1ra-609/2019 — art. 287 al. 1 CP

1ra-609/2019 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-609/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2018, în

propria cauză penală de către inculpatul

Căldare Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție,

C O N S T A T Ă :

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal

și în baza acestei legi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600

unități convenționale, echivalentul a 30000 lei, iar în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin

cumul de sentințe, la respectiva pedeapsă i-a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei

complementare stabilită prin sentința Judecătoriei Soroca din 12.02.2015, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale,

echivalentul a 30000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă înaintată de Curoșu Marin și Andriuța Maria-Melisa a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului să se pronunțe instanța în ordinea civilă.

23.07.2017, în jurul orei 03.00, aflându-se în fața restaurantului "Amur", situat pe str. Calea

Bălțului, nr. 91, mun. Soroca, intenționat, încălcând grav și grosolan ordinea publică,

1

manifestând lipsă de respect față de societate, un cinism și o obrăznicie deosebită, cu scopul

de a atrage atenția și reacția publică la acest compartiment, fără nici un pretext, motiv

justificat sau plauzibil, în prezența altor persoane care sărbătoreau o nuntă, demonstrativ l-

a numit pe Curoșu Marin cu cuvinte necenzurate, jignindu-i onoarea și demnitatea sa față

de oaspeții prezenți, după care i-a aplicat lui Curoșu Marin o lovitură cu pumnul în regiunea

capului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 224 "A" din

14.11.2017, vătămări corporale neînsemnate, întrerupând astfel parțial nunta mirilor Tincu

Ion și Ceban Ala.

Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale, în jurul orei 03.00, aflându-se în fața

restaurantului "Amur", situat pe str. Calea Bălțului, nr. 91, mun. Soroca, după ce din intenții

huliganice lui Curoșu Marin i-a cauzat leziuni corporale, intenționat, încălcând grav și

grosolan ordinea publică, manifestând lipsă de respect față de societate, cu un cinism și o

obrăznicie deosebită, cu scopul de a atrage atenția și reacția publică la acest compartiment,

fără nici un pretext, motiv justificat sau plauzibil, în prezența altor persoane care sărbătoreau

o nuntă, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa minorei Xxxxx Xxxxx, intenționând să

o convingă ca ultima să se urce în.automobilul lor și în acest sens a apucat-o pe minora dată

de mână, dorind să o urce cu forța în automobilul ce model "BMW", întrerupând astfel

parțial nunta mirilor Tincu Ion și Ceban Ala.

Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale, având aceleași intenții criminale, de la

restaurantul "Amur', situat pe str. Calea Bălțului, nr. 91, mun. Soroca, în jurul orei 03.30,

după ce anterior în jurul orei 00.00 l-a îmbrâncit pe Mazur Oleg și l-a amenințat cu răfuiala

fizică în fața restaurantului sus indicat, s-a deplasat la stația Peco de pe str. Calea Bălțului,

din mun. Soroca, unde intenționat, încălcând grav și grosolan ordinea publică, manifestând

lipsă de respect față de societate, un cinism și o obrăznicie deosebită, cu scopul de a atrage

atenția și reacția publică la acest compartiment, fără nici un pretext, motiv justificat sau

plauzibil a aplicat violență față de Mazur Oleg, manifestată prin aplicarea de lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 223 "A" din 05.12.2017, vătămari corporale neînsemnate.

Judecând prezenta cauză în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

instanța de judecată a statuat, că vinovăția inculpatului Căldare Gheorghe în comiterea

infracțiunii incriminate este dovedită prin probele administrate în faza de urmărire penală,

cercetate în ședința de judecată, instanța reținând în acțiunile inculpatului întrunirea

indicilor calificativi ale componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 alin. (1) Cod penal

- huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

2

violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și

acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Acțiunea civilă înaintată de Curoșu Marin și de reprezentantul minorei Xxxxx Xxxxx,

instanța de judecată a considerat necesar de a o admite în principiu, urmând ca asupra

cuantumului acesteia să se expună instanța în ordine civilă, în acest sens invocând

prevederile art. 219; 221 Cod de procedură penală și 387 Cod civil, și menționând, că în cazul

din speță se atestă acea situație excepțională, când pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, or, inculpatul este de acord să

repare paguba pricinuită prin infracțiune, dar consideră că suma solicitată este exagerată,

iar la materialele dosarului nu se atestă nici un act și nici o dovadă care ar justifica suma

solicitată de către părțile civile.

Instanța a dispus lăsarea în proprietatea lui Curoșu Marin a telefonului mobil ce-i

aparține și care i-a fost transmis spre păstrare, recunoscut în calitate de corp delict prin

ordonanța din 08.11.2017, - model "Samsung J3" IMEI xxxxxx.

prin care au solicitatat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Căldare Gheorghe să fie recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) CP, și în baza acestei Legi să-

i fie stabilită pedeapsa privativă de libertate în limitele legale. Totodată, au solicitat

admiterea acțiunii civile înaintată în cadrul acestui proces penal, cu încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părților vătămate a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în

cuantumul indicat în acțiune.

3.1. În susținerea cerințelor formulate apelanții au menționat, că instanța de judecată a

stabilit just circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului, însă nu a ținut

pe deplin cont și nu s-a expus argumentat asupra regulilor de individualizare a pedepsei,

asupra circumstanțelor cauzei, personalității inculpatului, caracterului și gradului

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. A considerat, că la stabilirea pedepsei instanța nu a luat

în considerație, că Căldare Gheorghe nu este la prima abatere penală, prezenta infracțiune a

comis-o în stare de recidivă. A menționat, că deși anterior inculpatului i s-a stabilit pedeapsa

sub formă de amendă, aceasta nu și-a atins scopul, iar ținând cont de atârnarea inculpatului

față de cele săvârșite, și faptul că nu a recuperat în nici un fel prejudiciul cauzat prin

infracțiune, au considerat că aplicarea pedepsei sub formă de amendă este exagerat de

blândă, care nu este proporțională cu prejudiciul cauzat, iar în vederea corectării lui Căldare

Gheorghe ar fi oportună pedeapsa sub formă de închisoare. De asemenea apelanții au

3

apreciat critic soluția instanței pe marginea acțiunii civile înaintate, considerând incorectă

admiterea ei în principiu, or, aceasta a fost înaintată până la începerea cercetării judecătorești

fiind motivată solicitarea încasării de la inculpatul Căldare Gheorghe a prejudiciului

material în sumă de 3000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 7000 lei pentru Curoșu Marin

precum și prejudiciul moral în sumă de 5000 lei cauzat minorei Xxxxx Xxxxx, pe când

instanța nu a verificat argumentele invocate.

admis apelul declarat de către părțile vătămate Curoșu Marin și Xxxxx Xxxxx, casată sentința

și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează.

Lui Căldare Gheorghe Xxxxx recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1

an.

În temeiul art. 85 alin.(1) – (2) și 87 alin. (2) Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată prin respectiva decizie se adaugă partea neexecutată din pedeapsa

complementară aplicată prin sentința Judecătoriei Soroca din 12.02.2015, i s-a stabilit lui

Căldare Gheorghe pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 1 an 3 luni 7 zile, cu executarea de sine stătătoare a acestor

pedepse.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Curoșu Marin și Xxxxx Xxxxx a fost

admisă.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Căldare Gheorghe în beneficiul părții

vătămate Curoșu Marin suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu material și 6000 lei cu titlu

de prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Căldare Gheorghe în beneficiul părții

vătămate Xxxxx Xxxxx suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Dispoziția sentinței instanței de fond referitor la corpurile delicte, a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prezenta cauză a

fost judecată în prima instanță în ordinea simplificată, reglementată de prevederile art. 3641

Cod de procedură penală, inițiată de inculpatul Căldare Gheorghe, care prin cererea

înaintată a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la etapa urmăririi

penale, asupra cărora nu a obiectat și nu a solicitat prezentarea probelor noi.

În ce privește critica apelanților vis a vis de aplicarea de către instanța de fond în

4

privința inculpatului Căldare Gheorghe a unei pedepse prea blânde, instanța de apel a

considerat-o întemeiată, în acest sens argumentele invocate în apel găsindu-și confirmare

prin prisma materialelor cauzei ce se referă la personalitatea inculpatului, infracțiunea

comisă de el, consecințele și urmările prejudiciabile ale acestor fapte.

Instanța de apel a menționat că, rezultând din circumstanțele cauzei ce privesc

personalitatea inculpatului, motivele, modalitatea și consecutivitatea comiterii acțiunilor

infracționale, gradul prejudiciabil și urmările produse, prima instanță greșit a ajuns la

concluzia că scopul corectării lui Căldare Gheorghe poate fi atins prin aplicarea față de acesta

a sancțiunii sub formă de amendă. Dat fiind faptul, că prima instanță nu a acordat eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal și nu a analizat criteriile de individualizare a pedepsei

în cauza lui Căldare Gheorghe, instanța de apel a constatat temei legal pentru casarea

sentinței în această latură.

Este de menționat, că deși de către administrația publică locală Căldare Gheorghe este

caracterizat pozitiv, totuși rezultând din datele cazierului contravențional, a rezultat că

ultimul în perioada 11.03.2014-14.01.2015 a fost sancționat de patru ori pentru comiterea

contravențiilor din domeniul circulației rutiere, la data de 27.01.2014 a fost sancționat pentru

procurarea/păstrarea ilegală de droguri, la data de 24.07.2018 a fost sancționat pentru

vătămarea integrității corporale, iar la data de 21.08.2017 a fost sancționat pentru huliganism

nu prea grav și vătămarea integrității corporale. De asemenea, prin ordonanța Procuraturii

Soroca din 20.03.2012 în privința ultimului, în temeiul art. 109 CP, a fost încetată urmărirea

penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) CP. Totodată, Căldare

Gheorghe prin sentința Judecătoriei Soroca din 12.02.2015 a fost condamnat în baza art. 2641

alin. (3) CP, la amendă în mărime de 13000 lei, cu privare de dreptul de a ponduce mijloace

de transport pe un termen de 5 ani. Respectiv, informațiile vizate îl caracterizează negativ

pe inculpat. Or, neexecutând integral pedeapsa complementară stabilită prin sentința

Judecătoriei Soroca din 12.02.2015, Căldare Gheorghe a continuat comiterea faptelor

infracționale, concluzionându-se că din precedenta condamnare inculpatul nu a făcut

concluzii corespunzătoare, iar sancțiunea aplicată nu a produs efectul scontat, nefiind atinse

scopurile pedepsei penale, incorporate de către legislator în art. 61 alin. (2) CP, în condițiile

prezentei spețe fiind necesară izolarea inculpatului de societate.

Deși, sancțiunea articolului în baza căruia Căldare Gheorghe a fost declarat vinovat,

prevede pedepse alternative: amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității sau

închisoare, totuși instanța de apel a considerat, că doar prin aplicarea față de inculpat a

pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia, vor fi atinse scopurile

5

pedepsei penale: de corectare a inculpatului, de restabilire a echității sociale, de prevenire a

săvârșirii a altor infracțiuni.

Instanța de apel a concluzionat, că pentru faptele comise inculpatul urmează să

ispășească real pedeapsa închisorii, categoria și cuantumul pedepsei la caz fiind în raport cu

gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările prejudiciabile ale faptelor infracționale,

personalitatea și periculozitatea infractorului, care anterior a fost supus atât răspunderii

contravenționale cât și penale, nu a pășit ferm pe calea corijării, continuând lezarea valorilor

sociale ocrotite de lege.

La stabilirea cuantumului pedepsei sub formă de închisoare, instanța de apel a

menționat faptul, că inculpatul Căldare Gheorghe recunoscând vinovăția în comiterea

infracțiunii lui imputate a pledat pentru examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt

ce în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, condiționează micșorarea cu 1/3 a

limitelor sancțiunii închisorii prevăzute la art. 287 alin. (1) CP. În atare împrejurări,

coroborând circumstanțele referitoare la personalitatea inculpatului Căldare Gheorghe,

caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise, instanța de apel a considerat, că în privința

acestuia urmează a fi aplicată pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 1

an.

Cât privește dispozițiile sentinței instanței de fond, ce vizează acțiunea civilă, instanța

de apel a considerat, că și acestea sunt pasibile casării, or, instanța eronat a concluzionat că

acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Curoșu Marin și Xxxxx Xxxxx urmează a fi

admisă în principiu.

În sensul enunțat instanța de apel a reținut, că potrivit procesului verbal al ședinței de

judecată din 04.06.2018, părțile vătămate au înaintat acțiunea civilă, solicitând anexarea ei la

materialele cauzei cu ulterioara expunere asupra acesteia de către instanța de judecată.

Inculpatul nu a obiectat asupra înaintării de către părțile vătămate a acțiunii civile,

considerând posibilă anexarea acesteia la dosar, iar în cadrul audierii, depunând jurământul,

Căldare Gheorghe a recunoscut vina și nu a declarat dezacord cu solicitările părților

vătămate invocate în acțiune, după cum se invocă în sentință.

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată, până la începerea cercetării judecătorești,

părțile vătămate au înaintat acțiunea civilă, fiind solicitată încasarea din contul inculpatului

Căldare Gheorghe în beneficiul părții vătămate Curoșu Marin suma de 4000 lei cu titlu de

prejudiciu material (constituit din 3000 lei - costul telefonului ce a fost deteriorat în urma

infracțiunii și 1000 lei - costul tratamentului pe care 1-a urmat ca rezultat al acțiunilor

infracționale ale lui Căldare Gheorghe) și 6000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Totodată, au

6

solicitat și încasarea din contul inculpatului Căldare Gheorghe în beneficiul părții vătămate

Andriuța Maria-Melisa suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, instanța de apel a considerat, că la caz nu sunt prezente impedimente pentru

admiterea acțiunii civile, or, inculpatul Căldare Gheorghe a căzut de acord cu probatoriul

administrat la etapa urmăririi penale, nu a avut obiecții asupra cuantumului prejudiciului

material - 3000 lei ce constituie costul telefonului mobil deteriorat, invocat de către Curoșu

Marin la etapa urmăririi penale, neînaintând dezacord nici asupra cuantumului

prejudiciului moral invocat în cadrul ședinței instanței de fond de către Curoșu Marin - 6000

lei și de către Andriuța Maria-Melisa - 5000 lei.

În ce privește suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu material, suportat de Curoșu

Marin pentru tratament ca urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului, invocate de

partea vătămată în acțiunea civilă, instanța de apel a constatat, că acestea nu sunt confirmate

prin careva acte/înscrisuri/bonuri de plată, în beneficiul lui Curoșu Marin cu titlu de

prejudiciu material urmând a fi încasată suma de 3000 lei.

Gh., prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentunței, pe motiv

că pedeapsa stabilită prin decizia instanței de apel este prea aspră.

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, indicând că pedeapsa numită inculpatului este una

echitabilă pentru infracțiunea săvârșită.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

declarat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

7

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul cu

individualizarea pedepsei stabilite, critici ce cad sub incidența temeiul de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că

alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Inculpatul Căldare Gh. este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor sale, și critică hotărârea instanței de apel numai

referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept una prea aspră.

Motivele precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa, neacordând deplină

eficiență prevederilor art. 75 Cod penal, Colegiul le consideră drept lipsite de temei, or,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Căldare Gh., instanța de apel a dat

apreciere tuturor circumstanțelor cauzei și a luat în considerare pericolul social al acțiunilor

inculpatului, din care motiv a și casat sentința în partea stabilirii pedepsei și a emis o decizie

nouă în această parte stabilindu-i o pedeapsă mai aspră, de 1 an închisoare cu executare, care

este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului pedepsei penale, va asigura restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

8

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor

persoane.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și

le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de

recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2018, în propria cauză penală de către inculpatul

Căldare Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 mai 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

9

10