1ra-1975/19 — art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-1975/19 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1975/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Valentina Arnaut în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019, în cauza
penală în privința lui:
Lungu Nicolae Xxxxx, născut la
xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.11.2018 – 05.03.2019;
Instanța de apel: 03.04.2019 - 03.07.2019;
Instanța de recurs: 23.08.2019 – 06.11.2019;
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 08 aprilie 2019, cauza
fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Lungu Nicolae a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsa sub formă de 140 (una sută patruzeci) ore de muncă
neremunerată în folosul comunității.
Solicitarea de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului s-a respins
ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Lungu Nicolae la
15 octombrie 2018, în intervalul de timp cuprins între ora 09:00 - 10:14, neavând
dreptul de a conduce mijloace de transport pentru orice categorie, subcategorie, în
mod intenționat, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, încălcând
prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului
RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 3), care prevede - „participanții la trafic
sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de
semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile
tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii
altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze
neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de
circumstanțe iminente”, pct. 10 alin. (2) lit. a), care prevede - „persoana care
conduce un autovehicul trebuie să posede și la cererea lucrătorului de poliție,
ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru
1
control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria
(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, pct. 14 lit. a), care
prevede - „conducătorului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de
ebrietate”, conducea mijlocul de transport de model „Dacia Logan”, cu numărul de
înmatriculare XXX xxx prin s. Echimăuți, r. Rezina și neținând cont de situația
rutieră, nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului, tamponându-se lateral într-
un obstacol - pilon de beton.
În continuare, fiind bănuit de consum de alcool conducătorul auto Lungu
Nicolae a fost supus testării alcoolscopice cu alcooltestul „Drager 6810”,
constatându-se că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul
auto - Lungu Nicolae era de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin.
(3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat admiterea
acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care a dispune încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea
acțiunilor procesuale, testarea alcoolscopică și combustibil, în mărime de 1 062 lei
70 bani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2019,
apelul declarat de către procuror s-a admis, s-a casat sentința parțial și s-a
pronunțat o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit
căreia cheltuielile de judecată în mărime de 38 (treizeci și opt) lei 70 bani,
suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, au fost încasate de la
inculpat.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1. Colegiul cercetând materialele cauzei, a constatat că acțiunile
infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind
contestată în această parte de către părțile la proces.
Potrivit sentinței, instanța de fond a respins ca neîntemeiată solicitarea
acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor
judiciare.
Colegiul, însă analizând soluția instanței de fond în raport cu normele Codului
de procedură penală și solicitările de apel formulate de acuzatorul de stat, a conchis
de a admite solicitarea apelantului privind încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea
testului alcoolscopic, iar celelalte cheltuieli judiciare suportate în legătură cu
instrumentarea cauzei penale urmând a fi respinse ca neîntemeiate.
Colegiul Penal constată că în prezenta cauză penală au fost suportate
cheltuieli judiciare în sumă de 38,70 lei pentru efectuarea testului alcoolscopic.
2
Prin testarea alcoolscopică cu alcooltestul „Drager 6810”, s-a constatat
concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de conducătorul auto Lungu
Nicolae de 1,05 mg/1, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, se
califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Așadar, Colegiul a constatat că solicitarea acuzatorului de stat referitor la
încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 38,70 lei este
întemeiată, or în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile
judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.
Instanța de apel a mai notat că efectuarea testării alcoolscopice în privința
inculpatului, a avut loc la data de 15.10.2018, dată la care prin Legea RM nr. 316
din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 a fost abrogată dispoziția legală
prevăzută la art. 143 alin. (2) potrivit căreia „plata expertizelor judiciare efectuate
în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a
fost abrogată.
Prin urmare, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de
38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic să fie încasate de
la Lungu Nicolae.
În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la
inculpat a cheltuielilor judiciare ce țin de imprimarea filelor din dosar și
combustibil, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or cheltuielile solicitate de
acuzatorul de stat reprezintă cheltuieli obișnuite, suportate în cadrul urmăririi
penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției
inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind generate de
comportamentul inculpatului pe durata urmăririi penale.
Mai mult, instanța de apel a reținut că cheltuielile solicitate de procuror nu
sunt prevăzute la art. 227 și 229 Cod procedură penală, nefiind astfel temei de a
stabili obligația de compensare a acestor cheltuieli în sarcina inculpatului, or
normele legale citate nu prevăd în calitate de cheltuieli judiciare imprimarea filelor
din dosar și combustibil, etc.
Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar în numele inculpatului
declară avocatul Arnaut Valentina, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea încasării de la
Lungu Nicolae a cheltuielilor de judecată în mărime de 38,70 lei, suportate în
legătură cu efectuarea testului alcoolscopic, or într-o cauză penală, statul suportă
cheltuielile în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale.
5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință, solicitând
respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit
neîntemeiat din următoarele considerente.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Avocatul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.
(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă dezacordul cu soluția
instanței de apel privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în
mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic.
Colegiul penal evidențiază că, din conținutul recursului declarat de către
avocat, rezultă că este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată,
precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia
instanței de apel numai în latura civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare în
mărime de 38,70 lei, suportate în legătură cu efectuarea testului alcoolscopic.
În atare circumstanțe, având în vedere că autorul recursului nu contestă starea
de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, Colegiul nu se va pronunța asupra acestor aspecte, dar va analiza
alegațiile recurentului în privința hotărârii instanței de apel referitor la încasarea
cheltuielilor de judecată.
Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a
dispus încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în beneficiul
statului, Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel în acest sens,
or potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile
suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite
martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,
interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea,
transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru
acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea
contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a
expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor
procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de
stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate
obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite
4
interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului
cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer
interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea
cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de
pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința
căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
Prin urmare, în cazul supus judecării, Colegiul constată că cheltuielile
judiciare în sumă de 38,70 lei au fost suportate în legătură cu efectuarea testului
alcoolscopic.
Subsidiar, Colegiul reține că, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile
judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în
mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se
aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine
în principal acestuia.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de
apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod
de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru
admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului nu există și
potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat, cu
menținerea hotărârii atacate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Valentina Arnaut în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 03 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Lungu Nicolae, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 05 decembrie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
5