1ra-1070/20 — Art.217/ 1 alin.3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 31 iulie 2018, Bodiștean Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 de ore. Coval Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de un an. În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Coval Vasile a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte. 1

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a reținut că, Bodiștean Alexandr, în perioada nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile, la piața angro Ciocârlia, de unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. Chișinău, bd. xxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de către colaboratorii poliției, la Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr. (cantități mari), acționând în scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor pentru întrebuințarea proprie, a procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său temporar în apartamentul nr.xxxxx de fiole cu inscripția „Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”, care reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole), precum și 38 de comprimate în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția „Diazepeks Diazepamum 5 mg”, care la fel reprezintă preparatul medicamentos diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte 0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de substanță psihotropă (diazepam) alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.) (cantități mari), precum și 3 comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile ”Alprazolam”, care reprezintă preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de 0,00075 gr. (cantități mari) (a câte 0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin Raportul de expertiză 34/12/1-R-5300 din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliu după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocârlia, transportarea cărora a fost asigurată de către investigatorul sub acoperire Bulgac Vitalie prin înțelegerea prealabilă a numitului cu organul de urmărire penală despre demascarea persoanelor nominalizate. Conform tabelului IV din Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, Diazepam și Alprozalam este inclusă în Lista cu substanțe psihotrope. Coval Vasile, în perioada nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 9/3, bir.16, după reținerea lui împreună cu Bodiștean Alexandr la piața angro Ciocîrlia, acționând în scopul procurării, transportării, păstrării și întrebuințării personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr. (cantități mari). Conform tabelului I din Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961, heroina este inclusă în Lista stupefiantelor. Acțiunile lui Bodiștean Alexandr și Coval Vasile au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală conform art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după semnele calificative 2 „procurarea, păstrarea, transportarea și comercializarea drogurilor, săvârșite de două sau mai multe persoane”.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul Mariana Cherpec, care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care: Bodiștean Alexandr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de droguri pe un termen de 3 ani; Coval Vasile să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de droguri pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele motive: - sentința a fost emisă contrar prevederilor legale, nu este suficient argumentată, fiind omise circumstanțe concrete prezentate de către acuzarea de stat; - instanța eronat a indicat asupra neconfirmării calificativului de păstrare, transportare, distribuire a drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat, indicând în partea descriptivă a sentinței că acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Coval Vasile ar fi fost calificate de către partea acuzării în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, or potrivit actului de învinuire, ultimilor li s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, după calificativul „de două sau mai multe persoane” și nicidecum „acțiunile ilegale săvârșite de un grup criminal organizat”; - recalificarea acțiunilor inculpaților este neîntemeiată, deoarece este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești; - instanța nu a dat apreciere proceselor–verbale ale măsurilor speciale de investigație, conform cărora, investigatorul sub acoperire Bulgac Alexandr i-a transmis lui Bodiștean Alexandr suma de 600 de lei pentru procurarea substanțelor narcotice, pe care Bodiștean Alexandr le-a transmis lui Coval Vasile, care la rândul său a procurat de la o persoană necunoscută o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml în care se afla substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul percheziției corporale de la Coval Vasile; - instanța nu a luat în calcul stenograma discuțiilor purtate de Bodiștean Alexandr și Bulgac Vitalie, când A. Bodiștean invocă chestiuni despre afaceri cu comercializarea substanței narcotice de tip heroină, precum și stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon al lui Șciuchin Nicolai, prin care s-a stabilit că, la 22.03.2016 l-a telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu se ajunge cantitatea de heroină, iar ultimul i-a spus să-l apeleze pe „Sașchez” (Bodiștean Alexandr). Respectiv, Șciuchin Nicolai l-a apelat pe Bodiștean Alexandr, căruia i-a spus că nu ajunge gramajul de heroină - în loc de 5 gr. sunt 3,5 gr., iar ultimul i-a spus să restituie marfa dacă nu-1 aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr.. 3 La 04.04.2016, Șciuchin Nicolai îl contactează pe „Sașchez” (Bodiștean Alexandr) și i-a spus că, are 3 800 (lei) și nu-1 poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a lua de la acesta heroină, la ce Bodiștean Alexandr îi face observație să nu discute așa chestii pe telefon. Astfel, acuzarea consideră că din probele prezentate rezultă că scopul inculpaților de realizare a substanțelor narcotice; - instanța a stabilit o pedeapsă prea blândă, fără a ține cont de gravitatea infracțiunii, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale. 3.2. Avocatul Gheorghiță Oleg în numele inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, solicitând emiterea unei decizii, prin care inculpații să fie achitați de învinuirea de comitere a infracțiunilor imputate. În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat următoarele motive: - apelantul este de acord parțial cu sentința și anume în partea ce ține de lipsa componenței de infracțiune prevăzută de art.2171 alin.(3) în acțiunile inculpaților, apelantul nefiind de acord cu reîncadrarea juridică a acțiunilor apelanților de către instanța, ori prin aceasta ar fi fost depășite chestiunile ce urmau a fi soluționate la adoptarea sentinței conform art.385 Cod de procedură penală; - instanța nu soluționează chestiuni cu privire la reîncadrarea juridică a inculpaților, dar este obligată să stabilească dacă a existat în realitate fapta care a făcut obiectul urmăririi penale și a cercetărilor judecătorești, iar răspunsul negativ la această întrebare face inoportună cercetarea celorlalte întrebări, urmând să adopte sentință de achitare; - instanța trebuie să se pronunțe asupra învinuirii aduse, dar nu mai mult, așa cum prevede art.325 alin.(1) Cod de procedură penală; - instanța urma să emită o sentință de achitare, deoarece nu s-a constat existența faptelor infracțiunii indicate în rechizitoriu și fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii indicate în rechizitoriu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, au fost admise cererile de apel declarate de către procuror și de către avocatul Gheorghiță Oleg în interesele inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, casată sentința în latura penală și în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, pronunță o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care: - procesul penal în privința inculpatului Bodiștean Alexandr în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, a fost încetat în temeiul prevederilor art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală; - procesul penal în privința inculpatului Covali Vasile în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, a fost încetat în temeiul prevederilor art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 4 În rest, sentința primei instanțe s-a menținut fără modificări. 4.1. În motivarea soluției a adoptate instanța de apel a reținut că deși organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, totuși în descrierea faptei incriminate a indicat că aceștia au „acționat cu scopul distribuirii drogurilor în vederea obținerii de profit, fără a avea careva obligațiuni față de membrii grupării criminale”, fapt care constituie o depășire a învinuirii înaintate de facto, or această agravantă este prevăzută de lit. b) a alin.(4) al art.2171 Cod penal. În acest context, instanța de apel a menționat că deși procurorul a invocat că nu s-a avut în vedere că fapta ar fi fost comisă de către Bodiștean Alexandr și Covali Vasile în cadrul unei grupări criminale, totuși mențiunea în actul de învinuire precum că inculpații ar fi acționat „fără a avea careva obligațiuni față de membrii grupării criminale”, presupune că acuzarea insinuează că există totuși o grupare criminală din care ar face parte și inculpații, doar că din anumite motive, nu sunt prezentate și probe care să confirme acest fapt. Cercetând probele enunțate supra, instanța de apel a menționat că prima instanță a corect a stabilit că acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile se încadrează juridic în baza art.217 alin.(2) Cod penal, însă în partea descriptivă a sentinței instanța de fond a indicat mai multe semne calificative prevăzute de art.217 Cod penal - prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare - depășind de facto acțiunile inculpaților descrise în partea descriptivă a sentinței Astfel, în temeiul efectului devolutiv al apelului, instanța de apel a intervenit în sentința primei instanțe pentru a remedia erorile de drept comise de către prima instanță, prin stabilirea corectă a circumstanțelor cauzei. În acest sens, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel a constată că, Bodiștean Alexandr, o perioadă nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocîrlia, de unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. Chișinău, bd. xxxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de către colaboratorii poliției, la Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016 (masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr. (cantități mari), acționând în scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor pentru întrebuințarea proprie, a procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său temporar în apartamentul xxxx, amplasat în mun. xxxxx de fiole cu inscripția „Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”, care reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole), precum și 38 de comprimate în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția „Diazepeks Diazepamum 5 mg”, care la fel reprezintă preparatul medicamentos 5 diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte 0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de substanță psihotropă (diazepam) alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.) (cantități mari), precum și 3 comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile ”Alprazolam”, care reprezintă preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de 0,00075 gr. (cantități mari) (a câte 0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin Raportul de expertiză 34/12/1-R-5300 din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliu după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocîrlia, transportarea cărora a fost asigurată de către investigatorul sub acoperire Bulgac Vitalie prin înțelegerea prealabilă a numitului cu organul de urmărire penală despre demascarea persoanelor nominalizate. Conform tabelului IV din Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, Diazepam și Alprozalam este inclusă în Lista cu substanțe psihotrope. Astfel, acțiunile inculpatului Bodiștean Alexandr fiind încadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. De asemenea, instanța de apel a constată că, inculpatul Coval Vasile, o perioadă nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. xxxxxx, după reținerea lui împreună cu Bodiștean Alexandr la piața angro Ciocârlia, acționând în scopul procurării, transportării, păstrării și întrebuințării personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr. (cantității mari). Conform tabelului I din Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961, heroina este inclusă în Lista stupefiantelor. Astfel, acțiunile inculpatului Coval Vasile fiind încadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. Instanța de apel a menționat că la caz nu și-a găsit confirmare faptul „transmiterii banilor de către Bodiștean Alexandr pentru procurarea substanțelor narcotice lui Coval Vasile, care la rândul său, a procurat de la o persoană necunoscută, o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml, în care se află substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul perchiziției corporale de la Coval Vasile, efectuată în incinta IP Botanica”, deoarece partea acuzării nu a probat aceste circumstanțe prin mijloace de probă, iar banii marcați nu au fost depistați asupra nici unuia dintre inculpați. În acest context, și anume cu referire la stabilirea existenței „scopului de înstrăinare” în acțiunile inculpaților instanța de apel a menționat că, partea acuzării nu a combătut declarațiile inculpaților referitor la păstrarea drogurilor pentru consum personal prin audierea martorului principal (și unic) al acuzării – Bulgac Vitalie, investigator sub acoperire, precum și nici prin audierea înregistrărilor audio, care nu a 6 fost asigurată de către procuror, care nu a solicitat audierea interceptărilor convorbirilor telefonice și nu le-a prezentat instanței în calitate de probă. Tot cu referire la declarațiile martorului Bulgac Vitalii, care a fost audiat doar la etapa urmăririi penale, instanța de ape a menționat că procurorul a dispus de mai multe ori aducerea silită a acestuia în ședința de judecată a primei instanțe, fiind admise toate demersurile privind amânarea ședințelor de judecată pentru asigurarea prezenței martorului nominalizat în ședința de judecată pe parcursul a 7 luni, în perioada când inculpații se aflau în stare de arest, dar conform rapoartelor colaboratorilor de poliție, aducerea silită a martorului Bulgac Vitalii nu a fost posibil de executat (f.d.49, 51, 56 – 57, 59 – 60, vol. III). Astfel, dat fiind că, partea acuzării nu a asigurat prezența unicului martor Bulgac Vitalie pentru a fi audiat nemijlocit în ședința de judecată, lipsa martorului dat nefiind justificată prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanța, nici prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, declarațiile acestuia date în cadrul urmăririi penale nu pot fi admise ca probe, și respectiv, sentința nu poate fi bazată pe declarațiile martorului Bulgac Vitalii, prezența căruia în ședința de judecată nu a fost asigurată. Mai mult, din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că Bulgac Vitalii era în vizorul poliției și a fost reținut în flagrant delict în timp ce încerca să comercializeze o cantitate de heroină lui Șciuchin Nicolai, pentru comercializare cu amănuntul (f.d.114, vol.I), iar în privința acestuia în anul 2016, a fost începută urmărirea penală (f.d.6, vol.I), acesta fiind recunoscut la 06.04.2016 în calitate de învinuit pe cauză penală nr. 2016420326 (f.d.35, vol.I). Astfel, reieșind din rolul și acțiunile lui Bulgac Vitalii la diferite etape ale procesului penal, conlucrarea „benevolă” cu organele de poliție, rezultă că acesta urmează a fi considerat „colaborator confidențial” în sensul Legii nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, iar activitatea lui după ce a fost reținut de poliție, reprezintă acțiuni de provocare a inculpaților la comiterea infracțiunii imputate acestora, or prezintă dubii faptul că Bulgac Vitalii a declarat benevol despre existența unui grup criminal și a ajutat benevol la descoperirea infracțiunilor săvârșite ori a contribuit la demascarea organizatorilor, a conducătorilor sau a membrilor organizației respective, deoarece în perioada dată avea statutul procesual de învinuit. De asemenea, nu pot fi reținute și alte probe prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii lui Bodiștean Alexandr și Coval Vasile și urmează a fi excluse din probatoriul prezentat, și anume: procesele–verbale ale măsurilor speciale de investigație, investigarea sub acoperire, achiziția de control și documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, efectuate cu ajutorul investigatorului sub acoperire Bulgac Vitalii, deoarece au fost petrecute în cadrul altor cauze penale – xxxxx, din care a fost disjunsă prezenta cauza penală – nr.2016421996; ordonanța organului de urmărire penală în persoana ofițerului Igor Bolocan, prin care telefonul mobil de model „Samsung”, în care se află cartela SIM cu nr.xxxxx a fost recunoscut 7 drept corp delict și anexat la dosar (f.d.208, vol.I), deoarece este emis cu încălcarea prevederilor art.260 alin.(1) și alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, care prevede că procesul – verbal privind acțiunea de urmărire penală se întocmește în timpul efectuării acestei acțiuni sau imediat după terminarea ei de către persoana care efectuează urmărirea penală. Procesul–verbal trebuie să cuprindă: locul și data efectuării acțiunii de urmărire penală–iar actul procesual indicat nu conține data emiterii. În ceea ce privește pedeapsa care urmează a le fi aplicată inculpaților Bodiștean Alexandr și Coval Vasile, instanța de apel a menționat că pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, la data comiterii infracțiunii – 17.08.2016, era prevăzută pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepsea cu amendă în mărime de la 4 000 la 6 000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. Astfel, aceasta este o infracțiune ușoară. Conform art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Potrivit art.389 alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Reținând temeiurile legale enunțate supra, instanța de apel a constatat vinovăția lui Bodiștean Alexandr și a lui Coval Vasile în privința comiterii infracțiunilor prevăzute la art.217 alin.(2) Cod penal, însă la momentul judecării apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul central din 31.07.2018, instanța de apel a constatat că, în privința lui Bodiștean Alexandr și a lui Coval Vasile a expirat prescripția tragerii la răspundere penală or, de la data comiterii infracțiunii – 17.08.2016, care se atribuie la categoria celor ușoare, a expirat termenul de prescripție de 2 ani. Din aceste motive, instanța de apel a dispus liberarea lui Bodiștean Alexandr și a lui Coval Vasile de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea prescripției tragerii lor la răspundere penală prevăzută de art.60 Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, procurorul a menționat că decizia instanței de apel prin care a fost menținută soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului de la art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal la art.217 alin.(2) Cod penal, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale 8 infracțiunii imputate inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de menținere a reîncadrării a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestora, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale. În opinia acuzării, instanța de fond și instanța de apel eronat au indicat asupra neconfirmării calificativului de păstrare, transportare, distribuire a drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare, or instanțele nu au dat apreciere proceselor-verbale ale măsurilor speciale de investigație, conform cărora, investigatorul sub acoperire Bulgac Alexandr i-a transmis lui Bodiștean Alexandr suma de 600 de lei, pentru procurarea substanțelor narcotice, pe care Bodiștean Alexandr le-a transmis lui Coval Vasile, care la rândul său a procurat de la o persoană necunoscută o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml în care se afla substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul percheziției corporale de la Coval Vasile. Totodată, instanța de fond și cea de apel nu au luat în calcul stenograma discuțiilor purtate de Bodiștean Alexandr și Bulgac Vitalie, din care se desprinde ca Bodiștean Alexandr invocă chestiuni despre afaceri cu comercializarea substanței narcotice de tip heroină, precum și stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon al lui Șciuchin Nicolai, prin care s-a stabilit că la 22.03.2016, l-a telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu se ajunge cantitatea de heroină, iar ultimul i-a spus să-1 apeleze pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr). Respectiv, Șciuchin Nicolai 1-a apelat pe Bodiștean Alexandr, căruia i-a spus că nu ajunge gramajul de heroină și anume în loc de 5gr. sunt 3,5 gr., iar ultimul i-a spus să restituie marfa dacă nu-1 aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr. La 04.04.2016, Șciuchin Nicolai îl contactează pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr) și i-a spus că, are 3 800 (lei) și nu-1 poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a lua de la acesta heroină, la ce Bodiștean Alexandr îi face observație să nu discute așa chestii pe telefon. Conform probelor administrate și examinate în ședințele de judecată au fost stabilite următoarele elemente obligatorii ale scopului de înstrăinare, datorită cărui fapt acțiunile inculpaților urmau a fi încadrate juridic în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, după cum a solicitat procurorul, or identificarea unor circumstanțe cum ar fi: prezența unei înțelegeri cu persoane care pot să procure astfel de substanțe narcotice, cantitățile mari a drogurilor depistate asupra inculpaților, năzuința făptașilor de-a înstrăina substanțele narcotice în vederea obținerii unui profit ușor și rapid, interesul material urmărit de către acestea, indică că acțiunile Bodiștean Alexandr și Covali Vasile se încadrează perfect în conjunctura normei enunțate supra. La caz se constată rolul activ al inculpaților care acționând în scopul -distribuirii drogurilor, au procurat, transportat, păstrat și comercializat persoanelor necunoscute inclusiv și investigatorului sub acoperire Bulgac Vitalie contra sumei de 600 lei, substanță narcotică în formă lichidă, tip heroină, acțiuni în rezultatul cărora inculpații Bodiștean Alexandr și Covali Vasile obțineau avantaje materiale. 9 Este eronată afirmația instanței de apel care justifică păstrarea drogurilor de către inculpații Bodiștean Alexandr și Covali Vasile pentru consum personal, or și în cazul în care acestea sunt consumatori de droguri, cum se explică faptul că nefiind încadrați în câmpul muncii, iar Covali Vasile fiind și invalid de gradul II, în lipsa unor surse financiare stabile, acestea păstrează asupra sa droguri cum este heroina, substanță narcotică care este considerată una dintre cele mai nocive și costisitoare, apreciat chiar ca drog de lux, reușind din nivelul economic al majorității consumatorilor de substanțe narcotice. La fel instanța de apel eronat a conchis că, declarațiile martorului acuzării Bulgac Vitalie nu pot fi admise ca probe, or în deși martorul respectiv nu a fost audiat nemijlocit în ședința de judecată, declarațiile prezentate de ultimul la etapa urmăririi penale constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, aceste probe au fost obținute într-o procedură legală, având acces la etapa respectivă inclusiv și partea apărării, fapt ce nu implică în mod automat încălcarea art.6 din Convenție (cauza Vararu contra României).

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Din esența criticilor aduse de către titularul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit constată că dezacordul acuzatorului de stat se focusează asupra soluției de reîncadrare a acțiunilor inculpaților de la art.2171alin.(3) lit. b) Cod penal la art.217 alin.(2) Cod penal, ultimul pledând pentru dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, dat fiind faptul că probele acuzării au fost apreciate critic și că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 10 Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurent, Colegiul penal reține, că potrivit rechizitoriului, Bodiștean Alexandr și Covali Vasile au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171alin.(3) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după semnele calificative procurarea, păstrarea, transportarea și comercializarea drogurilor, săvârșite de două sau mai multe persoane. Potrivit sentinței primei instanțe, acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile au fost reîncadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal, conform indicilor prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, din motiv că în acțiunile inculpaților nu s-a confirmat semnul calificativ „scopul de înstrăinare”. La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel la cererea de apel a acuzatorului de stat și avocatului în numele inculpatului, instanța de apel a dispus admiterea acestuia, și casând sentința în latura penală, a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bodiștean Alexandr și Covali Vasile au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.217 alin.(2) Cod penal conform semnelor calificative procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare” Instanța de apel a constatat că, instanța de fond în partea descriptivă a sentinței instanța de fond a procedat conform prevederilor art.394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, descriind fapta criminală considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, însă instanța a indicat mai multe semne calificative prevăzute de art.217 Cod penal - prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Având în vedere reîncadrarea faptelor imputate inculpaților potrivit semnelor calificative ale altei infracțiuni decât cea în care au fost încadrate inițial de către organul de urmărire penală, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt „ Bodiștean Alexandr, o perioadă nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocîrlia, de unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. xxxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de către colaboratorii poliției, la Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016 (masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr. (cantități mari), acționând în scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor pentru întrebuințarea proprie, a procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său temporar în apartamentul xxxx, amplasat în mun. xxxxx de fiole cu inscripție „Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”, care reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole), precum și 38 de comprimate 11 în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția „Diazepeks Diazepamum 5 mg”, care la fel reprezintă preparatul medicamentos diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte 0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de substanță psihotropă (diazepam) alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.) (cantități mari), precum și 3 comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile ”Alprazolam”, care reprezintă preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de 0,00075 gr. (cantități mari) (a câte 0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin Raportul de expertiză 34/12/1-R-5300 din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliu după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocârlia, transportarea cărora a fost asigurată de către investigatorul sub acoperire Bulgac Vitalie prin înțelegerea prealabilă a numitului cu organul de urmărire penală despre demascarea persoanelor nominalizate. Conform tabelului IV din Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, Diazepam și Alprozalam este inclusă în Lista cu substanțe psihotrope. Astfel, acțiunile inculpatului Bodiștean Alexandr se încadrează în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. De asemenea, Colegiul penal constată că, inculpatul Coval Vasile, o perioadă nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. xxxxx, după reținerea lui împreună cu Bodiștean Alexandr la piața angro Ciocîrlia, acționând în scopul procurării, transportării, păstrării și întrebuințării personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr. (cantități mari). Conform tabelului I din Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961, heroina este inclusă în Lista stupefiantelor. Astfel, acțiunile inculpatului Coval Vasile se încadrează în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. La acest aspect instanța de recurs menționează că, instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare element constitutiv al infracțiunii imputate inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile și să motiveze concluzia de menținere a reîncadrării a acțiunilor. Deși instanța de apel a indicat asupra neconfirmării calificativului de păstrare, transportare, distribuire a drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare, nu a dat apreciere proceselor-verbale ale măsurilor speciale de investigație, conform cărora, investigatorul sub acoperire Bulgac Alexandr i-a transmis lui Bodiștean Alexandr suma de 600 de lei pentru procurarea substanțelor narcotice, pe care Bodiștean Alexandr le-a transmis - lui Coval Vasile, care la rândul său a procurat de la o persoană necunoscută o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml în care se afla 12 substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul percheziției corporale de la Coval Vasile. La fel, instanțele judecătorești nu au dat apreciere stenogramei discuțiilor purtate de Bodiștean Alexandr și Bulgac Vitalie (f.d.169-170 vol. I) din care rezultă că Bodiștean Alexandr invocă chestiuni despre afaceri cu comercializarea substanței narcotice de tip heroină, precum și stenogramei interceptărilor convorbirilor telefonice de pe numărul de telefon al lui Șciuchin Nicolai, prin care s-a stabilit că la 22.03.2016, l-a telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu se ajunge cantitatea de heroină, iar ultimul i-a spus să-1 apeleze pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr). Respectiv, Șciuchin Nicolai l-a apelat pe Bodiștean Alexandr, căruia i-a spus că nu ajunge gramajul de heroină și anume în loc de 5 g sunt 3,5 gr., iar ultimul i-a spus să restituie marfa dacă nu-l aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr. La 04.04.2016, Șciuchin Nicolai îl contactează pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr) și i-a spus că, are 3 800 (lei) și nu-l poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a lua de la acesta heroină, la ce Bodiștean Alexandr îi face observație să nu discute așa chestii pe telefon. Având în vedere că prin rechizitoriu inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, le-au fost imputat și săvârșirea „acțiunilor de comercializare ”, instanța de apel urma să verifice dacă probele prezentate de organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată dovedesc careva din acțiunile respective în sarcina inculpaților. Însă, reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că ultima a preluat argumentele formulate de prima instanță în sentință și folosind fraze generale, a menținut încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților efectuată de instanța de fond, nu a respins argumentat toate alegațiile apelanților invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare. În astfel de circumstanțe, Colegiului penal lărgit conchide că la caz, instanța de apel nu s-a clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește că, echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanta încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face trimitere la dispozițiile art.6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății. În sensul art.297 Cod de procedură penală, rechizitoriul este actul de sesizare a instanței de judecată, care este compus din două pârți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art.53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date 13 cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin „încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiuni, prevăzute de norma penală, după cum se menționează în art.113 din Codul penal. Ținând cont de caracterul superficial al motivării deciziei instanței de apel sub aspectul încadrării juridice a faptelor imputabile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, Colegiul penal lărgit menționează că o asemenea abordare nu poate satisface cerințele despre claritatea și previzibilitatea învinuirii aduse inculpaților, care joacă un rol determinant în urmărirea penală, importanța rechizitoriului rezumându-se la două perspective: pe de o parte acesta include detaliat fapta care urmează a se examina în instanța de judecată și încadrarea juridică a acesteia, iar pe de altă parte - persoana care urmează să răspundă pentru această faptă. Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă și faptul, că adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 Cod procedură penală, nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu și-a motivat soluția adoptată, mai mult instanță de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării, inclusiv în consecutivitatea lor reprodusă în pct.3.1 din prezenta decizie, și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. În acest sens, instanța de recurs menționează că instanța de apel a examinat speța superficial, or concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, instanța de apel nu a supus unei analize obiective cumulul de probe, adus în susținerea învinuirii, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dând apreciere declarațiilor inculpaților și acordând credibilitate stării de fapt relatate de aceștia, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere a probelor administrate pe cauză sau aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel face trimitere la probele din dosar, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării aduse în sprijinul acuzării privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) și d) Cod penal de către inculpații Bodiștean Alexandr și Coval Vasile. 14 Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile în decizia adoptată. În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea Europeană, având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că, chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție, nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără a se da o apreciere directă circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, din 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de viciile care afectează și sentința instanței de fond, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art.436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii încriminate, ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct.6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art.art.414, 417 Cod de procedură penală

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : 15 Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza penală privindu-i pe Bodiștean Alexandr xxxxx și Covali Vasile xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 17 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Boico Victor 16