1ra-687/2019 — art. 201-1 al. 1 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Bălti, sediul Sânserei din 16.08.2018, inculpatul Gheorghian Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită a pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 160 (una sută șesezeci) ore. S-a încasat de la Gheorghian Ion în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 2 604 lei. S-a încasat de la Gheorghian Ion în beneficiul Svetlanei Gheorghian prejudiciul material în sumă de 2000 (două mii) lei și suma de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 7 000 (șapte mii) lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gheorghian Ion în perioada 18.05.1995-15.11.2017, fiind în relații oficiale de căsătorie cu Gheorghian Svetlana, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul de 1 impunere a propriei voințe față de aceasta cu care locuiau împreună, în mod sistematic, din motiv de gelozie, a aplicat asupra acesteia atât forța fizică, cât și forța psihică, astfel intimidând-o în scop de a o impune ca ea să nu aibă relații personale cu alți bărbați și la 29.09.2017, aproximativ la ora 08:00. în domiciliul lor situat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, r-nul Xxxxx, a apucat-o de gât, a îmbrâncit-o pe pat și i-a pus piciorul pe piept reproșându-i faptul că nu recunoaște că ar avea o relație amoroasă cu un alt bărbat. Astfel, în urma acțiunilor respective, lui Gheorghian Svetlana i-au fost provocate, conform raportului de expertiză judiciară nr. 192D din 19.10.2017, vătămări corporale neînsemnate. Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, fiind acceptată cererea inculpatului în acest sens prin încheierea instanței din 16.08.2018.

Sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată Gheorghian Svetlana, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Gheorghian Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit.b) Cod penal cu aplicarea unei pedepse mai aspre și cu dispunerea încasării în beneficiul părții vătămate Gheorghian Svetlana a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat. 3.1. În motivarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității este prea blândă. Nu este acord cu faptul, că s-a examinat cauza în procedura simplificată, considerând că aceasta a fost o manevră a inculpatului de a-și îmbunătăți situația. Astfel, pe parcursul urmării penale acesta nu a recunoscut vina în cele imputate, dar în ședința de pregătire a cauzei din careva motive, cunoscute doar de el, a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată. Acest fapt a privat-o de dreptul de a se expune în ședința de judecată, căci instanța de judecată a analizat doar probele administrate în cadrul urmăririi penale. De altfel, nu a beneficiat de serviciile avocatului Popescu care urma să o asiste la examinarea cauzei date, deoarece cauza s-a finalizat la ședința de pregătire. Iar replicile sale precum că are nevoie de un apărător au fost lăsate fără soluționare de către instanță, atunci când s-a stabilit că inculpatul dorește examinarea în procedura simplificată. A considerat, că în asemenea circumstanțe i-a fost lezat grav dreptul la apărare și la un proces echitabil, căci nu a beneficiat de asistența unui apărător și nu a fost audiată în ședința de judecată. La fel, a considerat că suma prejudiciului moral în mărime de 5000 lei dispusă prin sentință este mică și neraportată la volumul suferințelor fizice și morale cauzate de către inculpat. Ca urmare a stresului provocat de maltratarea din partea inculpatului s-a aflat în concediu medical de 2 pe 10.10.2017 până pe 17.10.2017, iar la 04.12.2017 i-a fost acordat asistență medicală de urgență, fapt confirmat prin înscrisurile aflate la materialele cauzei. Și până în prezent trăiește într-o stare de stres permanentă, având o fobie, că inculpatul îi va cauza ceva rău, însă, cu părere de rău instanța de judecată nu a luat în considerație probele prezentate de ei, atribuindu-i doar 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Dar suferințele fizice și morale suportate de către ea sânt mult mai mari, fiind apreciate la mărimea de 50 000 lei, sumă bănească care îi va aduce satisfacție pentru acele suferite. Un alt aspect este acela, că prin sentință inculpatului i-a fost returnată arma, acest lucru o face să aibă frică și mai mare, deoarece această persoană este gata de orice pentru a se răzbuna.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, a fost admis apelul declarat de către partea vătămată Gheorghian Svetlana, casată sentința în latura civilă, și din oficiu pronunțată o nouă hotărâre în această parte, după cum urmează: S-a dispus încasarea de la Gheorghian Ion în beneficiul lui Gheorghian Svetlana suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu material și 30000 (treizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Gheorghian Ion a sumei de 2604 lei cu titlu de cheltuieli judiciare a fost respinsă ca nefondată. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în ședința de judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului Gheorghian Ion în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, iar pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond este adecvată și nu contravine prevederilor legii dat fiind, că sancțiunea articolului incriminat prevede ca pedeapsă muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani. Astfel, argumentele invocate în apelul declarat de către partea civilă Gheorghian Svetlana, precum că pedeapsa aplicată în privința inculpatului este prea blândă, sânt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul judecării cauzei, pedeapsa inculpatului fiind aplicată în limitele sancțiunii articolului incriminat. Referitor la argumentele din apelul părții civile Gheorghian Svetlana cu privire la acțiunea civilă ce ține de dispunerea încasării în beneficiul părții vătămate Gheorghian Svetlana a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, instanța de apel a considerat necesar a le admite în totalitate. 3 Instanța de apel a considerat, că cerințele de încasare a prejudiciului moral înaintate de către partea vătămată Gheorghian Svetlana urmează a fi admise în parțial, ținând cont de faptul că partea vătămată, în urma acțiunilor prejudiciabile ale lui Gheorghian Ion, a avut un disconfort psihologic, simțind și frică pentru viața sa. Ca urmare a stresului provocat de maltratarea din partea inculpatului s-a aflat în concediu medical de pe 10.10.2017 până pe 17.10.2017, iar la 04.12.2017 i-a fost acordat asistenta medicală de urgență, fapt confirmat prin înscrisurile aflate la materialele cauzei. Și până în prezent trăiește într-o stare de stres permanentă, având o fobie, că inculpatul îi va cauza ceva rău. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul declarat de către Gheorghian Svetlana în latura acțiunii civile ca fiind fondate și necesar a fi admise în parte. Cu referire la solicitarea procurorului în instanța de apel privind încasarea a sumei de 2604 lei pentru efectuarea expertizei în calitate de cheltuieli judiciare, instanța de apel a considerat-o nefondată. Este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula probele necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat solicitarea părții acuzării privind încasarea a sumei de 2604 lei pentru efectuarea expertizei în calitate de cheltuieli judiciare nefondată și necesar a fi respinsă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Gheorghian I., prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - în hotărârea primei instanțe a fost obiectiv examinat mărimea prejudiciului moral deoarece potrivit art. 1423 Cod Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcției de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăției autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și în măsură în care această compensare aduce satisfacție persoanei vătămate, din cele enunțate mai sus în infracțiunea de comiterea cărei am fost condamnat am cauzat vătămări corporale neînsemnate fostei mele soții conform raportului de expertiză judiciară nr. 192D din 19.10.2017 și din considerentul dat consider că prejudiciu moral în mărime de 30000(treizeci mii) lei este unul disproporționat de mare și nu este pe măsura suferințelor pe care le-a avut fosta mea soție; - referitor de cheltuielile de judecată am fost de acord să achit suma de 2604 lei, totodată 4 să-i achit fostei soții cheltuieli de tratament în mărime de 2000 de lei, iar referitor la prejudiciul moral nu sunt de acord din motiv că fosta soție nu a adus nici o probă care ar determina cuantumul suferințelor pe urma comiterii infracțiunii date, ci doar vrea să îmi creieze o situația materială grea din motiv că dorește ca să-mi ia partea din casă pe care am dobândit-o în comun pe percursul căsătoriei, și mai mult ca atât declar instanței că plângerea dată este o răfuială, deoarece în timpul unei cerți cu ea, Gheroghian Svetlana, ea a sustras din safeu bani în mărime de 11000 de Euro care eu le grămădeam pentru a cumpăra o altă casă, iar la o ceartă ea le-a luat și de auntci nu mai locuiam împreună, și ea prin orice metode urmărește crearea de situații dificile din punct de vedere economic mie.

La recursul ordinar declarat de inculpat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, au depus referințe procurorul și partea vătămată Gheorghian S., prin care au menționat că, recursul urmează a fi respins, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra faptelor invocate. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârile cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, fiind în corespundere cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului declarat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului declarat de către inculpat, se semnalează ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. 5 În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea încasării pagubei morale, solicitând să fie micșorată. Colegiul penal reiterează că, instanța de apel și-a argumentat pe larg decizia adoptată și expusă în pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate. Totodată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel justificat a dispus încasarea, de la Gheorghian Ion în beneficiul cet. Gheorghian Svetlana, a daunei morale cauzate în mărime de 30 000 lei, întrucât în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea prejudiciilor morale prezintă o modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor de afecțiune. Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei, soldate cu vătămări corporale neînsemnate, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de inculpat, precum și toate consecințele acestuia. Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, adică careva suferințe psihice prin faptele infracționale ale unei persoane, instanța poate obliga vinovatul să repare prejudiciul prin echivalent bănesc. Art. 1423 Cod civil prevede că, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Din materialele cauzei, rezultă că, Gheorghian Svetlana a trecut prin suferință morală, iar instanța de apel just a conchis că aceste suferințe urmează a fi recuperate de inculpat prin contra-echivalent bănesc în sumă de 30 000 lei, sumă ce a fost considerată echitabilă pentru recuperare a prejudiciului moral suferit. Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel a ținut cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către 6 instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este vădit neîntemeiat. 7. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în propria cauză penală de către inculpatul Gheorghian Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 08 mai 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 7