1ra-1975/19 — art. 264/1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 08 aprilie 2019, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Lungu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 140 (una sută patruzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Solicitarea de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Lungu Nicolae la 15 octombrie 2018, în intervalul de timp cuprins între ora 09:00 - 10:14, neavând dreptul de a conduce mijloace de transport pentru orice categorie, subcategorie, în mod intenționat, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, încălcând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 3), care prevede - „participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 10 alin. (2) lit. a), care prevede - „persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și la cererea lucrătorului de poliție, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru 1 control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, pct. 14 lit. a), care prevede - „conducătorului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, conducea mijlocul de transport de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXX xxx prin s. Echimăuți, r. Rezina și neținând cont de situația rutieră, nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului, tamponându-se lateral într- un obstacol - pilon de beton. În continuare, fiind bănuit de consum de alcool conducătorul auto Lungu Nicolae a fost supus testării alcoolscopice cu alcooltestul „Drager 6810”, constatându-se că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul auto - Lungu Nicolae era de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a dispune încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, testarea alcoolscopică și combustibil, în mărime de 1 062 lei 70 bani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, apelul declarat de către procuror s-a admis, s-a casat sentința parțial și s-a pronunțat o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia cheltuielile de judecată în mărime de 38 (treizeci și opt) lei 70 bani, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, au fost încasate de la inculpat. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Colegiul cercetând materialele cauzei, a constatat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte de către părțile la proces. Potrivit sentinței, instanța de fond a respins ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare. Colegiul, însă analizând soluția instanței de fond în raport cu normele Codului de procedură penală și solicitările de apel formulate de acuzatorul de stat, a conchis de a admite solicitarea apelantului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, iar celelalte cheltuieli judiciare suportate în legătură cu instrumentarea cauzei penale urmând a fi respinse ca neîntemeiate. Colegiul Penal constată că în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de 38,70 lei pentru efectuarea testului alcoolscopic. 2 Prin testarea alcoolscopică cu alcooltestul „Drager 6810”, s-a constatat concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul auto Lungu Nicolae de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Așadar, Colegiul a constatat că solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 38,70 lei este întemeiată, or în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de apel a mai notat că efectuarea testării alcoolscopice în privința inculpatului, a avut loc la data de 15.10.2018, dată la care prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 a fost abrogată dispoziția legală prevăzută la art. 143 alin. (2) potrivit căreia „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a fost abrogată. Prin urmare, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic să fie încasate de la Lungu Nicolae. În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce țin de imprimarea filelor din dosar și combustibil, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or cheltuielile solicitate de acuzatorul de stat reprezintă cheltuieli obișnuite, suportate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind generate de comportamentul inculpatului pe durata urmăririi penale. Mai mult, instanța de apel a reținut că cheltuielile solicitate de procuror nu sunt prevăzute la art. 227 și 229 Cod procedură penală, nefiind astfel temei de a stabili obligația de compensare a acestor cheltuieli în sarcina inculpatului, or normele legale citate nu prevăd în calitate de cheltuieli judiciare imprimarea filelor din dosar și combustibil, etc.

Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar în numele inculpatului declară avocatul Arnaut Valentina, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea încasării de la Lungu Nicolae a cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, or într-o cauză penală, statul suportă cheltuielile în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale. 5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință, solicitând respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Avocatul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă dezacordul cu soluția instanței de apel privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic. Colegiul penal evidențiază că, din conținutul recursului declarat de către avocat, rezultă că este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel numai în latura civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic. În atare circumstanțe, având în vedere că autorul recursului nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, Colegiul nu se va pronunța asupra acestor aspecte, dar va analiza alegațiile recurentului în privința hotărârii instanței de apel referitor la încasarea cheltuielilor de judecată. Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a dispus încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în beneficiul statului, Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel în acest sens, or potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite 4 interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Prin urmare, în cazul supus judecării, Colegiul constată că cheltuielile judiciare în sumă de 38,70 lei au fost suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic. Subsidiar, Colegiul reține că, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia. Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului nu există și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Valentina Arnaut în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Lungu Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 05 decembrie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 5