1ra-1342/20 — art. 264-1 al. 4 CP

Prin sentința judecătoriei Soroca sediul Central din 27 iunie 2019, Ghilas Dorin a fost recunoscut vinovat și condamnat conform art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i o pedeapsă, sub formă de amendă în mărime de 825 (opt sute douăzeci și cinci) unități convenționale echivalent a 41 250,00 (patruzeci și unu mii două sute cinzeci,00) lei. Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată i s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei complimentare în formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 07 (șapte) luni și 18 (optsprezece) zile stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2016.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Ghilas Dorin fiind privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 3 ani prin sentința Judecătoriei Soroca din 21.11.2016 menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2017, care este executorie și a fost pusă spre executare la Biroul de probațiune Soroca la 15 februarie 2017, la 02.03.2017 în or. Soroca pe str. Gospodarilor în jurul orelor 20.45 a fost stopat de colaboratorii poliție, conducând automobilul de model Audi A4, fără numere de înmatriculare. în urma verificării actelor, conducătorul Ghilas Dorin fiind bănuit în conducerea mijlocului de transport sub influența băuturilor alcoolice i-a fost propus să fie examinat alcoolscopic în vederea stabilirii stării de ebrietate alcoolice, în cadrul căreia Ghilas Dorin categoric a refuzat de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei. Conform art. 25 alin. (5) pct. 21) a Legi cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012 în realizarea atribuțiilor de serviciu, polițistul are împuterniciri să verifice persoana care conduce mijlocul de transport atunci când se constată careva încălcări ale Regulelor Circulației Rutiere. 1

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghilas Dorin să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art. 10, 101, 364 alin. (8) Cod de procedură penală, de a-i stabili pedeapsa în formă de amendă 825 unități convenționale. Potrivit art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată de adăugat total pedeapsa rămas neexecutată din sentința Judecătoriei Soroca din 21.11.2016, fiind stabilită pedeapsa definitivă - amenda 825 unități convenționale și privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen rămas neexecutată la momentul pronunțării hotărârii judiciare. În rest de menținut dispozițiile instanței de fond În motivarea apelului procurorul a indicat faptul că, instanța de fond a stabilit just circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului Ghilas Dorin în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, însă incorect s-a aplicat pedeapsa complimentară, ori, instanța de fond formal a indicat aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal menționând, că la pedeapsa stabilită se adaugă partea neexecutată a pedepsei complimentare în formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 7 luni și 18 zile stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca din 21 noiembrie 2016. Astfel, instanța de fond nu a stabilit pedeapsa definitivă în urma cumulului de sentințe fapt pentru care sentința Judecătoriei Soroca din 27.06.2019 urmează a fi casată. Astfel, la data pronunțării sentinței cuantumul pedepsei complet neexecutate în formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport e mai mic cu 27 de zile decât la momentul dezbaterilor judiciare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2020, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Soroca sediul Central din 27.06.2019, în privința inculpatului Ghilas Dorin Mihail a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței în cauză fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art. 2641 alin. (4) Cod penal. Instanța de fond absolut întemeiat a stabilit, că anterior acesta a fost condamnat de comiterea unei infracțiuni din aceeași categorie pentru comiterea căreia i-a fost stabilită sancțiunea principală în formă de amendă care potrivit informației eliberate de executorul Judecătoresc Țurcan Valerii, a fost executată integral, iar calcularea executării pedepsei complimentare curge din momentul executării pedepsei principale. Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal stabilește ca pedeapsă muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, s-au cu închisoare până la 1 an. Iar la 02.03.2017 când inculpatul a comis fapta incriminată, infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevedea pedeapsa de la 1050 la 1150 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore s-au cu închisoare până la 1 ani. Instanța de fond corect a stabilit pedeapsa principală în corespundere cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și 2 la fel întemeiat a aplicat prevederile 85 Cod penal, adăugând la pedeapsa stabilită partea neexecutată a pedepsei complimentare stabilite prin sentința precedentă, ori la acel moment pedeapsa principală era deja executată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu pedeapsa complimentară stabilită de instanțele de fond prin art. 85 Cod penal, ori, în opinia recurentului acestea urmau să stabilească privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în mărime de 3 ani.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul semnalează drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând motivele indicate în textul recursului care se aseamănă cu motivele invocate în cererea de apel, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul nu este de acord cu pedeapsa complimentară stabilită inculpatului prin prevederile art. 85 Cod penal, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare. În aceasta ordine de idei, Colegiul penal menționează că, împrejurările indicate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material. Colegiul penal menționează că, cumularea pedepselor complementare în cazul cumulului de sentințe se efectuează în condițiile art. 84 alin. (2) Cod penal prevăzute pentru cumularea pedepselor complementare în cazul unui concurs de infracțiuni (art. 85 alin. (2) Cod penal). Potrivit acestor dispoziții, pedeapsa complementară neexecutată conform sentinței anterioare se adaugă în întregime sau parțial în această calitate la pedeapsa definitivă principală sau se cumulează în întregime sau parțial cu pedeapsa complementară de aceeași categorie, aplicată prin noua sentință în limitele termenului stabilit pentru categoria pedepsei complementare de Partea Generală a CP. Pedepsele complementare de diferite categorii se adaugă toate la pedeapsa principală și se dispune executarea lor de sine stătător. 3 Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei lui Ghilas Dorin, s-a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia cu izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei comise. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 85 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Liliana Pasat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Ghilas Dorin XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 4