1ra-1342/20 — art. 264-1 al. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1342/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Liliana Pasat, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2020, în cauza penală în

privința lui

Ghilas Dorin XXX, născut la XXX, domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.05.2019 până la 27.06.2019;

Instanța de apel de la 19.07.2019 până la 21.01.2010;

Instanța de recurs de la 18.05.2020 până la 05.08.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Dorin a fost recunoscut vinovat și condamnat conform art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i o

pedeapsă, sub formă de amendă în mărime de 825 (opt sute douăzeci și cinci) unități

convenționale echivalent a 41 250,00 (patruzeci și unu mii două sute cinzeci,00) lei.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată i s-a adăugat partea

neexecutată a pedepsei complimentare în formă de privare de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 07 (șapte) luni și 18 (optsprezece) zile stabilite

prin sentința Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2016.

de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 3 ani prin sentința

Judecătoriei Soroca din 21.11.2016 menținută prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 18 ianuarie 2017, care este executorie și a fost pusă spre executare la

Biroul de probațiune Soroca la 15 februarie 2017, la 02.03.2017 în or. Soroca pe str.

Gospodarilor în jurul orelor 20.45 a fost stopat de colaboratorii poliție, conducând

automobilul de model Audi A4, fără numere de înmatriculare. în urma verificării

actelor, conducătorul Ghilas Dorin fiind bănuit în conducerea mijlocului de transport

sub influența băuturilor alcoolice i-a fost propus să fie examinat alcoolscopic în

vederea stabilirii stării de ebrietate alcoolice, în cadrul căreia Ghilas Dorin categoric a

refuzat de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării

de ebrietate și a naturii ei.

Conform art. 25 alin. (5) pct. 21) a Legi cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27.12.2012 în realizarea atribuțiilor de serviciu, polițistul are

împuterniciri să verifice persoana care conduce mijlocul de transport atunci când se

constată careva încălcări ale Regulelor Circulației Rutiere.

1

către procuror, prin care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghilas Dorin

să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod

penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art. 10, 101, 364 alin. (8) Cod de procedură

penală, de a-i stabili pedeapsa în formă de amendă 825 unități convenționale. Potrivit

art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată de adăugat total pedeapsa rămas neexecutată

din sentința Judecătoriei Soroca din 21.11.2016, fiind stabilită pedeapsa definitivă -

amenda 825 unități convenționale și privarea de dreptul de a conduce mijloacele de

transport pe un termen rămas neexecutată la momentul pronunțării hotărârii judiciare.

În rest de menținut dispozițiile instanței de fond

În motivarea apelului procurorul a indicat faptul că, instanța de fond a stabilit just

circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului Ghilas Dorin în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal, însă incorect s-a aplicat pedeapsa complimentară, ori,

instanța de fond formal a indicat aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal menționând,

că la pedeapsa stabilită se adaugă partea neexecutată a pedepsei complimentare în

formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 7 luni

și 18 zile stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2016. Astfel,

instanța de fond nu a stabilit pedeapsa definitivă în urma cumulului de sentințe fapt

pentru care sentința Judecătoriei Soroca din 27.06.2019 urmează a fi casată. Astfel, la

data pronunțării sentinței cuantumul pedepsei complet neexecutate în formă de privare

de dreptul de a conduce mijloace de transport e mai mic cu 27 de zile decât la

momentul dezbaterilor judiciare.

apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Soroca sediul Central din

27.06.2019, în privința inculpatului Ghilas Dorin Mihail a fost respins ca nefondat cu

menținerea sentinței în cauză fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se

confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel,

acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art.

2641 alin. (4) Cod penal.

Instanța de fond absolut întemeiat a stabilit, că anterior acesta a fost condamnat

de comiterea unei infracțiuni din aceeași categorie pentru comiterea căreia i-a fost

stabilită sancțiunea principală în formă de amendă care potrivit informației eliberate de

executorul Judecătoresc Țurcan Valerii, a fost executată integral, iar calcularea

executării pedepsei complimentare curge din momentul executării pedepsei principale.

Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal stabilește ca pedeapsă muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, s-au cu închisoare până la

1 an. Iar la 02.03.2017 când inculpatul a comis fapta incriminată, infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevedea pedeapsa de la 1050 la 1150 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de

ore s-au cu închisoare până la 1 ani. Instanța de fond corect a stabilit pedeapsa

principală în corespundere cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și

2

la fel întemeiat a aplicat prevederile 85 Cod penal, adăugând la pedeapsa stabilită

partea neexecutată a pedepsei complimentare stabilite prin sentința precedentă, ori la

acel moment pedeapsa principală era deja executată.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar,

prin care solicită casarea acestei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel

în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu pedeapsa complimentară

stabilită de instanțele de fond prin art. 85 Cod penal, ori, în opinia recurentului acestea

urmau să stabilească privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în mărime

de 3 ani.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul semnalează

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând motivele indicate în textul recursului care se aseamănă cu motivele

invocate în cererea de apel, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul nu este de

acord cu pedeapsa complimentară stabilită inculpatului prin prevederile art. 85 Cod

penal, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare.

În aceasta ordine de idei, Colegiul penal menționează că, împrejurările indicate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material.

Colegiul penal menționează că, cumularea pedepselor complementare în cazul

cumulului de sentințe se efectuează în condițiile art. 84 alin. (2) Cod penal prevăzute

pentru cumularea pedepselor complementare în cazul unui concurs de infracțiuni (art.

85 alin. (2) Cod penal). Potrivit acestor dispoziții, pedeapsa complementară

neexecutată conform sentinței anterioare se adaugă în întregime sau parțial în această

calitate la pedeapsa definitivă principală sau se cumulează în întregime sau parțial cu

pedeapsa complementară de aceeași categorie, aplicată prin noua sentință în limitele

termenului stabilit pentru categoria pedepsei complementare de Partea Generală a CP.

Pedepsele complementare de diferite categorii se adaugă toate la pedeapsa principală și

se dispune executarea lor de sine stătător.

3

Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului

în baza căruia persoana se declară vinovată.

Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei lui Ghilas Dorin, s-a ținut cont de

principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale

de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei care

agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia

cu izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei comise.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a

argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.

394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 85 Cod penal, art. 3641 Cod de

procedură penală.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit

legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca

inadmisibil.

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Liliana Pasat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 21 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Ghilas Dorin XXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4