1ra-1975/19 — art. 264/1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1975/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Valentina Arnaut în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, în cauza

penală în privința lui:

Lungu Nicolae Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.11.2018 – 05.03.2019;

Instanța de apel: 03.04.2019 - 03.07.2019;

Instanța de recurs: 23.08.2019 – 06.11.2019;

C O N S T A T Ă:

fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Lungu Nicolae a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de 140 (una sută patruzeci) ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

Solicitarea de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului s-a respins

ca neîntemeiată.

15 octombrie 2018, în intervalul de timp cuprins între ora 09:00 - 10:14, neavând

dreptul de a conduce mijloace de transport pentru orice categorie, subcategorie, în

mod intenționat, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, încălcând

prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 3), care prevede - „participanții la trafic

sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile

tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii

altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze

neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de

circumstanțe iminente”, pct. 10 alin. (2) lit. a), care prevede - „persoana care

conduce un autovehicul trebuie să posede și la cererea lucrătorului de poliție,

ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru

1

control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, pct. 14 lit. a), care

prevede - „conducătorului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate”, conducea mijlocul de transport de model „Dacia Logan”, cu numărul de

înmatriculare XXX xxx prin s. Echimăuți, r. Rezina și neținând cont de situația

rutieră, nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului, tamponându-se lateral într-

un obstacol - pilon de beton.

În continuare, fiind bănuit de consum de alcool conducătorul auto Lungu

Nicolae a fost supus testării alcoolscopice cu alcooltestul „Drager 6810”,

constatându-se că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul

auto - Lungu Nicolae era de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin.

(3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care a dispune încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale, testarea alcoolscopică și combustibil, în mărime de 1 062 lei

70 bani.

apelul declarat de către procuror s-a admis, s-a casat sentința parțial și s-a

pronunțat o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit

căreia cheltuielile de judecată în mărime de 38 (treizeci și opt) lei 70 bani,

suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, au fost încasate de la

inculpat.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Colegiul cercetând materialele cauzei, a constatat că acțiunile

infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind

contestată în această parte de către părțile la proces.

Potrivit sentinței, instanța de fond a respins ca neîntemeiată solicitarea

acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare.

Colegiul, însă analizând soluția instanței de fond în raport cu normele Codului

de procedură penală și solicitările de apel formulate de acuzatorul de stat, a conchis

de a admite solicitarea apelantului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea

testului alcoolscopic, iar celelalte cheltuieli judiciare suportate în legătură cu

instrumentarea cauzei penale urmând a fi respinse ca neîntemeiate.

Colegiul Penal constată că în prezenta cauză penală au fost suportate

cheltuieli judiciare în sumă de 38,70 lei pentru efectuarea testului alcoolscopic.

2

Prin testarea alcoolscopică cu alcooltestul „Drager 6810”, s-a constatat

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul auto Lungu

Nicolae de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, se

califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Așadar, Colegiul a constatat că solicitarea acuzatorului de stat referitor la

încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 38,70 lei este

întemeiată, or în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Instanța de apel a mai notat că efectuarea testării alcoolscopice în privința

inculpatului, a avut loc la data de 15.10.2018, dată la care prin Legea RM nr. 316

din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 a fost abrogată dispoziția legală

prevăzută la art. 143 alin. (2) potrivit căreia „plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a

fost abrogată.

Prin urmare, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de

38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic să fie încasate de

la Lungu Nicolae.

În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la

inculpat a cheltuielilor judiciare ce țin de imprimarea filelor din dosar și

combustibil, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or cheltuielile solicitate de

acuzatorul de stat reprezintă cheltuieli obișnuite, suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind generate de

comportamentul inculpatului pe durata urmăririi penale.

Mai mult, instanța de apel a reținut că cheltuielile solicitate de procuror nu

sunt prevăzute la art. 227 și 229 Cod procedură penală, nefiind astfel temei de a

stabili obligația de compensare a acestor cheltuieli în sarcina inculpatului, or

normele legale citate nu prevăd în calitate de cheltuieli judiciare imprimarea filelor

din dosar și combustibil, etc.

declară avocatul Arnaut Valentina, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea încasării de la

Lungu Nicolae a cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în

legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, or într-o cauză penală, statul suportă

cheltuielile în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale.

5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință, solicitând

respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Avocatul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în

mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic.

Colegiul penal evidențiază că, din conținutul recursului declarat de către

avocat, rezultă că este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia

instanței de apel numai în latura civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare în

mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic.

În atare circumstanțe, având în vedere că autorul recursului nu contestă starea

de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, Colegiul nu se va pronunța asupra acestor aspecte, dar va analiza

alegațiile recurentului în privința hotărârii instanței de apel referitor la încasarea

cheltuielilor de judecată.

Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a

dispus încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în beneficiul

statului, Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel în acest sens,

or potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite

martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,

interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

4

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, în cazul supus judecării, Colegiul constată că cheltuielile

judiciare în sumă de 38,70 lei au fost suportate în legătură cu efectuarea testului

alcoolscopic.

Subsidiar, Colegiul reține că, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile

judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în

mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se

aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine

în principal acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod

de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru

admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului nu există și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat, cu

menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Valentina Arnaut în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Lungu Nicolae, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 05 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5