1ra-512/2019 — art.264/1 alin.4 CP

Dosarul nr.1ra-512/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Sanduleac Victor în numele inculpatului Covali Serghei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Covali Serghei xxxx, născut la xx xx xxxx, originar și

domiciliat în xxxx str. xxxx nr. xx ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.03.2017 – 05.04.2018;

Instanța de apel: 02.05.2018 – 03.10.2018;

Instanța de recurs: 28.01.2019 – 10.04.2019.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Covali Serghei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) și (4) Cod penal, prin cumul total al pedepselor,

la pedeapsa stabilită prin sentință a fost adăugată în întregime pedeapsa neexecutată,

stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10.10.2017, prin care Covali Serghei a

fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea

art.84 din Cod penal, la amendă 787 unități convenționale, i s-a stabilit pedeapsa

definitivă sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, și amendă

în mărime de 787 unități convenționale, cu executarea pedepselor de sinestătător,

conform art.87 din Cod penal.

1

ianuarie 2017, aproximativ la ora 01.20, neavând permis de conducere, fîind la volanul

automobilului de model “Daihatsu” cu numerele de înmatriculare KAZ 893, se deplasa

pe str. Calea Ieșilor mun. Chișinău. În timpul deplasării, Covali Serghei, cunoscând cu

certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 14 a Regulamentului Circulației

Rutiere, care prevede că “conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul

dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii,

ce se află sub influența preparatelor medicamentoase cere conduc la reducerea reacției”,

fîind în stare de ebrietate alcoolică de grad avansat, a fost stopat de către inspectorul de

patrulare rutieră Cazacu Alexandru.

Ulterior, în procesul verificării actelor, inspectorul Cazacu Alexandru a simțit din

cavitatea bucală a lui Covali Serghei miros putemic de alcool, ca urmare ulimul, pentru

constatarea faptului de consumare a alcoolului, a fost supus testării alcooscopice cu

alcotestul „Drager”, fiind stabilit că în aerul expirat de acesta, concentrația de alcool

constituia 0,72 mg/1, ceea ce în conformitate cu art.134/12 Cod penal se califică ca stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Covali

Serghei, în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 6

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform

prevederilor art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită de adăugat integral, pedeapsa

neexecutată, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10.10.2017, a-i stabili lui

Covali Serghei pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni și

amendă 787 unități convenționale.

În motivarea apelului a indicat că aplicarea pedepsei non-privative de liberate

persoanei care a săvârșit infracțiune contra siguranței traficului rutier, contravine scopului

pedepsei penale privind corectarea și reeducarea vinovatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Instanța urma să aplice o pedeapsă privativă de libertate mai aspră în privința

inculpatului, ca pedeapsa să-și atingă obiectele fixate.

Pedeapsa stabilită de prima instanță este vădit prea blândă în coraport cu

circumstanțele cauzei.

apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după

cum urmează:

Covali Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod

penal, la 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) și (4) Cod penal, pentru cumul de infracțiuni,

prin cumul al pedepselor aplicate, i-a fost adăugată la pedeapsa stabilită, parțial pedeapsa

sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și total pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 787 unități convenționale, stabilită prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 10.10.2017, lui Covali Serghei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă cu

2

aplicarea prevederilor art.87 Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 7 luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 787

unități convenționale.

În rest, sentința a fost menținută.

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Covali Serghei în săvârșirea infracțiunii imputate.

Instanța de apel, ținând cont de faptul că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a

verificat legalitatea sentinței atacate sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și

dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului о

consideră una prea blândă în raport cu caracterul social periculos a faptelor comise și cel

prejudiciabil a urmărilor survenite, fără a se ține cont de personalitatea inculpatului ce nu

este la prima abatere de legea penală.

Faptul că inculpatul a recunoscut vina în instanța de judecată, solicitând examinarea

cauzei conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, nu întru-totul denotă

căința sinceră a ultimului, în acest sens inculpatul beneficiind de o reducere cu 1/3 din

mărimea pedepsei.

Cu toate acestea, prin reducerea limitelor minime și maxime de pedeapsă cu o

pătrime, la infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, se stabilește noua limită

minimă și maximă de pedeapsă sub formă de închisoare, care este de la 3 la 9 luni

închisoare.

Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele cazului, prin prisma scopului pedepsei

penale, ținînd cont de personalitatea inculpatei, de prevederile legale menționate, instanța

de apel a considerat că prima instanță incorect i-a aplicat inculpatului Covali Serghei,

pedeapsa în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 787

unități convenționale, or această formă de pedeapsă nu-și va atinge scopul pedepsei

penale.

Totodată, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Covali

Serghei, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de

apel a considerat necesar aplicând prevederile art.84 alin.(1), și (4) Cod penal, prin cumul

parțial (cu referire pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității) și total (în partea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 787 unități

convenționale), de pedepse, stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10.10.2017,

cât și prevederile art.87 Cod penal, i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor,

pedeapsa definitivă 7 luni închisoare și amendă în mărime de 787 unități convenționale,

aceste pedepse urmând a fi executate separat.

3

Din aceste considerente, instanța de apel a considerat că circumstanțele menționate

indică la faptul că inculpatul urmează, în vederea corectării și reeducării, precum și ca

măsură de pedeapsă, să execute real pedeapsa închisorii în limita sancțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art.84 alin.(1) și (4) Cod penal.

Victor în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, prin care, neinvocând concret

vreun temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicitând

casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În cererea de recurs, recurentul a invocat că instanța de apel eronat a aplicat

prevederile art.84 alin.(1), și (4) Cod penal, calculând cumularea parțială (cu referire

pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității) și totală

(în partea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 787 unități convenționale), de

pedepse, stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10.10.2017, cât și prevederile

art.87 Cod penal.

Recurentul menționează că la caz, sunt prezente mai multe circumstanțe atenuante

neluate în considerare de instanța de apel, care permit stabilirea unei pedepse neprivative

de libertate. În acest sens, recurentul a evidențiat că inculpatul are la întreținere trei copii

minori, a recunoscut vina, în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în temeiul

art.3641 Cod de procedură penală, recunoscând toate probele acumulate în faza de

urmărire penală. În opinia recurentului, toate aceste circumstanțe permit instanței să

concluzioneze asupra aplicării față de inculpat a unei pedepse neprivative de libertate.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că

acestea urmează a fi declarat inadmisibil, ca vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate corespunzător de

titularul cererii de recurs.

Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul nu face trimitere la vreun

temei de casare din cele expres stipulate de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

pledând pentru desființarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În esență,

sistematizând alegațiile recurentului se poate de conchis că critica primordială a acestuia

vizează modul în care instanța de apel a dispus stabilirea și executarea pedepsei

inculpatului Covali Serghei. În același timp, instanța constată că recurentul este de acord

4

cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor reținute în sarcina inculpatului, respectiv în această parte Colegiul penal nu se

va expune.

Analizând recursul declarat, instanța de recurs conchide că, motivele invocate de

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect și motivat i-a stabilit inculpatului

Covali Serghei categoria și măsura de pedeapsă. Astfel, relevând în cuprinsul deciziei

circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor comise, persoana celui

vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, examinarea cauzei în

ordinea procedurii prevăzute de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, instanța de

apel just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin stabilirea

acesteia sub formă de închisoare.

În același sens, se notează că, însăși scopul pedepsei penale stipulat în art.61 Cod

penal de legislator, prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de

constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în

ce privește comportamentul făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea

articolului incriminat prin rechizitoriu inculpatului, la caz, fiind incident art.2641 alin.(4)

Cod penal, în baza căruia a fost condamnat Covali Serghei, cu aplicarea art.84 alin.(1) și

(4) Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 7 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 787 unități

convenționale.

Totodată, Colegiul reține că nu poate fi neglijat faptul că inculpatul nu este la prima

abatere de la lege, acesta aflându-se repetat pe banca acuzaților, instanța de apel just a

concluzionat că este necesară condamnarea inculpatului potrivit legislației, cu dispunerea

executării reale a pedepsei închisorii.

Astfel, instanța de recurs menționează că argumentele menționate în partea

descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa stabilită

inculpatului, just ajungând la concluzia privind executarea reală a pedepsei stabilite celui

din urmă, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte infracționale.

În acest punct de analiză, Colegiul penal consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în

5

cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite

temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele

art.6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din

02.11.2010).

În temeiul celor expuse, instanța de recurs conchide că în speța dată, n-a fost

constatată prezența unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei atacate, impunându-se în consecință declararea

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sanduleac Victor în

numele inculpatului Covali Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Covali Serghei xxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 08 mai 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

6