1ra-1733/2020 — Art. 190 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Fălești din 04 martie 2020, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Petrișin Anatoli Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, la 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității. În baza art. 85 alin. (1), (3) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin sentință, s-a adăugat în întregime partea neexecutată a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, aplicată prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 100 ore, calculându-se potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal - o zi de închisoare în schimbul a 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și închisoare pe un termen de 4 ani. S-a dispus ca după executarea reală de către Petrișin Anatoli în penitenciar de tip semiînchis a termenului de 2 ani și 25 zile din termenul total al pedepsei închisorii de 4 ani și 25 zile, stabilită prin sentință, să se suspende condiționat executarea de către acesta a celeilalte părți a termenului pedepsei închisorii de 2 ani, în temeiul art. 901 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Petrișin A., la data de 09.07.2019, în timpul ce s-a întîlnit în orașul Fălești cu Sînjereanu Nicolai, conștientizând că aceștea se află 1 într- o poziție de vulnerabilitate, având o necesitate stringentă de bani, precum și că acesta este o persoană influențabilă și ușor de manipulat, datorită consumului abuziv de alcool, apărându-i intenția de a sustrage de la această persoană banii pe care victima îi va obține în calitate de credit de la OCN „IUTE CREDIT” SRL, fiind determinat de către el în acest sens, intenționat, urmărind scopul de profit, de sustragere a bunurilor altei persoane, elaborând în prealabil un plan de realizare a intenției sale infracționale, inițial la data de 09.07.2019 s-a prezentat împreună cu Sînjereanu Nicolai la sediul OCN „IUTE CREDIT” SRL din municipiul Bălți, unde manipulând cu Sînjereanu Nicolai și folosindu-se de incapacitatea acestuia de a înțelege evenimentele ce se petrec cu el, l-a indus în eroare și l-a determinat astfel pe acesta să încheie un contract de creditare cu OCN „IUTE CREDIT” SRL în valoare de 15.000 lei MD și să obțină suma de bani nominalizată, după care în aceeași zi, imediat după ce Sînjereanu Nicolai a intrat în posesia banilor din creditul contractat, acționând în continuare în vederea realizării planului criminal elaborat, având aceeași intenție de sustragere a bunului respectiv prin înșelăciune de la victimă, neavând în realitate intenția de a achita creditul în numele lui Sînjereanu Nicolai, repetat a indus în eroare pe Sînjereanu Nicolai, comunicându-i că a primit bani ca ajutor de la Prim Ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu și ca rezultat al acestui comportament dolosiv, l-a determinat pe Sînjereanu Nicolai să-i transmită din suma creditată, suma de 14.500 lei MD, după care dobândind ilegal acești bani, imediat a părăsit locul dat într-o direcție necunoscută și nu a mai contactat victima, neîndeplinindu-și aganjamentul asumat față de partea vătămată și nerambursând în numele ei creditul contractat de el de la OCN „IUTE CREDIT” SRL, cauzându-i astfel victimei Sînjereanu Nicolai daună materială considerabilă în mărime de 14.500 lei MD.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Petrișin A. să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și de a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale. În motivarea cerințelor apelului a indicat: - din analiza argumentelor expuse în sentință, partea acuzării reține drept criterii de aplicabilitate a prevederilor art. 90 alin. (10) Cod penal și pe cale de consecință a prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal - constatarea faptului că, în perioada de probă inculpatul a comis o nouă infracțiune, fapt reținut de instanță. Este eronată o asemenea poziție în coraport cu normele legale expuse în conținutul apelului. Astfel în corespundere cu prevederile art. 3 alin. (1) Cod penal, a reținut că constatarea faptului de „săvîrșire a infracțiunii” de către inculpat are loc doar după pronunțarea unei sentințe de judecată definitive, prin care acesta a fost declarat culpabil de comiterea unei infracțiuni. Simpla inițiere a urmăririi penale în privința inculpatului în interiorul termenului de probă, stabilit lui printr-o sentință de judecată anterioară, nu poate duce la aplicabilitatea alin. (10) al art. 90 Cod penal, deoarece aceasta ar fi o 2 încălcare directă a normei legale prevăzute în art. 3 alin. (1) Cod penal și ar contravine principiului prezumției nevinovăției persoanei; - în acest sens, partea acuzării constată că, prin prisma efectului principiului prezumției nevinovăției persoanei, aplicabilitatea prevederilor art. 90 alin. (10) Cod penal, poate avea loc doar în situația în care, momentul condamnării persoanei printr-o sentință de judecată pentru săvîrșirea unei noi infracțiuni (care reprezintă prin sine constatarea că persoana a săvîrșit o nouă infracțiune) este în interiorul termenului de probă stabilit condamnatului printr-o sentință de judecată anterioară. Or, în situația în care aceste două momente (stabilirea săvîrșirii de către persoană a unei infracțiuni printr-o sentință de judecată definitivă și existența la data pronunțării acestei noi sentințe a termenului de probă stabilit printr-o sentință anterioară persoanei respective) nu coincid, este incorectă aplicabilitatea prevederilor alin. (10) al art. 90 Cod penal; - cu referire la speța cercetată, că la data pronunțării sentinței în privința inculpatului Petrișin A., prin care acesta a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (04 martie 2020), termenul de probă de 4 ani, ce i-a fost stabilit prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 a expirat (11.12.2019), deci prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal, greșit au fost aplicate speței cercetate și inculpatului; - în situația în care problema abordată (aplicabilitatea art. 90 alin. (10) față de inculpatul Petrișin A.) ar fi catalogată ca o interpretare a prevederilor legale stipulate în art. 90 alin. (10) Cod penal, interpretarea expusă supra de către partea acuzării este una corectă și legală prin prisma prevederilor art. 3 alin. (2) Cod penal, care interzice interpretarea defavorabilă a legii penale în privința persoanei. În plan opus, de către instanța de fond la adoptarea sentinței din data de 04.03.2020 în privința lui Petrișin A., a fost admisă interpretarea defavorabilă a legii penale în privința inculpatului. Din tezele expuse supra, pe cale de consecință și aplicabilitatea prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal față de inculpatul Petrișin Anatoli Xxxxx în prezenta speță este neîntemeiată. 3.2 Avocatul Pleșca G. în numele inculpatului, prin care solicită casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care să fie exclusă aplicarea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 ca fiind deja executată, lăsând spre executare doar pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Fălești din 04.03.2020. În motivarea apelului invocă, că instanța de judecată eronat i-a aplicat lui Petrișin Anatoli pedeapsa penală în baza art. 85 Cod penal - aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe. Or, la momentul emiterii sentinței, la data de 04.03.2020, el a executat integral pedeapsa de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 mai 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat oportun de a respinge apelul declarat de acuzatorul de stat, având în vedere faptul că, procurorul participant în instanța de apel Formusatii A. nu a mai susținut apelul procurorului 3 Mititelu S. și a solicitat respingerea lui ca fiind nefondat, argumentându-și poziția sa prin aceea că apelul nu conține argumente plauzibile pentru a fi admis. În viziunea instanței de apel, aplicarea unei pedepse mai blânde va fi ineficientă și nu va atinge scopurile puse față de pedeapsa penală, cu atât mai mult că anterior inculpatul a beneficiat de pedeapsa amenzii și pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă. În așa mod, inculpatului i-a fost numită pedeapsa în limitele prevăzute de sancțiunea legii în comiterea căreia el a fost recunoscut vinovat, ținându-se cont și de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedurăpenală, i-au fost reduse limitele pedepsei aplicate, din aceste motive temei pentru atenuarea pedepsei nu sunt. Concomitent, instanța de apel a respins argumentul apelului declarat de avocat, privind aplicarea eronată a prevederilor art. 85 Cod penal, precum și solicitarea privind excluderea pedepsei sub formă de închisoare stabilite prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, ca fiind deja executată. În acest context, instanța de apel a reținut că, prima instanță just a conchis, că prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, inculpatul Petrișin Anatoli a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată pe un termen de 4 ani (f.d. 47-50). Prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, Petrișin Anatoli a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8000 lei. În temeiul art. 85, 87 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată, s-a adaugat în întregime partea neexecutată a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și partea neexecutată a pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în mărime de 2 ani și 152 zile, stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, stabilindu-i lui Petrișin Anatoli pedeapsa definitivă sub formă închisoare pe un termen de 4 ani, amendă în mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8000 lei, privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani și 152 zile, care urmau a fi executate de sine stătător. În temeiul art. 90 alin. (11) Cod penal, s-a menținut condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sub formă închisoare pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Potrivit ordinului de încasare a numerarului din 27 iulie 2016, Petrișin Anatoli a executat integral pedeapsa cu amendă aplicată prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 (f.d. 73). Potrivit certificatului nr. 2411 din 13 decembrie 2019, eliberat de șeful Biroului de probațiune Fălești - Oleg Șoldan, la 29 decembrie 2018 Biroul de probațiune Fălești a încheiat supravegherea condamnatului Petrișin Anatoli în legătură cu expirarea termenului de 2 ani și 152 zile de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport (f. d. 74). 4 Potrivit aceluiași certificat, supravegerea lui Petrișin Anatoli în legătură cu expirarea termenului de probă de 4 ani stabilit prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, menținut prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, urma să expire la 11 decembrie 2019 (f.d 74). Infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal este una mai puțin gravă, fiind comisă de către Petrișin Anatoli la data de 09 iulie 2019 intenționat. Astfel, prima instanță întemeiat a constatat, că suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 4 ani, stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, menținută prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, nu putea fi menținută și prin sentința din 04.03.2020, întrucât incupatul Petrișin Anatoli, după menținerea prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 a suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, la 05 iunie 2019 a mai comis o infracțiune prevăzută de art. 190 alin .(1) Cod penal, procesul penal fiind încetat pe motiv că părțile s-au împăcat (f.d. 71-72), iar la 09 iulie 2019 a comis prezenta infracțiune. Astfel, la pedepsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 100 ore, ce a fost aplicată inculpatului Petrișin Anatoli prin prezenta sentință, a fost adăugată în întregime partea neexecutată a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, aplicată prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, stabilidu-i pedeapsa definitivă cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 100 ore, calculându-se potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal - o zi de închisoare în schimbul a 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și închisoare pe un termen de 4 ani. În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea apelantului privind excluderea pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 ca fiind deja executată și argumentele invocate în acest sens. Or, faptul că, la data emiterii sentinței din 04.03.2020 a expirat deja termenul de probă de 4 ani stabilit prin sentința din 12.07.2016 nu denotă în nici un caz faptul că în privința inclpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 90 alin. (10) CP, precum și prevederile art. 85 Cod penal. Or, prevederile art. 90 alin. (10) CP conține prevederi concrete și exhaustive, de la care nu se admit derogări și care nu pot fi interpretate în nici un mod, decât în modul în care au fost stipulate de legiuitor. Potrivit acestor prevederi, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvîrșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85. După cum reiese din materialele cauzei, supravegerea lui Petrișin Anatoli în legătură cu expirarea termenului de probă de 4 ani, stabilit prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, menținut prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, urma să expire la 11 decembrie 2019. Totodată, infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal a fost comisă de către Petrișin Anatoli la data de 09 iulie 2019 intenționat, adică a fost comisă de către inculpat în termenul de probă de 4 ani 5 stabilit prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, în cazul dat în privința ultimului fiind aplicabile în mod direct prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar declarat de către avocatul Pleșca G. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu aplicarea în privința lui Petrișin A. a unei pedepse neprivative de libertate. În motivarea recursului ordinar invocă faptul că, Petrișin A., la judecare, prin sentința din 04 martie 2020, deja executase integral pedeapsa aplicată prin sentința din 12 iulie 2016, astfel consideră eronată aplicarea pedepsei în baza art. 85 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal. Instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. De asemenea, la stabilirea pedepsei, s-a luat în calcul și faptul că acesta, fiind anterior condamnat, i-a fost aplicată pedeapsa definitivă în conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Pleșca G. semnalează temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale, nefiind de acord cu aplicarea pedepsei inculpatului în baza art. 85 Cod penal, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, neprivative de libertate. În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte și v-a examina recursul prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just 6 soluția adoptată, de menținere a sentinței, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 190 alin. (1) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii contra patrimoniului, prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune mai puțin gravă. Instanța de recurs reține, că prima instanță a stabilit inculpatului în temeiul art. 190 alin. (1) Cod penal, pedeapsă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității, iar în baza art. 85 alin. (1), (3) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin sentință, s-a adăugat în întregime partea neexecutată a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, aplicată prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, stabilidu-i pedeapsa definitivă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 100 ore, calculându-se potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal - o zi de închisoare în schimbul a 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și închisoare pe un termen de 4 ani. Totodată, s- a dispus ca după executarea reală de către Petrișin Anatoli în penitenciar de tip semiînchis a termenului de 2 ani și 25 zile din termenul total al pedepsei închisorii de 4 ani și 25 zile, stabilită prin sentință, să se suspende condiționat executarea de către acesta a celeilalte părți a termenului pedepsei închisorii de 2 ani, în temeiul art. 901 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 an, soluție menținută de instanța de apel. Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de 7 judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Reieșind din textul hotărârii instanței de apel, se reține că această instanță just a reținut faptul, că este neîntemeiată solicitarea apelantului privind excluderea pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016 ca fiind deja executată și argumentele invocate în acest sens. Or, faptul că la data emiterii sentinței din 04.03.2020 a expirat deja termenul de probă de 4 ani, stabilit prin sentința din 12.07.2016, nu denotă în nici un caz faptul că, în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal, precum și prevederile art. 85 Cod penal. Or, prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal, conțin prevederi concrete și exhaustive, de la care nu se admit derogări și care nu pot fi interpretate în nici un mod, decât în modul în care au fost stipulate de legiuitor. Potrivit acestor prevederi, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvîrșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85. După cum reiese din materialele cauzei, supravegerea lui Petrișin Anatoli în legătură cu expirarea termenului de probă de 4 ani, stabilit prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 25.11.2015, menținut prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, urma să expire la 11 decembrie 2019. Totodată, infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal, a fost comisă de către Petrișin Anatoli la data de 09 iulie 2019 intenționat, adică a fost comisă de către inculpat în termenul de probă de 4 ani stabilit prin sentința Judecătoriei Fălești din 12.07.2016, în cazul dat în privința ultimului fiind aplicabile în mod direct prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut sentința, de aplicare în privința inculpatului a prevederilor art. 85 alin. (1), (3), art. 901 Cod penal. În atare împrejurări, Colegiul penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Petrișin A., a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se 8 dispune inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Petrișin Anatoli Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 30 septembrie 2020. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 9