1ra-1804/2019 — art. 264-1 alin. 4 Cp

Dosarul nr. 1ra-1804/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, împotriva sentinței Judecătorie Soroca din

13 februarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 mai

2019, în privința inculpatului

Vanghelii Iurie XXXXX,

născut la XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX,

r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 22.10.2018 - 13.02.2019,

instanța de apel: 06.03.2019 - 25.05.2019,

instanța de recurs: 05.08.2019 - 16.10.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Vangheli

Iurie a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 160 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

inculpatul Vangheli I., fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, nedeținând

permis de conducere, a condus motocicleta de marca/model ”IJ Planeta 5”, fără

număr de înmatriculare, pe drumul din s. Prodănești r-nul Florești, fiind stopat de

colaboratorii de politie. Conform rezultatului alcooltestului ”Drager” nr. 4197 din

1

10.06.2018, concentrația de alcool în aerul expirat de către Vangheli I., constituia

0,81 mg/l.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate vina și a solicitat

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală.

Astfel, instanța i-a încadrat acțiunile în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,

ca conducerea mijlocului de transport de către o persoană care nu deține permis

de conducere, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

La stabilirea pedepsei, instanța a luat în considerație că sancțiunea din art.

2641 alin. (4) Cod penal prevede muncă neremunerată în folosul comunității de

la 200 la 240 de ore, sau închisoare de până la 1 an, infracțiunea este ușoară, că

inculpatul a solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de

cele săvârșite, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, concluzionând

posibil de a-i aplica o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în limitele prevăzute de lege.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 160 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității, cu încasarea cheltuielilor judiciare de

30 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

3 ani.

Apelantul a invocat că, instanța nu s-a expus asupra solicitării acuzatorului

de stat cu privire la aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

Ori, art. 65 alin. (3) Cod penal, stipulează că privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă

complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru

infracțiunile din Partea specială.

Prin informația parvenită de la BÎTDCA Florești, se constată că Vanghelii

I., nu dispune de permis de conducere pentru motociclete ci doar pentru

autoturisme prevăzută de categoria „B”.

Astfel, în privința lui Vanghelii I. urmează a fi aplicată și pedeapsa

complementară.

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal, privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi

aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în

calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod,

dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul

îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite

activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a

2

dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate,

totodată alin. (1) al acestui articol stabilește, că privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate constă în interzicerea de a

ocupa o funcție sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit

condamnatul la săvârșirea infracțiunii.

La caz, inculpatul a condus motocicleta de marca/model „IJ Planeta 5”

fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, nedeținând permis de conducere pentru

autoturisme prevăzute de categoria ”A”, ori, potrivit informației BÎT și DCA

Florești nr. 03/87-215 din 15.06.2018, ultimul dispune de permis de conducere a

autoturismelor de categoria ”B”.

Respectiv, inculpatul la comiterea infracțiunii nu s-a folosit de dreptul de a

conduce autoturisme de categoria ”B”, iar rezultând din prevederile alin. (1) și

(3) al art. 65 Cod penal, este lipsită de temei privarea persoanei de dreptul de care

aceasta de fapt nici nu s-a folosit la săvârșirea infracțiunii.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, inculpatul a condus motocicleta de marca/model

„IJ Planeta 5” fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, nedeținând permis de

conducere pentru autoturisme prevăzute dc categoria ”A”, ori, potrivit informației

BÎT și DCA Florești nr. 03/87-215 din 15.06.2018, ultimul dispune de permis de

conducere a autoturismelor de categoria ”B”.

Prin urmare, sunt aplicabile prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal,

deoarece acesta dispune de dreptul de a conduce mijloace de transport de

categoria ”B” și nefiind aplicată pedeapsa complementară inculpatul în orice

moment poate urca în continuare în stare de ebrietate pentru a conduce

motocicleta sau automobilul, astfel că neaplicarea pedepsei complementare nu-și

va atinge scopul de reeducare și prevenire de săvârșire a asemenea fapte, nu va

duce la corectarea inculpatului, dându-i posibilitate să comită în continuare

infracțiuni.

În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

3

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia,

precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului

în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei

în latura pedepsei penale.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei

penale în alt sens decât cel pe care îl propune procurorul este o competență și

4

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat

din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate

în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei

(hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și

de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile atacată cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul

ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a

fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, împotriva sentinței Judecătorie Soroca din

13 februarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 mai

2019, în privința inculpatului Vanghelii Iurie XXXXX, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5