1ra-84/2020 — art.287 alin.1 CP

1ra-84/2020 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-84/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Covaliov Iurii, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Covaliov Iurii xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.01.2019– 01.03.2019;

Instanța de apel: 21.03.2019 – 17.04.2019;

Instanța de recurs: 01.07.2019 – 12.02.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod penal

al RM, fiindu-i stabilită, în baza acestei Legi, o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității - 240 de ore.

Timpul aflării inculpatului Covaliov Iurii sub arest preventiv începând cu 15

februarie 2019 până la judecarea cauzei - 01 martie 2019, s-a inclus în termenul muncii

neremunerate în folosul comunității - calculându-se o zi de arest preventiv pentru 4 ore

de muncă neremunerată în folosul comunității, stabilindu-i pedeapsa rămasă spre

executare 180 (una sută optzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.

S-a încasat de la Covaliov Iurii, cheltuielile judiciare în sumă de 657 MDL.

Măsura preventivă sub formă de arest a fost abrogată, eliberându-1 de sub arest din

sala de judecată.

1

Covaliov Iurii este învinuit de faptul că la 23 septembrie 2018, aproximativ la orele

19.00, aflându-se pe o stradă din s. Brătuleni, r-nul. Nisporeni, din motive huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o lipsă evidentă de respect față de

societate, sub pretextul unei pretinse datorii, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în

adresa lui Turețcaia Alexandra, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii peste

corp, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.201824D0130 din 23

noiembrie 2018, echimoze pe obraz, pe buza de jos și pe gât, leziuni care nu

condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

neînsemnată, după ce continuându-și acțiunile sale infracționale, i-a aplicat o lovitură cu

pumnul în față lui Cheibaș Maria, care a intervenit pentru a curma acțiunile lui violente,

cauzându-i dureri fizice.

Astfel, Covaliov Iurii prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(1) din Codul penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

acțiuni însoțite de opunere de rezistență asupra persoanei care curmă actele huliganice,

care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

3.1 Procurorul, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 01 martie

2019, în partea individualizării pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi decizii în

această parte, prin care lui Covaliov Iurii, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal să-i fie numită pedeapsa penală sub formă de 2

ani închisoare, iar potrivit art.901 Cod penal, de suspendat parțial pedeapsa stabilită cu

executarea reală a acesteia pentru perioada de 6 luni, iar restul 1 (unu) an și 6 (șase) luni

de suspendat condiționat, stabilindu-i restricțiile prevăzute de norma materială dată,

invocând următoarele argumente:

- la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, nu a luat în considerație faptul că infracțiunea prevăzută la

art.287 alin.(1) Cod penal este una mai puțin gravă, autorul infracțiunii este pasibil a fi

supus unei pedepse de până la 3 ani închisoare;

- infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă, cu aplicarea violentei fizice față de

două persoane de gen feminin, precum și în prezenta mai multor persoane.

3.2 Inculpatul Covaliov Iurii, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie achitat.

În motivarea apelului, inculpatul a invocând următoarele argumente:

- prima instanță a pus la baza sentinței de condamnare doar declarațiile părții

vătămate și a martorilor cu care el se află în relații ostile;

- nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate;

- cu Turețcaia Alexandra se află în relații ostile din cauza refuzului de a-i restitui

2

100 dolari SUA din anul 2009, care erau necesari ei pentru plecarea soțului ei la Moscova

la lucru. Pe parcurs a solicitat restituirea lor, ca în ultimă instanță refuzul de restituire a

datoriei să-l manifeste cu cuvinte batjocoritoare. În timpul conflictului el a fost lovit cu

un ciupic de către Cheibaș Maria, care a ieșit din ograda casei sale, ca ulterior să se

posteze între el și Turețcaia Alexandra. La fel, a fost atacat cu pumnii și de către Boboc

Ala, care era în stare de ebrietate avansată. El a ferit-o cu mâna stângă, după ce a plecat

acasă. Declarațiile sale au fost ignorate de către instanța de judecată fiind date crezare

afirmațiilor neîntemeiate ale acestor două persoane;

- cu Cheibaș Maria se află în relații ostile tot din cauza nerestituirii totale a unui

împrumut bănesc. Tot conflictul a durat câteva minute, ordinea publică de inculpat nu a

fost perturbată, iar solicitarea restituirii unei datorii nu poate fi interpretată ca crimă în

absența elementelor constitutive a actului imputat.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Covaliov Iurii și procuror și

menținută fără modificări sentința Judecătoriei Ungheni din 01 martie 2019.

4.1 În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat, că vina

inculpatului Covaliov Iurii este dovedită în afara dubiilor rezonabile și pe deplin prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează

între ele, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Cheibaș Maria;

- declarațiile părții vătămate Turețcaia Alexandra;

- declarațiile martorului Boboc Ala.

Totodată, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Covaliov Iurii se mai

dovedește prin probele materiale anexate la dosarul penal:

- raportul de expertiză medico-legală nr.201824D0130 din 23.11.2018 (f.d.39 - 40);

- datele de fapt constatate prin procesul-verbal de confruntare dintre Covaliov Iurii

și Turețcaia Alexandra din data de 23.11.2018 (f.d. 66);

- datele de fapt constatate prin procesul-verbal de confruntare dintre Covaliov Iurii

și Cheibaș Maria din data de 23.11.2018 (f.d. 67);

- datele de fapt constatate prin procesul-verbal de confruntare dintre Covaliov Iurii

și Boboc Ala din data de 23.11.2018 (f.d. 68);

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității si coroborării și a adoptat sentință de condamnare în privința

inculpatului Covaliov Iurii în baza art.287 alin.(l) Cod penal „huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, acțiuni însoțite de opunere de rezistența asupra persoanei

care curmă actele huliganice, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.”

De către instanța de apel nu au fost acceptate argumentele inculpatului, precum că

3

instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor cercetate în ședință de judecată, or,

probele administrate au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare,

care nu au fost atacate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității.

Totodată, argumentul apelantului Covaliov Iurii precum că, instanța de fond și-a

motivat soluția de condamnare pe depozițiile părților vătămate Turețcaia Alexandra și

Cheibaș Maria, cu care acesta are relații ostile din cauza că le-a împrumutat bani și ele

depun declarații mincinoase nu corespunde realității, deoarece depozițiile părților

vătămate sunt confirmate de declarațiile martorului Boboc Ala, care a confirmat că la 23

septembrie 2018, a văzut cum Covaliov Iurii a început să o numească cu cuvinte

injurioase și să o lovească cu pumnii în regiunea feței și gâtului pe Turețcaia Alexandra,

iar după ce Cheibaș Maria s-a pus întrei ei ca să aplaneze conflictul, Covaliov Iurii a

început să o lovească și pe ea cu pumnii peste față și să o numească cu cuvinte

injurioase.

Instanța de apel a menționat că, probatoriul administrat de instanța de fond și

verificat în cadrul ședinței instanței de apel, atestă faptul că instanța de fond a

argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a

circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că geneza și gravitatea

vătămărilor corporale la Turețcaia Alexandra sunt confirmate de raportul de expertiză

medico-legală nr.201824D0130 din 23.11.2018, prin care se stabilește că la Turețcaia

Alexandra, au fost depistate echimozele de pe obraz, buza de jos și gât, care au fost

cauzate în rezultatul loviturilor cu un obiect dur contondent, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, nu condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu,

se califică ca vătămare neînsemnată.

Iar, prin procesele verbale de confruntare între Covaliov Iurii și partea vătămată

Turețcaia Alexandra din 23.11.2018, între Covaliov Iurii și partea vătămată Cheibaș

Maria din 23.11.2018 și între Covaliov Iurii și martorul Boboc Ala din 23.11.2018, s-a

constatat că Covaliov Iurii atunci când s-a aflat în strada din s. Brătuleni, r. Nisporeni, a

lovit-o cu pumnii în regiunea corpului pe Turețcaia Alexandra și odată cu pumnul în

regiunea feței pe Cheibaș Maria.

Instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, nu confirmă

faptul că acesta nu a lovit-o pe partea vătămată Turețcaia Alexandra cu pumnii în cap și

pe partea vătămată Cheibaș Maria cu pumnul în față, or, potrivit declarațiilor martorului

Boboc Ala date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată, rezultă că

inculpatul Covaliov Iurii la 23 septembrie 2018, a început să o numească cu cuvinte

injurioase și să o lovească cu pumnii în regiunea feței și gâtului pe Turețcaia Alexandra,

iar după ce Cheibaș Maria s-a pus între ei ca să aplaneze conflictul, Covaliov a început să

o lovească și pe ea cu pumnii peste față și să o numească cu cuvinte injurioase.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că probele puse la baza condamnării

inculpatului Covaliov Iurii, cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel sunt

4

pertinente, concludente, utile și veridice și nu există temei pentru a le da o nouă

apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea

probelor puse la baza sentinței de condamnare.

În concluzie, instanța de apel a statuat că instanța de fond legal și întemeiat a

recunoscut vinovat pe Covaliov Iurii în săvârșirea infracțiuni de huliganism, fiind

constatat cert faptul că inculpatul a fost inițiatorul conflictului și nu victima, acesta din

urmă provocând conflictul, demonstrându-i atitudinea sfidătoare față de victimă.

Totodată, instanța de apel a menționat că, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de fond a ținut pe deplin cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-77 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, prin urmare instanța de

judecată și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat

hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia

necesității numirii inculpatului a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, fără izolarea de societate, fiind reținut și faptul că inculpatul în instanța de

fond a declarat că dânsul nu este încadrat în grad de invaliditate și este de acord să

muncească.

ordinar avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Covaliov Iurii, prin care solicită

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- la baza deciziei nu fost puse probele cercetate și apreciate prin prisma art.101 Cod

de procedură penală și care fără echivoc, să dovedească vinovăția inculpatului Covaliov

Iurii în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel nu

a stabilit în mod corect situația de fapt și împrejurările în care a avut loc conflictul și

cum a fost probată vinovăția. Prima instanță a respins unilateral poziția invocată de

partea apărării, fără a da o apreciere obiectivă probelor existente la dosar;

- instanțele au apreciat eronat probele, a emis o hotărâre de condamnare, însă

inculpatul urma a fi achitat, fiindcă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiuni

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal nu a fost dovedită pe deplin;

- probele precum ar fi procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de

expertiză medico-legală nr.2018 24D0130 din 23.11.2018, declarațiile doar a unui

martor nu confirmă cu certitudine vinovăția lui Covali Iurii în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal.

5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de partea apărării, prin care

solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

5

următoarele considerente:

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea pârților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului Colegiul penal constată, că recurentul ca temei invocă pct.6)

alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală.

Conform alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și

de apel în cazul, când: pct.6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot

fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțata asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal atestă, că instanța de apel la pronunțarea deciziei s-a condus de

prevederile art.101 Cod de procedură penală, dând apreciere probelor din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, ajungând la concluzia corectă, că este întemeiată

soluția primei instanțe, privind condamnarea lui Covaliov Iurii în baza art.287 alin.(1)

Cod penal.

6

Cu referire la motivele recursului privind aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în baza probelor din dosar, Colegiul penal menționează, că aceasta

este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și care nu constituie un temei

de drept prevăzut în art.427 Cod de procedură penală, de aceea invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art.414

Cod de procedură penală, judecând apelurile înaintate, a verificat minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de

fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct.4, și pe larg motivată în

pct.4.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o susține și a cărei reiterare

nu o consideră necesară.

Mai mult, Colegiul penal consideră că, în conformitate cu prevederile art.417

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de

fapt și de drept și motivele adoptării soluției.

De asemenea, Colegiul penal ține să menționeze, că deși recurentul invocă în

calitate de temei prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, din

conținutul recursului declarat se atestă că recurentul nu argumentează ilegalitatea

hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept indicate, exprimându-și doar

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel.

Cu referire la aceste argumente, Colegiul penal menționează că instanța de apel,

analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate

de către instanțele de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la condamnarea inculpatului Covaliov Iurii în

baza art.287 alin.(1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că

„la baza deciziei nu au fost puse probele cercetate și apreciate prin prisma art.101 Cod

de Procedură Penală și care fără echivoc, să dovedească vinovăția inculpatului Covaliov

Iurii în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, instanța de apel

nu a stabilit în mod corect situația de fapt și împrejurările în care a avut loc conflictul și

cum a fost probată vinovăția” și menționează în acest sens, că este solidar cu decizia

instanței de apel, care a constatat că instanța de fond și-a motivat soluția de condamnare

pe depozițiile părților vătămate Turețcaia Alexandra și Cheibaș Maria, cu care acesta are

relații ostile din cauza că le-a împrumutat bani și ele depun declarații mincinoase nu

corespunde realității, deoarece depozițiile părților vătămate sunt confirmate de

declarațiile martorului Boboc Ala, care a confirmat că la 23 septembrie 2018, a văzut

cum Covaliov Iurii a început să o numească cu cuvinte injurioase și să o lovească cu

7

pumnii în regiunea feței și gâtului pe Turețcaia Alexandra, iar după ce Cheibaș Maria s-a

pus întrei ei ca să aplaneze conflictul, Covaliov a început să o lovească și pe ea cu pumnii

peste față și să o numească cu cuvinte injurioase.

Concomitent, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului precum că

instanța a ignorat declarațiile inculpatului și a pus la baza sentinței de condamnare

declarațiile părților vătămate Turețcaia Alexandra, Cheibaș Maria și depozițiile

martorului Boboc Ala, care sunt contradictorii cu depozițiile inculpatului, deoarece

probatoriul administrat de instanța de fond și verificat în cadrul ședinței instanței de apel,

atestă faptul că instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, atât din punct de

vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cât și din punct de vedere a

prevederilor legale.

Mai mult de atât, Colegiul penal reține că geneza și gravitatea vătămărilor corporale

la Turețcaia Alexandra sunt confirmate de raportul de expertiză medico-legală

nr.201824D0130 din 23.11.2018, prin care se stabilește că la Turețcaia Alexandra, au fost

depistate echimozele de pe obraz, buza de jos și gât, care au fost cauzate în rezultatul

loviturilor cu un obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu

condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

neînsemnată.

De asemenea, prin procesele verbale de confruntare între Covaliov Iurii și partea

vătămată Turețcaia Alexandra din 23.11.2018, între Covaliov Iurii și partea vătămată

Cheibaș Maria din 23.11.2018 și între Covaliov Iurii și martorul Boboc Ala din

23.11.2018, s-a confirmat faptul că Covaliov Iurii atunci când s-a aflat în strada din s.

Brătuleni, r. Nisporeni, a lovit-o cu pumnii în regiunea corpului pe Turețcaia Alexandra

și odată cu pumnul în regiunea feței pe Cheibaș Maria.

În atare situație, Colegiul penal consideră nefondate alegațiile recurentului în

această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării

cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare

privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt

subsecvente, ceea ce în cazul dat nu s-a realizat

Colegiul penal consideră necesar de a sublinia și faptul că, potrivit prevederilor

art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor așa cum propune recurentul este o

competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de

casare separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, prin urmare,

8

invocarea acestei chestiuni în calitate de temei de casare în recursul ordinar este lipsită de

suport legal.

Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o

eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri

denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare

a acestora.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

corectitudinea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea temeiniciei lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanța inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, erorile invocate de către

recurent prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului, nefiind comise în speța, prin urmare, hotărârea

atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în

numele inculpatului Covaliov Iurii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Covaliov Iurii xxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 12 martie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

9