1ra-1784/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1784/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 ianuarie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Nița Vasili Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 150 ore de muncă neremunerată în blosul

comunitătii.

aproximativ la ora 05.30 Nița Vasili, neavând permis de conducere de categoria ”B”, fiind

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, în încălcarea prevederilor pct. 14 lit. a) din

Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, care direct interzice conducătorului de vehicul de a conduce mijlocul de

transport în stare de ebrietate alcoolică, a condus mijlocul de transport marca ”VAZ 2108”

cu n/î xxxxx, cu care s-a deplasat pe drumul M-3 în apropierea s. Ciumai, r-nul Taraclia,

unde a fost stopat de inspectorii Batalionului de Patrulare Sus a INP Curtov A. și Popov S.,

iar în timpul verificării documentelor, au apărut suspiciuni rezonabile că conducătorul

1

Nița Vasili se află în stare de ebrietate alcoolică, în rezult fiindu-i propusă testarea

alcoolscopică cu aparatul de tip ”Drager”. în rezultatul testării cu alcotestul Drager, s-a

stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de Nița Vasilie ce constituie 0,66

mg/l, ceia ce depășește concentrația vaporilor de alcool, stabilită de art. 13412 alin.(3) Cod

penal, fiind egală cu 0,3 mg/l.

În drept acțiunile inculpatului Nița Vasili au fost încadrate juridic în baza

prevederilor art. 2641 alin. (4) Cod penal, ca conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, și care nu deține permis

de conducere.

Cauza penală în prima instanță a fost examinată în ordinea procedurii simplificate

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Chimev Boris, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei

inculpatului Nița Vasili, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Nița Vasili în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, sub formă de amendă în mărime de 850 unități convenționale, echivalent

a 42 500 lei. Corpul delict: CD-R disc care conține înregistrarea video de efectuarea testării

stării de ebrietate de inculpatul Nița Vasili, să fie păstrată la materialele dosarului penal.

3.1. În motivarea apelului, procurorul a indicat că, pedeapsa stabilită de către instanța

de fond în privința inculpatului, este prea aspră, care nu a fost individualizată conform

criteriilor stabilite în art. 75 Cod penal, nu s-a ținut cont de persoana celui vinovat, de

gravitatea infracțiunii, circumstanțele care atenuează răspunderea inculpatului, conform

art. 76 Cod penal. Astfel, a considerat că, pornind de la lipsa antecedentelor penale,

depunerea declarațiilor detaliate în care își recunoaște vinovăție în săvârșirea infracțiunii,

căința sinceră, în privința inculpatului este necesară aplicarea pedepsei sub formă de

amendă, care va fi în măsură să asigure scopul legii penale de restabilirea echității sociale,

corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea celui

vinovat, cât și a altor persoane.

respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, sentința este

criticată de procuror sub aspectul individualizării și stabilirii pedepsei inculpatului Nița

Vasili, solicitând aplicarea în privința acestuia o pedeapsă mai blândă. În acest sens,

2

procurorul a invocat că pedeapsa cu munca neremunerată aplicată inculpatului, este prea

gravă în raport cu fapta comisă, astfel considerând că o pedeapsă echitabilă acestuia ar fi

stabilirea pedepsei sub formă de amendă.

Sub acest aspect, verificând legalitatea sentinței, s-a atestat că instanța de fond la

stabilirea pedepsei inculpatului Nița Vasili a respectat principiile de individualizare a

pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, aplicându-i acestuia o pedeapsă echitabilă și în

limitele stabilite de sancțiunea normei de incriminare, cu respectarea prevederilor art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală.

Instanța de apel, analizând materialele dosarului, a constatat că la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei inculpatului Nița Vasili instanța de fond a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familie acestuia.

În acest sens, instanța de apel a notat că procurorul în apelul depus a invocat ca

circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției, însă la caz, această împrejurare nu poate

fi reținută ca circumstanță atenuantă, or, ca efect a recunoașterii vinovăției cauza penală a

fost examinată în ordinea procedurii simplificate, iar inculpatul a beneficiat de reducerea

limitelor de pedeapsă prevăzute în sancțiunea normei de incriminare.

solicită casarea parțială a hotărârilor contestate, în latura stabilirii pedepsei, cu emiterea

unei hotărâri prin care inculpatului Nița Vasili să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 850 unități convenționale.

În motivarea cererii de recurs procurorul invocă faptul că pedeapsa aplicată

inculpatului Nița Vasile, nu a fost individualizată în conformitate cu prevederile art. 75

Cod penal, or, nu a fost luată în considerație personalitatea inculpatului, gravitatea

infracțiunii săvârșite - infracțiunea fiind una ușoară, conform art. 16 alin. (2) Cod penal, și

circumstanțele care atenuează răspunderea penală a inculpatului. în conformitate cu art.

76 Cod penal.

Pe toată durata procesului penal în cauză, inculpatul Nița Vasile a depus declarații

recunoscătoare, s-a căit sincer în cele comise, respectiv, stabilirea pedepsei sub formă de

amendă, va contribui la realizarea scopului pedepsei penale, prevăzut de art. 61 Cod penal.

Instanța de fond nu a luat în considerație caracteristica pozitivă a inculpatului Nița

Vasile, anterior necondamnat precum și faptul că, cauza a fost examinată în procedura

3

simplificată, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

Mai mult ca atât, de către procuror în cadrul examinării cauzei în prima instanță, a

fost solicitată pedeapsa sub formă de amendă, adică o pedeapsă mai blândă decât cea

stabilită de instanța de fond.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

declarat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept

pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs constată, că recurentul în expunerea motivelor privind dezacordul

cu pedeapsa stabilită inculpatului, face trimitere expres la temeiurile pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care prevăd că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se

4

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit obiect de examinare în

instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă

opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinei care au fost puse la baza hotărîrii de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Cît privește motivul precum că, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal constată că, în această ordine de idei și în raport cu

circumstanțele invocate în recursul ordinar de pe rol, instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

munca neremunerată.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în

5

corespundere cu prevederile legale (pct. 4.1. din decizie).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și de apel nu au

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate

conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că pedeapsa aplicată inculpatului

a fost individualizată conform prevederilor legale, astfel recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 24 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe inculpatul Nița Vasili

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 17 ianuarie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

6