1ra-1476/20 — art. 264-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 23 iulie 2019, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Sîli Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore. Din contul lui Sîli Vasile, s-a încasat în beneficiul statului suma de 331,83 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Sîli Vasile, la data de 06 iunie 2019 aproximativ la ora 22.05, nefiind deținător al permisului de conducere, conducând motocicleta de model „Victot-150-3” cu număr de înmatriculare XX XX xxx pe un drum local din s. Rădoaia, r-nul Sângerei, contrar prevederilor pct. 14) lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 357 din 13.05.2009 care prevede că, ”conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de 1 ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate”, a fost stopat de colaboratorii INP. În baza suspecției precum că ultimul conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus controlului alcoolscopic cu aparatul „Drager”, constatându-se că în vaporii de aer expirați de la Sîli Vasile se conține alcool în cantitate de 0,57 mg/l, care potrivit prevederilor art. 134¹² alin. (3) Cod penal, ce prezumă că, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei, care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult, - se atestă ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nului Sângerei, Anatolie Bonduchi, care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Sîli Vasile să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 8 luni închisoare și în temeiul art. 90 Cod penal, să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de 1 an, cu obligarea acestuia să nu își schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent; să nu frecventeze anumite locuri și să participe la programe probaționale. În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a indicat că, pedeapsa aplicată inculpatului este una prea blândă, având în vedere faptul că anterior inculpatul Sîli Vasile a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 21 aprilie 2016, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată, antecedentul penal fiind stins. În aceste circumstanțe, acuzarea a opinat că inculpatul nu a tras concluziile de rigoare, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată nefiind suficientă pentru corijarea inculpatului, iar ca rezultat acesta la 06 iunie 2019, din nou a comis o infracțiune de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de alcool. Astfel, a considerat că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, nu a ținut cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, s- a admis apelul declarat, s-a casat sentința parțial, în latura pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Sîli Vasile, s-a considerat vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) 2 Cod penal, la 8 luni închisoare. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 1 an, cu obligarea să nu își schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent, să nu frecventeze anumite locuri și să participe la programe probaționale. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de Sîli Vasile, apreciind probele examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură civilă, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul Penal a constatat cu certitudine că, Sîli Vasile a comis infracțiunea imputată și că acțiunile lui au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 2641 alin. (4) Cod Penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat , săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere. Cu privire la legalitatea pedepsei, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (viața și sănătatea persoanei), natura și gravitatea rezultatului produs, a altor consecințe a infracțiunii, motivul săvârșirii și scopul urmărit, precum și de conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a acestuia, în rezultat fiindu-i stabilită o pedeapsă inechitabilă pentru infracțiunea comisă. Astfel, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 16, 61, 75 Cod penal, că fapta săvârșită de inculpat este una ușoară, însă inculpatul nu este la prima abatere de ordin penal, fiind condamnat anterior prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 21.04.2016, fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore. Prin urmare, ținând cont de atitudinea neglijentă a inculpatului, prin care a dat dovadă de lipsa respectului față de lege, ținând seama de pericolul infracțiunii comise, precum și de faptul că anterior Sîli Vasile a fost supus pedepsei penale, pentru comiterea unei infracțiuni similare și nu a realizat periculozitatea conduitei ilegale preluată de acesta, instanța de apel a conchis că aplicarea în privința lui Sîli 3 Vasile a unei pedepse de aceeași categorie ca pedeapsa aplicată la ultima condamnare prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 21.04.2016, nu are să atingă scopul legii penale statuat în art. 2 al Codului penal. A notat instanța de apel că pedeapsa este echitabilă numai atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor acestuia, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, iar în cazul dat circumstanțele atenuante precum căința sinceră, participarea activă la stabilirea adevărului, în coraport cu agravanta privind săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată, nu pot direcționa în sensul stabilirii unei pedepse non-privative de libertate. Ținând cont de cele enumerate supra, instanța de apel a conchis ca fiind necesar a aplica în privința inculpatului Sîli Vasile o pedeapsă mai aspră decât cea stabilită de instanța de fond prin sentința pronunțată, și anume pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar a declarat procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Elena Lisnic, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în latura pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Sîli Vasile să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 8 luni închisoare și în temeiul art. 90 Cod penal, să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an, cu obligarea acestuia să nu își schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent; să nu frecventeze anumite locuri și să participe la programe probaționale. Recurenta susține că soluția instanței de apel este neîntemeiată în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or a stabilit inculpatului un termen de probă, pe când potrivit prevederilor art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar militarilor – termenul de probă. Opinează recurenta că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 89, 90 Cod penal inclusiv, pledoaria acuzatorului de stat in ședința instanței de apel și astfel incorect a aplicat prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de 4 apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul reține că în susținerea recursului procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii. Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul reține că, recurenta deși este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și chiar și cu pedeapsa aplicată inculpatului critică decizia contestată doar în partea ce ține de faptul că instanța de apel a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă și nu de probațiune, așa cum statuează prevederile art. 89 alin. (3) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal reține prevederile art. 469 alin. (1) pct. 17), 470 alin. (3) Cod de procedură penală, care statuează că la executarea pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor hotărâri, și anume: explicarea suspiciunilor sau neclarităților care apar la punerea în executare a pedepselor. Chestiunile privind explicarea suspiciunilor și neclarităților la punerea în executare a pedepselor se soluționează de către instanța care a adoptat hotărârea rămasă definitivă. Pe cale de consecință, se reține că, pedeapsa stabilită lui Vasilachi Serghei de instanța de apel corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind una întemeiată, iar solicitarea acuzării privind pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să îi fie suspendată executarea pedepsei pe un termen de probațiune, și nu de probă, cum a stabilit instanța de apel este una neîntemeiată. Or, chestiunile invocate în recursul declarat, urmează a fi soluționate conform prevederilor art. 469 alin. (1) pct. 17), 470 alin. (3), 471 - 472 Cod de procedură penală și ale Codului de executare, neconstituind în sine o eroare gravă în sensul art. 427 Cod de procedură penală care să răstoarne situația stabilită de către instanța de apel. 5 Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de acuzator, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sîli Vasile Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 august 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 6