1ra-687/2019 — art. 201-1 al. 1 lit. a CP

1ra-687/2019 — art. 201-1 al. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-687/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în

propria cauză penală de către inculpatul

Gheorghian Ion Xxxxx, născut la xxxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat

în r-nul Xxxxx, or. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Gheorghian Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită a pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității pe o perioadă de 160 (una sută șesezeci) ore.

S-a încasat de la Gheorghian Ion în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime

de 2 604 lei.

S-a încasat de la Gheorghian Ion în beneficiul Svetlanei Gheorghian prejudiciul

material în sumă de 2000 (două mii) lei și suma de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu

moral, iar în total suma de 7 000 (șapte mii) lei.

18.05.1995-15.11.2017, fiind în relații oficiale de căsătorie cu Gheorghian Svetlana,

intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul de

1

impunere a propriei voințe față de aceasta cu care locuiau împreună, în mod sistematic, din

motiv de gelozie, a aplicat asupra acesteia atât forța fizică, cât și forța psihică, astfel

intimidând-o în scop de a o impune ca ea să nu aibă relații personale cu alți bărbați și la

29.09.2017, aproximativ la ora 08:00. în domiciliul lor situat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, r-nul

Xxxxx, a apucat-o de gât, a îmbrâncit-o pe pat și i-a pus piciorul pe piept reproșându-i faptul

că nu recunoaște că ar avea o relație amoroasă cu un alt bărbat. Astfel, în urma acțiunilor

respective, lui Gheorghian Svetlana i-au fost provocate, conform raportului de expertiză

judiciară nr. 192D din 19.10.2017, vătămări corporale neînsemnate.

Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, fiind acceptată cererea inculpatului în acest

sens prin încheierea instanței din 16.08.2018.

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță prin care Gheorghian Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit.b) Cod penal cu aplicarea unei pedepse mai

aspre și cu dispunerea încasării în beneficiul părții vătămate Gheorghian Svetlana a sumei

de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

3.1. În motivarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată sub formă de 160 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității este prea blândă. Nu este acord cu faptul, că s-a

examinat cauza în procedura simplificată, considerând că aceasta a fost o manevră a

inculpatului de a-și îmbunătăți situația. Astfel, pe parcursul urmării penale acesta nu a

recunoscut vina în cele imputate, dar în ședința de pregătire a cauzei din careva motive,

cunoscute doar de el, a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedura

simplificată. Acest fapt a privat-o de dreptul de a se expune în ședința de judecată, căci

instanța de judecată a analizat doar probele administrate în cadrul urmăririi penale. De

altfel, nu a beneficiat de serviciile avocatului Popescu care urma să o asiste la examinarea

cauzei date, deoarece cauza s-a finalizat la ședința de pregătire. Iar replicile sale precum că

are nevoie de un apărător au fost lăsate fără soluționare de către instanță, atunci când s-a

stabilit că inculpatul dorește examinarea în procedura simplificată. A considerat, că în

asemenea circumstanțe i-a fost lezat grav dreptul la apărare și la un proces echitabil, căci nu

a beneficiat de asistența unui apărător și nu a fost audiată în ședința de judecată. La fel, a

considerat că suma prejudiciului moral în mărime de 5000 lei dispusă prin sentință este mică

și neraportată la volumul suferințelor fizice și morale cauzate de către inculpat. Ca urmare

a stresului provocat de maltratarea din partea inculpatului s-a aflat în concediu medical de

2

pe 10.10.2017 până pe 17.10.2017, iar la 04.12.2017 i-a fost acordat asistență medicală de

urgență, fapt confirmat prin înscrisurile aflate la materialele cauzei. Și până în prezent

trăiește într-o stare de stres permanentă, având o fobie, că inculpatul îi va cauza ceva rău,

însă, cu părere de rău instanța de judecată nu a luat în considerație probele prezentate de ei,

atribuindu-i doar 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Dar suferințele fizice și morale

suportate de către ea sânt mult mai mari, fiind apreciate la mărimea de 50 000 lei, sumă

bănească care îi va aduce satisfacție pentru acele suferite. Un alt aspect este acela, că prin

sentință inculpatului i-a fost returnată arma, acest lucru o face să aibă frică și mai mare,

deoarece această persoană este gata de orice pentru a se răzbuna.

admis apelul declarat de către partea vătămată Gheorghian Svetlana, casată sentința în

latura civilă, și din oficiu pronunțată o nouă hotărâre în această parte, după cum urmează:

S-a dispus încasarea de la Gheorghian Ion în beneficiul lui Gheorghian Svetlana suma

de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu material și 30000 (treizeci mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la Gheorghian Ion a sumei de 2604 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare a fost respinsă ca nefondată.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, starea de fapt

reținută și de drept apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în ședința de

judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului Gheorghian Ion în baza art. 2011 alin.

(1) lit. b) Cod penal, iar pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond este adecvată și

nu contravine prevederilor legii dat fiind, că sancțiunea articolului incriminat prevede ca

pedeapsă muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu

închisoare de până la 3 ani.

Astfel, argumentele invocate în apelul declarat de către partea civilă Gheorghian

Svetlana, precum că pedeapsa aplicată în privința inculpatului este prea blândă, sânt

contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și

cea de apel pe parcursul judecării cauzei, pedeapsa inculpatului fiind aplicată în limitele

sancțiunii articolului incriminat.

Referitor la argumentele din apelul părții civile Gheorghian Svetlana cu privire la

acțiunea civilă ce ține de dispunerea încasării în beneficiul părții vătămate Gheorghian

Svetlana a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, instanța de apel a

considerat necesar a le admite în totalitate.

3

Instanța de apel a considerat, că cerințele de încasare a prejudiciului moral înaintate de

către partea vătămată Gheorghian Svetlana urmează a fi admise în parțial, ținând cont de

faptul că partea vătămată, în urma acțiunilor prejudiciabile ale lui Gheorghian Ion, a avut

un disconfort psihologic, simțind și frică pentru viața sa. Ca urmare a stresului provocat de

maltratarea din partea inculpatului s-a aflat în concediu medical de pe 10.10.2017 până pe

17.10.2017, iar la 04.12.2017 i-a fost acordat asistenta medicală de urgență, fapt confirmat

prin înscrisurile aflate la materialele cauzei. Și până în prezent trăiește într-o stare de stres

permanentă, având o fobie, că inculpatul îi va cauza ceva rău.

Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul

declarat de către Gheorghian Svetlana în latura acțiunii civile ca fiind fondate și necesar a fi

admise în parte.

Cu referire la solicitarea procurorului în instanța de apel privind încasarea a sumei de

2604 lei pentru efectuarea expertizei în calitate de cheltuieli judiciare, instanța de apel a

considerat-o nefondată.

Este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula probele necesare

ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni.

Din aceste considerente, instanța de apel a considerat solicitarea părții acuzării privind

încasarea a sumei de 2604 lei pentru efectuarea expertizei în calitate de cheltuieli judiciare

nefondată și necesar a fi respinsă.

Gheorghian I., prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

- în hotărârea primei instanțe a fost obiectiv examinat mărimea prejudiciului moral

deoarece potrivit art. 1423 Cod Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcției de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăției autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și în măsură în care această

compensare aduce satisfacție persoanei vătămate, din cele enunțate mai sus în infracțiunea

de comiterea cărei am fost condamnat am cauzat vătămări corporale neînsemnate fostei mele

soții conform raportului de expertiză judiciară nr. 192D din 19.10.2017 și din considerentul

dat consider că prejudiciu moral în mărime de 30000(treizeci mii) lei este unul

disproporționat de mare și nu este pe măsura suferințelor pe care le-a avut fosta mea soție;

- referitor de cheltuielile de judecată am fost de acord să achit suma de 2604 lei, totodată

4

să-i achit fostei soții cheltuieli de tratament în mărime de 2000 de lei, iar referitor la

prejudiciul moral nu sunt de acord din motiv că fosta soție nu a adus nici o probă care ar

determina cuantumul suferințelor pe urma comiterii infracțiunii date, ci doar vrea să îmi

creieze o situația materială grea din motiv că dorește ca să-mi ia partea din casă pe care am

dobândit-o în comun pe percursul căsătoriei, și mai mult ca atât declar instanței că plângerea

dată este o răfuială, deoarece în timpul unei cerți cu ea, Gheroghian Svetlana, ea a sustras

din safeu bani în mărime de 11000 de Euro care eu le grămădeam pentru a cumpăra o altă

casă, iar la o ceartă ea le-a luat și de auntci nu mai locuiam împreună, și ea prin orice metode

urmărește crearea de situații dificile din punct de vedere economic mie.

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, au depus referințe procurorul și partea vătămată

Gheorghian S., prin care au menționat că, recursul urmează a fi respins, deoarece instanța

de apel s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra faptelor invocate. Din textul deciziei

rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârile cuprind motivele pe care se

întemeiază soluția, fiind în corespundere cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

declarat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului declarat de către inculpat, se semnalează ca temei de casare

a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Acest temei nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de recurent.

5

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea încasării pagubei morale,

solicitând să fie micșorată.

Colegiul penal reiterează că, instanța de apel și-a argumentat pe larg decizia adoptată

și expusă în pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul

probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept

care au adus la pronunțarea hotărârii recurate.

Totodată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel justificat a dispus încasarea, de

la Gheorghian Ion în beneficiul cet. Gheorghian Svetlana, a daunei morale cauzate în mărime

de 30 000 lei, întrucât în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a

prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea prejudiciilor morale prezintă o

modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor de afecțiune.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru daune

morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se

stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la

o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei, soldate cu

vătămări corporale neînsemnate, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și

morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de inculpat, precum și toate

consecințele acestuia.

Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 1422 Cod civil, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, adică careva suferințe psihice prin

faptele infracționale ale unei persoane, instanța poate obliga vinovatul să repare prejudiciul

prin echivalent bănesc. Art. 1423 Cod civil prevede că, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție

al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că, Gheorghian Svetlana a trecut prin suferință morală,

iar instanța de apel just a conchis că aceste suferințe urmează a fi recuperate de inculpat prin

contra-echivalent bănesc în sumă de 30 000 lei, sumă ce a fost considerată echitabilă pentru

recuperare a prejudiciului moral suferit.

Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel a ținut cont de practica CEDO

privitor la modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. art. 1423 Cod

Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

6

instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă

vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le

apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul (locul, timpul vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate.

Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze

asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este vădit neîntemeiat.

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în propria cauză penală de către inculpatul

Gheorghian Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 mai 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

7