martori și în urma recunoașterii nulității a actelor procedurale nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și nici fapta lui Igor Cîrlan nu întrunește elementele prevăzut de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2019 a fost respins recursul avocatului Chiriac Cristin în numele inculpatului Cîrlan Igor, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței contestate fără modificări. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, cu toate că inculpatul Cîrlan Igor în ședința de judecată vina pentru fapta prejudiciabilă incriminată nu a recunoscut-o, învinuirea adusă acestuia și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești prin justificarea elementelor de fapt desprinse din următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor Sîrbu Gheorghe; Leva Valeriu; Gheorghelaș Valeriu; Șchiopu Dumitru; Ceban Eduard; - procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate din 25 noiembrie 2017, din conținutul cărora reiese că, agentul constatator Sîrbu Gheorghe a efectuat testarea alcoolscopică a cet. Cîrlan Igor prin intermediul mijlocului tehnico-științific de constatare a stării de ebrietate „Drager Alcotest 8510 RO”, iar în rezultatul testării s-a stabilit că concentrația de alcool în aerul expirat de acesta este de 0.96 mg/1 (f.d.5); - tichetul de la aparatul etilotest „Drager Alcotest 8510 RO” nr. 4850 din 25 noiembrie 2017, din conținutul căruia reiese că concentrația de alcool în aerul expirat de Cîrlan Igor constituie 0.96 mg/1 (f.d.5); - procesul-verbal de ridicare din 25 noiembrie 2017, în baza căruia de la colaboratorul de poliție Sîrbu Gheorghe a fost ridicat un CD cu înregistrări video din data și de la locul comiterii infracțiunii (f.d.17); - procesul-verbal de examinare a imprimărilor video din 27 noiembrie 2017, din conținutul căruia reiese că fiind examinate înregistrările video stocate pe CD-ul ridicat de la colaboratorul de poliție Sîrbu Gheorghe. Pe dispozitiv este fixat faptul 2 cum conducătorul auto Cîrlan Igor este supus testării alcoolscopice cu aparatul etilotest „Drager Alcotest”. Rezultatul testării indică că în aerul expirat de către Cîrlan Igor s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool de 0.96 mg/1 (f.d.19). Instanța de recurs a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Cîrlan Igor încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de recurs a constatat cu certitudine că vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume prin declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal. Potrivit textului de recurs formulat de către avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Cîrlan Igor împotriva sentinței instanței de fond, rezultă că apărarea pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului. Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale, instanța de recurs a conchis că argumentele invocate de recurent nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de recurs a respins solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Cîrlan Igor. Instanța de recurs a reținut astfel că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Cîrlan Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal. Așadar, cu referire la probele administrate la dosar și care dovedesc vinovăția inculpatului Cîrlan Igor în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de recurs a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorilor Sîrbu Gheorghe și Leva Valeriu, prin declarațiile cărora se atestă că a fost stopat automobilul de model „Ford Fusion”, condus de către Cîrlan Igor, iar în timpul verificării actelor, s-a simțit miros de alcool din cavitatea bucală a conducătorului auto, din care motiv i s-a propus testarea alcoolscopice cu alcooltestul „Drager”, cu explicarea drepturilor sale. Fiind supus alcooltestului, s-a constatat o concentrație de alcool în aerul expirat de 0, 96 mg/l. Instanța de recurs a reținut că vina inculpatului Cîrlan Igor în conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, se confirmă și prin rezultatul alcooltestului „Drager”, prin care s-a constatat alcool în aerul expirat de către Cîrlan Igor la 25 noiembrie 2017, - 0,96 mg/l. 3 Din conținutul procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, instanța de recurs a reținut că inculpatul Cîrlan Igor recunoaște rezultatele testării și refuzul de colectare a probelor biologice. Cu referire la ordonanța și procesul-verbal de ridicare a înregistrărilor video, procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video și ordonanța de recunoaștere a CD-ului suport pentru înregistrarea video în calitate de corp delict și respectiv, circumstanțele care rezultă din acestea, prin prisma art. 115 Cod de procedură penală, instanța de recurs a reținut că înregistrarea momentului în care persoana a fost supusă alcooltestului nu este asimilată acțiunii de aplicare a înregistrărilor audio sau video la audierea persoanelor, fiind un mijloc aplicat de către agenții constatatori la etapa constatării stării de ebrietate, context în care acesta nu este pertinent și concludent, fiind întemeiat a reține că faptă prejudiciabilă este confirmată prin declarațiile martorilor și probelor materiale indicate supra. Astfel, instanța de recurs a apreciat că acuzatorul de stat a administrat la dosar probe pertinente, concludente și veridice, care apreciate prin coroborare dovedesc incontestabil că inculpatul Cîrlan Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Hotărîrile judecătorești sînt atacate cu recursuri în anulare de către avocatul Chiriac Cristin în numele condamnatului și de către condamnatul Cîrlan Igor, prin care au solicitat casarea acestora, cu rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În cererea lor recurenții au invocat aceleași motive, printre care: - în fapta constatată de către instanța de fond nu se regăsesc toate circumstanțele descrise din declarațiile martorilor înaintați de partea apărării, ce au fost audiați în ședință, ce confirmă argumentele expuse în cadrul ședinței de către Cîrlan Igor și nici unele circumstanțe redate de către martorii acuzării ce pune la dubii motivele acestora de a-l stopa pe Cîrlan Igor, deoarece nu-i nici o probă privind eschivarea acestuia și nici conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, fiind doar aberații ori un interes din partea agenților de patrulare. Astfel motivele și omiterea circumstanțelor de către instanța de fond au fost redate în recurs; - ca urmare fapta săvîrșită de către Cîrlan Igor nu a întrunit elementele infracțiunii, cât și Cîrlan Igor a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; - în argumentele sau motivele descrise în decizia Curții de Apel Chișinău nu sunt redate, constatate toate circumstanțele, omiterile instanței de fond, obiecțiile prin care s-a motivat în recurs apărarea, astfel fiind ignorată poziția apărării fiind încălcat principiul contradictorialității în proces penal prevăzut art.24 Cod de procedură penală, prezumția nevinovăției prevăzut de art.8 Cod de procedură penală și dreptul la un proces echitabil prevăzut la art.6 CEDO, ca urmare sentința atacată nu cuprinde motivele apărării pe care se întemeiază soluția; 4 - în cadrul examinării cauzei penale Cîrlan Igor ce a avut loc la Curtea de Apel Chișinău, din partea acestuia, Cîrlan Igor, a depus cerere de a fi examinată cauza în prezența acestuia, motivându-și neprezența întemeiat prin probe, astfel colegiul a amânat ședințele din circumstanțele redate de Cîrlan Igor. Iar în ultima ședință colegiul a examinat cauza în lipsa acestuia, nefiind dat în căutare. Astfel în perioada ultimei ședințe Cîrlan Igor a avut un accident rutier având și leziuni corporale confirmate prin Fișa Medicala Upu nr.Xxxxx Seria Xxxxx data adresării 08.10.2019 ora 00:01, ce a fost în imposibilitate de a se prezenta la ședință și nici nu a avut putința de a înștiința colegiul despre incidentul creat; - ca urmare cauza a fost judecată la Curtea de Apel în lipsa inculpatului ce a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Dar, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în pofida acestor prevederi legale, cu toate că recurenții au făcut referire la art. 24, art.8 Cod de procedură penală și art.6 CEDO, în recursurile vizate nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se totalmente indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat (pct. 5. din decizie). 5 Astfel, recursurile în anulare, conform argumentelor reproduse la pct. 5. din decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei. Însă, potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor cauzei, este o competentă și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă. Circumstanțele nominalizate relevă că, în raport cu motivele invocate de recurenți, instanțele nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental, și că recursurile în anulare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, dat fiind că sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), (2), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de către avocatul Chiriac Cristin în numele condamnatului și de către condamnatul Cîrlan Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cîrlan Igor Xxxxx, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 6