1ra-1070/20 — art.217/ 1 alin.3 lit. b CP

1ra-1070/20 — art.217/ 1 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1070/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza

penală privindu-i pe

Bodiștean Alexandr xxxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în xxxxxx

și

Covali Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.10.2016 – 31.07.2017;

Instanța de apel: 28.11.2018- 20.03.2019;

Instanța de recurs ordinar: 21.02.2020 – 03.11.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal la

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150

de ore.

Coval Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod

penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de un an.

În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Coval Vasile a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

1

Bodiștean Alexandr, în perioada nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora

10:50, adică până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile, la piața angro

Ciocârlia, de unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica,

amplasat în mun. Chișinău, bd. xxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de către

colaboratorii poliției, la Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în formă

lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din

27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a

substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr.

(cantități mari), acționând în scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor

pentru întrebuințarea proprie, a procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său

temporar în apartamentul nr.xxxxx de fiole cu inscripția „Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”,

care reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care se atribuie la substanțe

psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole), precum și 38 de comprimate

în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția „Diazepeks Diazepamum 5 mg”,

care la fel reprezintă preparatul medicamentos diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte

0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de substanță psihotropă (diazepam)

alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.) (cantități mari), precum și 3

comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile ”Alprazolam”, care reprezintă

preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de 0,00075 gr. (cantități mari) (a câte

0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin Raportul de expertiză 34/12/1-R-5300

din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliu

după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocârlia, transportarea cărora a

fost asigurată de către investigatorul sub acoperire Bulgac Vitalie prin înțelegerea

prealabilă a numitului cu organul de urmărire penală despre demascarea persoanelor

nominalizate.

Conform tabelului IV din Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971,

Diazepam și Alprozalam este inclusă în Lista cu substanțe psihotrope.

Coval Vasile, în perioada nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50,

adică până la momentul reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în

incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă

9/3, bir.16, după reținerea lui împreună cu Bodiștean Alexandr la piața angro

Ciocîrlia, acționând în scopul procurării, transportării, păstrării și întrebuințării

personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt

stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016. Masa substanței

narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu

volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr. (cantități mari). Conform tabelului I

din Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961, heroina este inclusă în Lista

stupefiantelor.

Acțiunile lui Bodiștean Alexandr și Coval Vasile au fost încadrate juridic de

către organul de urmărire penală conform art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal -

circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după semnele calificative

2

„procurarea, păstrarea, transportarea și comercializarea drogurilor, săvârșite de

două sau mai multe persoane”.

3.1. Procurorul Mariana Cherpec, care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care:

Bodiștean Alexandr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171

alin.(3) lit. b) Cod la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate legată de droguri pe un termen de 3 ani;

Coval Vasile să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit.

b) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate legată de droguri pe un termen de 3 ani.

În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele motive:

- sentința a fost emisă contrar prevederilor legale, nu este suficient argumentată,

fiind omise circumstanțe concrete prezentate de către acuzarea de stat;

- instanța eronat a indicat asupra neconfirmării calificativului de păstrare,

transportare, distribuire a drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare de un grup

criminal organizat, indicând în partea descriptivă a sentinței că acțiunile inculpaților

Bodiștean Alexandr și Coval Vasile ar fi fost calificate de către partea acuzării în baza

art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, or potrivit actului de învinuire, ultimilor li s-a

incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, după

calificativul „de două sau mai multe persoane” și nicidecum „acțiunile ilegale

săvârșite de un grup criminal organizat”;

- recalificarea acțiunilor inculpaților este neîntemeiată, deoarece este contrară

stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești;

- instanța nu a dat apreciere proceselor–verbale ale măsurilor speciale de

investigație, conform cărora, investigatorul sub acoperire Bulgac Alexandr i-a

transmis lui Bodiștean Alexandr suma de 600 de lei pentru procurarea substanțelor

narcotice, pe care Bodiștean Alexandr le-a transmis lui Coval Vasile, care la rândul

său a procurat de la o persoană necunoscută o seringă de unică folosință cu volumul

de 20 ml în care se afla substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în

cadrul percheziției corporale de la Coval Vasile;

- instanța nu a luat în calcul stenograma discuțiilor purtate de Bodiștean

Alexandr și Bulgac Vitalie, când A. Bodiștean invocă chestiuni despre afaceri cu

comercializarea substanței narcotice de tip heroină, precum și stenograma

interceptărilor convorbirilor telefonice de pe nr. de telefon al lui Șciuchin Nicolai,

prin care s-a stabilit că, la 22.03.2016 l-a telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu

se ajunge cantitatea de heroină, iar ultimul i-a spus să-l apeleze pe „Sașchez”

(Bodiștean Alexandr). Respectiv, Șciuchin Nicolai l-a apelat pe Bodiștean Alexandr,

căruia i-a spus că nu ajunge gramajul de heroină - în loc de 5 gr. sunt 3,5 gr., iar

ultimul i-a spus să restituie marfa dacă nu-1 aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr..

3

La 04.04.2016, Șciuchin Nicolai îl contactează pe „Sașchez” (Bodiștean

Alexandr) și i-a spus că, are 3 800 (lei) și nu-1 poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a

lua de la acesta heroină, la ce Bodiștean Alexandr îi face observație să nu discute așa

chestii pe telefon. Astfel, acuzarea consideră că din probele prezentate rezultă că

scopul inculpaților de realizare a substanțelor narcotice;

- instanța a stabilit o pedeapsă prea blândă, fără a ține cont de gravitatea

infracțiunii, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, iar astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale.

3.2. Avocatul Gheorghiță Oleg în numele inculpaților Bodiștean Alexandr și

Covali Vasile, solicitând emiterea unei decizii, prin care inculpații să fie achitați de

învinuirea de comitere a infracțiunilor imputate.

În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat următoarele motive:

- apelantul este de acord parțial cu sentința și anume în partea ce ține de lipsa

componenței de infracțiune prevăzută de art.2171 alin.(3) în acțiunile inculpaților,

apelantul nefiind de acord cu reîncadrarea juridică a acțiunilor apelanților de către

instanța, ori prin aceasta ar fi fost depășite chestiunile ce urmau a fi soluționate la

adoptarea sentinței conform art.385 Cod de procedură penală;

- instanța nu soluționează chestiuni cu privire la reîncadrarea juridică a

inculpaților, dar este obligată să stabilească dacă a existat în realitate fapta care a făcut

obiectul urmăririi penale și a cercetărilor judecătorești, iar răspunsul negativ la această

întrebare face inoportună cercetarea celorlalte întrebări, urmând să adopte sentință de

achitare;

- instanța trebuie să se pronunțe asupra învinuirii aduse, dar nu mai mult, așa

cum prevede art.325 alin.(1) Cod de procedură penală;

- instanța urma să emită o sentință de achitare, deoarece nu s-a constat existența

faptelor infracțiunii indicate în rechizitoriu și fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii indicate în rechizitoriu.

au fost admise cererile de apel declarate de către procuror și de către avocatul

Gheorghiță Oleg în interesele inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, casată

sentința în latura penală și în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală,

pronunță o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanța, prin care:

- procesul penal în privința inculpatului Bodiștean Alexandr în privința comiterii

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, a fost încetat în temeiul

prevederilor art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală;

- procesul penal în privința inculpatului Covali Vasile în privința comiterii

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, a fost încetat în temeiul

prevederilor art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

4

În rest, sentința primei instanțe s-a menținut fără modificări.

4.1. În motivarea soluției a adoptate instanța de apel a reținut că deși organul de

urmărire penală a încadrat acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile

în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, totuși în descrierea faptei incriminate a

indicat că aceștia au „acționat cu scopul distribuirii drogurilor în vederea obținerii de

profit, fără a avea careva obligațiuni față de membrii grupării criminale”, fapt care

constituie o depășire a învinuirii înaintate de facto, or această agravantă este prevăzută

de lit. b) a alin.(4) al art.2171 Cod penal.

În acest context, instanța de apel a menționat că deși procurorul a invocat că nu

s-a avut în vedere că fapta ar fi fost comisă de către Bodiștean Alexandr și Covali

Vasile în cadrul unei grupări criminale, totuși mențiunea în actul de învinuire precum

că inculpații ar fi acționat „fără a avea careva obligațiuni față de membrii grupării

criminale”, presupune că acuzarea insinuează că există totuși o grupare criminală din

care ar face parte și inculpații, doar că din anumite motive, nu sunt prezentate și probe

care să confirme acest fapt.

Cercetând probele enunțate supra, instanța de apel a menționat că prima instanță

a corect a stabilit că acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile se

încadrează juridic în baza art.217 alin.(2) Cod penal, însă în partea descriptivă a

sentinței instanța de fond a indicat mai multe semne calificative prevăzute de art.217

Cod penal - prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în

proporții mari și fără scop de înstrăinare - depășind de facto acțiunile inculpaților

descrise în partea descriptivă a sentinței

Astfel, în temeiul efectului devolutiv al apelului, instanța de apel a intervenit în

sentința primei instanțe pentru a remedia erorile de drept comise de către prima

instanță, prin stabilirea corectă a circumstanțelor cauzei.

În acest sens, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel a

constată că, Bodiștean Alexandr, o perioadă nestabilită de timp, dar până la

17.08.2016, ora 10:50, până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile la piața

angro Ciocîrlia, de unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica,

amplasat în mun. Chișinău, bd. xxxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de

către colaboratorii poliției, la Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în

formă lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420

din 27.09.2016 (masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a

substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr.

(cantități mari), acționând în scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor

pentru întrebuințarea proprie, a procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său

temporar în apartamentul xxxx, amplasat în mun. xxxxx de fiole cu inscripția

„Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”, care reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care

se atribuie la substanțe psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole),

precum și 38 de comprimate în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția

„Diazepeks Diazepamum 5 mg”, care la fel reprezintă preparatul medicamentos

5

diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte 0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de

substanță psihotropă (diazepam) alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.)

(cantități mari), precum și 3 comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile

”Alprazolam”, care reprezintă preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de

0,00075 gr. (cantități mari) (a câte 0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin

Raportul de expertiză 34/12/1-R-5300 din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate

în cadrul percheziției la domiciliu după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața

angro Ciocîrlia, transportarea cărora a fost asigurată de către investigatorul sub

acoperire Bulgac Vitalie prin înțelegerea prealabilă a numitului cu organul de

urmărire penală despre demascarea persoanelor nominalizate. Conform tabelului IV

din Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, Diazepam și Alprozalam este

inclusă în Lista cu substanțe psihotrope.

Astfel, acțiunile inculpatului Bodiștean Alexandr fiind încadrate în baza art.217

alin.(2) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea

drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

De asemenea, instanța de apel a constată că, inculpatul Coval Vasile, o perioadă

nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul

reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în incinta Inspectoratului de

poliție Botanica, amplasat în mun. xxxxxx, după reținerea lui împreună cu Bodiștean

Alexandr la piața angro Ciocârlia, acționând în scopul procurării, transportării,

păstrării și întrebuințării personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă

lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din

27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a

substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr.

(cantității mari). Conform tabelului I din Convenția unică asupra stupefiantelor din

30.03.1961, heroina este inclusă în Lista stupefiantelor.

Astfel, acțiunile inculpatului Coval Vasile fiind încadrate în baza art.217 alin.(2)

Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea, transportarea

drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

Instanța de apel a menționat că la caz nu și-a găsit confirmare faptul

„transmiterii banilor de către Bodiștean Alexandr pentru procurarea substanțelor

narcotice lui Coval Vasile, care la rândul său, a procurat de la o persoană

necunoscută, o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml, în care se află

substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul perchiziției

corporale de la Coval Vasile, efectuată în incinta IP Botanica”, deoarece partea

acuzării nu a probat aceste circumstanțe prin mijloace de probă, iar banii marcați nu

au fost depistați asupra nici unuia dintre inculpați.

În acest context, și anume cu referire la stabilirea existenței „scopului de

înstrăinare” în acțiunile inculpaților instanța de apel a menționat că, partea acuzării nu

a combătut declarațiile inculpaților referitor la păstrarea drogurilor pentru consum

personal prin audierea martorului principal (și unic) al acuzării – Bulgac Vitalie,

investigator sub acoperire, precum și nici prin audierea înregistrărilor audio, care nu a

6

fost asigurată de către procuror, care nu a solicitat audierea interceptărilor

convorbirilor telefonice și nu le-a prezentat instanței în calitate de probă.

Tot cu referire la declarațiile martorului Bulgac Vitalii, care a fost audiat doar la

etapa urmăririi penale, instanța de ape a menționat că procurorul a dispus de mai

multe ori aducerea silită a acestuia în ședința de judecată a primei instanțe, fiind

admise toate demersurile privind amânarea ședințelor de judecată pentru asigurarea

prezenței martorului nominalizat în ședința de judecată pe parcursul a 7 luni, în

perioada când inculpații se aflau în stare de arest, dar conform rapoartelor

colaboratorilor de poliție, aducerea silită a martorului Bulgac Vitalii nu a fost posibil

de executat (f.d.49, 51, 56 – 57, 59 – 60, vol. III).

Astfel, dat fiind că, partea acuzării nu a asigurat prezența unicului martor Bulgac

Vitalie pentru a fi audiat nemijlocit în ședința de judecată, lipsa martorului dat nefiind

justificată prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanța, nici prin motive

de imposibilitate de a asigura securitatea lui, declarațiile acestuia date în cadrul

urmăririi penale nu pot fi admise ca probe, și respectiv, sentința nu poate fi bazată pe

declarațiile martorului Bulgac Vitalii, prezența căruia în ședința de judecată nu a fost

asigurată.

Mai mult, din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că Bulgac Vitalii era

în vizorul poliției și a fost reținut în flagrant delict în timp ce încerca să

comercializeze o cantitate de heroină lui Șciuchin Nicolai, pentru comercializare cu

amănuntul (f.d.114, vol.I), iar în privința acestuia în anul 2016, a fost începută

urmărirea penală (f.d.6, vol.I), acesta fiind recunoscut la 06.04.2016 în calitate de

învinuit pe cauză penală nr. 2016420326 (f.d.35, vol.I).

Astfel, reieșind din rolul și acțiunile lui Bulgac Vitalii la diferite etape ale

procesului penal, conlucrarea „benevolă” cu organele de poliție, rezultă că acesta

urmează a fi considerat „colaborator confidențial” în sensul Legii nr.59 din

29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, iar activitatea lui după ce a fost

reținut de poliție, reprezintă acțiuni de provocare a inculpaților la comiterea

infracțiunii imputate acestora, or prezintă dubii faptul că Bulgac Vitalii a declarat

benevol despre existența unui grup criminal și a ajutat benevol la descoperirea

infracțiunilor săvârșite ori a contribuit la demascarea organizatorilor, a conducătorilor

sau a membrilor organizației respective, deoarece în perioada dată avea statutul

procesual de învinuit.

De asemenea, nu pot fi reținute și alte probe prezentate de partea acuzării în

susținerea învinuirii lui Bodiștean Alexandr și Coval Vasile și urmează a fi excluse

din probatoriul prezentat, și anume: procesele–verbale ale măsurilor speciale de

investigație, investigarea sub acoperire, achiziția de control și documentarea cu

ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, efectuate cu ajutorul investigatorului sub

acoperire Bulgac Vitalii, deoarece au fost petrecute în cadrul altor cauze penale –

xxxxx, din care a fost disjunsă prezenta cauza penală – nr.2016421996; ordonanța

organului de urmărire penală în persoana ofițerului Igor Bolocan, prin care telefonul

mobil de model „Samsung”, în care se află cartela SIM cu nr.xxxxx a fost recunoscut

7

drept corp delict și anexat la dosar (f.d.208, vol.I), deoarece este emis cu încălcarea

prevederilor art.260 alin.(1) și alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, care prevede

că procesul – verbal privind acțiunea de urmărire penală se întocmește în timpul

efectuării acestei acțiuni sau imediat după terminarea ei de către persoana care

efectuează urmărirea penală. Procesul–verbal trebuie să cuprindă: locul și data

efectuării acțiunii de urmărire penală–iar actul procesual indicat nu conține data

emiterii.

În ceea ce privește pedeapsa care urmează a le fi aplicată inculpaților Bodiștean

Alexandr și Coval Vasile, instanța de apel a menționat că pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, la data comiterii infracțiunii – 17.08.2016, era

prevăzută pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau

cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare

de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepsea cu amendă în mărime de la 4 000 la

6 000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate

sau cu lichidarea persoanei juridice. Astfel, aceasta este o infracțiune ușoară.

Conform art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Potrivit art.389 alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare

se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile

prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut

în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Reținând temeiurile legale enunțate supra, instanța de apel a constatat vinovăția

lui Bodiștean Alexandr și a lui Coval Vasile în privința comiterii infracțiunilor

prevăzute la art.217 alin.(2) Cod penal, însă la momentul judecării apelurilor declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul central din 31.07.2018, instanța de

apel a constatat că, în privința lui Bodiștean Alexandr și a lui Coval Vasile a expirat

prescripția tragerii la răspundere penală or, de la data comiterii infracțiunii –

17.08.2016, care se atribuie la categoria celor ușoare, a expirat termenul de prescripție

de 2 ani.

Din aceste motive, instanța de apel a dispus liberarea lui Bodiștean Alexandr și a

lui Coval Vasile de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea prescripției tragerii lor

la răspundere penală prevăzută de art.60 Cod penal.

invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului, procurorul a menționat că decizia instanței de apel prin

care a fost menținută soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului de la art.2171

alin.(3) lit. b) Cod penal la art.217 alin.(2) Cod penal, este neîntemeiată și pasibilă

casării, deoarece, instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii,

urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale

8

infracțiunii imputate inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, să subsumeze

aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de menținere a

reîncadrării a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii imputate acestora, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

În opinia acuzării, instanța de fond și instanța de apel eronat au indicat asupra

neconfirmării calificativului de păstrare, transportare, distribuire a drogurilor săvârșite

în scop de înstrăinare, or instanțele nu au dat apreciere proceselor-verbale ale

măsurilor speciale de investigație, conform cărora, investigatorul sub acoperire

Bulgac Alexandr i-a transmis lui Bodiștean Alexandr suma de 600 de lei, pentru

procurarea substanțelor narcotice, pe care Bodiștean Alexandr le-a transmis lui Coval

Vasile, care la rândul său a procurat de la o persoană necunoscută o seringă de unică

folosință cu volumul de 20 ml în care se afla substanță lichidă de culoare cafenie, care

a fost ridicată în cadrul percheziției corporale de la Coval Vasile.

Totodată, instanța de fond și cea de apel nu au luat în calcul stenograma

discuțiilor purtate de Bodiștean Alexandr și Bulgac Vitalie, din care se desprinde ca

Bodiștean Alexandr invocă chestiuni despre afaceri cu comercializarea substanței

narcotice de tip heroină, precum și stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice

de pe nr. de telefon al lui Șciuchin Nicolai, prin care s-a stabilit că la 22.03.2016, l-a

telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu se ajunge cantitatea de heroină, iar

ultimul i-a spus să-1 apeleze pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr). Respectiv, Șciuchin

Nicolai 1-a apelat pe Bodiștean Alexandr, căruia i-a spus că nu ajunge gramajul de

heroină și anume în loc de 5gr. sunt 3,5 gr., iar ultimul i-a spus să restituie marfa dacă

nu-1 aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr. La 04.04.2016, Șciuchin Nicolai îl

contactează pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr) și i-a spus că, are 3 800 (lei) și nu-1

poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a lua de la acesta heroină, la ce Bodiștean

Alexandr îi face observație să nu discute așa chestii pe telefon.

Conform probelor administrate și examinate în ședințele de judecată au fost

stabilite următoarele elemente obligatorii ale scopului de înstrăinare, datorită cărui

fapt acțiunile inculpaților urmau a fi încadrate juridic în baza art.2171 alin.(3) lit. b)

Cod penal, după cum a solicitat procurorul, or identificarea unor circumstanțe cum ar

fi: prezența unei înțelegeri cu persoane care pot să procure astfel de substanțe

narcotice, cantitățile mari a drogurilor depistate asupra inculpaților, năzuința făptașilor

de-a înstrăina substanțele narcotice în vederea obținerii unui profit ușor și rapid,

interesul material urmărit de către acestea, indică că acțiunile Bodiștean Alexandr și

Covali Vasile se încadrează perfect în conjunctura normei enunțate supra.

La caz se constată rolul activ al inculpaților care acționând în scopul -distribuirii

drogurilor, au procurat, transportat, păstrat și comercializat persoanelor necunoscute

inclusiv și investigatorului sub acoperire Bulgac Vitalie contra sumei de 600 lei,

substanță narcotică în formă lichidă, tip heroină, acțiuni în rezultatul cărora inculpații

Bodiștean Alexandr și Covali Vasile obțineau avantaje materiale.

9

Este eronată afirmația instanței de apel care justifică păstrarea drogurilor de către

inculpații Bodiștean Alexandr și Covali Vasile pentru consum personal, or și în cazul

în care acestea sunt consumatori de droguri, cum se explică faptul că nefiind încadrați

în câmpul muncii, iar Covali Vasile fiind și invalid de gradul II, în lipsa unor surse

financiare stabile, acestea păstrează asupra sa droguri cum este heroina, substanță

narcotică care este considerată una dintre cele mai nocive și costisitoare, apreciat chiar

ca drog de lux, reușind din nivelul economic al majorității consumatorilor de

substanțe narcotice.

La fel instanța de apel eronat a conchis că, declarațiile martorului acuzării

Bulgac Vitalie nu pot fi admise ca probe, or în deși martorul respectiv nu a fost audiat

nemijlocit în ședința de judecată, declarațiile prezentate de ultimul la etapa urmăririi

penale constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali Vasile, aceste

probe au fost obținute într-o procedură legală, având acces la etapa respectivă inclusiv

și partea apărării, fapt ce nu implică în mod automat încălcarea art.6 din Convenție

(cauza Vararu contra României).

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi

desfășurate în continuare.

Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul

își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute

la art. 427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din esența criticilor aduse de către titularul cererii de recurs, Colegiul penal

lărgit constată că dezacordul acuzatorului de stat se focusează asupra soluției de

reîncadrare a acțiunilor inculpaților de la art.2171alin.(3) lit. b) Cod penal la art.217

alin.(2) Cod penal, ultimul pledând pentru dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, dat fiind faptul că probele acuzării au fost apreciate critic și că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

10

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurent,

Colegiul penal reține, că potrivit rechizitoriului, Bodiștean Alexandr și Covali Vasile

au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171alin.(3) lit. b) Cod

penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după semnele

calificative procurarea, păstrarea, transportarea și comercializarea drogurilor,

săvârșite de două sau mai multe persoane.

Potrivit sentinței primei instanțe, acțiunile inculpaților Bodiștean Alexandr și

Covali Vasile au fost reîncadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal, conform indicilor

prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare, din motiv că în acțiunile inculpaților nu s-a confirmat semnul calificativ

„scopul de înstrăinare”.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel la cererea de

apel a acuzatorului de stat și avocatului în numele inculpatului, instanța de apel a

dispus admiterea acestuia, și casând sentința în latura penală, a pronunțat în această

parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Bodiștean Alexandr și Covali Vasile au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art.217 alin.(2) Cod penal conform semnelor calificative procurarea, păstrarea,

transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond în partea descriptivă a sentinței

instanța de fond a procedat conform prevederilor art.394 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, descriind fapta criminală considerată ca fiind dovedită, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, însă instanța a indicat mai

multe semne calificative prevăzute de art.217 Cod penal - prepararea, prelucrarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Având în vedere reîncadrarea faptelor imputate inculpaților potrivit semnelor

calificative ale altei infracțiuni decât cea în care au fost încadrate inițial de către

organul de urmărire penală, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt „

Bodiștean Alexandr, o perioadă nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora

10:50, până la momentul reținerii lui și a lui Coval Vasile la piața angro Ciocîrlia, de

unde au fost conduși în incinta Inspectoratului de poliție Botanica, amplasat în mun.

xxxxx, unde în rezultatul percheziției efectuată de către colaboratorii poliției, la

Coval Vasile a fost depistată substanță narcotică în formă lichidă de tip heroină, fapt

stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din 27.09.2016 (masa substanței

narcotice heroină (recalculată în starea uscată a substanței) conținută în lichidul cu

volumul de 5,0 ml din seringă, constituie 0,192 gr. (cantități mari), acționând în

scopul procurării, transportării, păstrării drogurilor pentru întrebuințarea proprie, a

procurat, transportat și a păstrat la domiciliul său temporar în apartamentul xxxx,

amplasat în mun. xxxxx de fiole cu inscripție „Diazepeks”, 5 mg/ml 2 ml”, care

reprezintă preparatul medicamentos diazepam, care se atribuie la substanțe

psihotrope cu masa de 0,39 gr. (câte 0,01 gr. în 39 fiole), precum și 38 de comprimate

11

în 6 blistere și fragmente de blistere cu inscripția „Diazepeks Diazepamum 5 mg”,

care la fel reprezintă preparatul medicamentos diazepam cu masa de 0,19 gr. (a câte

0,005 gr. per comprimat), cantitatea totală de substanță psihotropă (diazepam)

alcătuiește în total 0,58 gr. (0,39 gr. + 0,19 gr.) (cantități mari), precum și 3

comprimate din trei fragmente de blistere cu inscripțiile ”Alprazolam”, care

reprezintă preparatul medicamentos ”Alprazolam” cu masa de 0,00075 gr. (cantități

mari) (a câte 0,00025 gr. per comprimat), fapt stabilit prin Raportul de expertiză

34/12/1-R-5300 din 21.09.2016, care au fost depistate și ridicate în cadrul

percheziției la domiciliu după reținerea lui și a lui Coval Vasile la piața angro

Ciocârlia, transportarea cărora a fost asigurată de către investigatorul sub acoperire

Bulgac Vitalie prin înțelegerea prealabilă a numitului cu organul de urmărire penală

despre demascarea persoanelor nominalizate. Conform tabelului IV din Convenția

asupra substanțelor psihotrope din 1971, Diazepam și Alprozalam este inclusă în

Lista cu substanțe psihotrope. Astfel, acțiunile inculpatului Bodiștean Alexandr se

încadrează în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele calificative

„procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără

scop de înstrăinare”.

De asemenea, Colegiul penal constată că, inculpatul Coval Vasile, o perioadă

nestabilită de timp, dar până la 17.08.2016, ora 10:50, adică până la momentul

reținerii și percheziției corporale a acestuia efectuată în incinta Inspectoratului de

poliție Botanica, amplasat în mun. xxxxx, după reținerea lui împreună cu Bodiștean

Alexandr la piața angro Ciocîrlia, acționând în scopul procurării, transportării,

păstrării și întrebuințării personale, a păstrat asupra sa substanță narcotică în formă

lichidă de tip heroină, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr.34/12/R-5420 din

27.09.2016. Masa substanței narcotice heroină (recalculată în starea uscată a

substanței) conținută în lichidul cu volumul de 5,0 ml din seringă constituie 0,192 gr.

(cantități mari). Conform tabelului I din Convenția unică asupra stupefiantelor din

30.03.1961, heroina este inclusă în Lista stupefiantelor. Astfel, acțiunile inculpatului

Coval Vasile se încadrează în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după semnele

calificative „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare”.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, instanța de apel verificând

cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată

la fiecare element constitutiv al infracțiunii imputate inculpaților Bodiștean Alexandr

și Covali Vasile și să motiveze concluzia de menținere a reîncadrării a acțiunilor.

Deși instanța de apel a indicat asupra neconfirmării calificativului de păstrare,

transportare, distribuire a drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare, nu a dat apreciere

proceselor-verbale ale măsurilor speciale de investigație, conform cărora,

investigatorul sub acoperire Bulgac Alexandr i-a transmis lui Bodiștean Alexandr

suma de 600 de lei pentru procurarea substanțelor narcotice, pe care Bodiștean

Alexandr le-a transmis - lui Coval Vasile, care la rândul său a procurat de la o

persoană necunoscută o seringă de unică folosință cu volumul de 20 ml în care se afla

12

substanță lichidă de culoare cafenie, care a fost ridicată în cadrul percheziției

corporale de la Coval Vasile.

La fel, instanțele judecătorești nu au dat apreciere stenogramei discuțiilor purtate

de Bodiștean Alexandr și Bulgac Vitalie (f.d.169-170 vol. I) din care rezultă că

Bodiștean Alexandr invocă chestiuni despre afaceri cu comercializarea substanței

narcotice de tip heroină, precum și stenogramei interceptărilor convorbirilor telefonice

de pe numărul de telefon al lui Șciuchin Nicolai, prin care s-a stabilit că la

22.03.2016, l-a telefonat pe Bulgac Vitalie cu pretenții că nu se ajunge cantitatea de

heroină, iar ultimul i-a spus să-1 apeleze pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr).

Respectiv, Șciuchin Nicolai l-a apelat pe Bodiștean Alexandr, căruia i-a spus că nu

ajunge gramajul de heroină și anume în loc de 5 g sunt 3,5 gr., iar ultimul i-a spus să

restituie marfa dacă nu-l aranjează, sau s-o realizeze ca fiind 4 gr. La 04.04.2016,

Șciuchin Nicolai îl contactează pe „Sașchez" (Bodiștean Alexandr) și i-a spus că, are

3 800 (lei) și nu-l poate găsi pe Bulgac Vitalie pentru a lua de la acesta heroină, la ce

Bodiștean Alexandr îi face observație să nu discute așa chestii pe telefon.

Având în vedere că prin rechizitoriu inculpaților Bodiștean Alexandr și Covali

Vasile, le-au fost imputat și săvârșirea „acțiunilor de comercializare ”, instanța de apel

urma să verifice dacă probele prezentate de organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată dovedesc careva din acțiunile respective în sarcina inculpaților.

Însă, reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că

ultima a preluat argumentele formulate de prima instanță în sentință și folosind fraze

generale, a menținut încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților efectuată de instanța

de fond, nu a respins argumentat toate alegațiile apelanților invocate în cererile de

apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare.

În astfel de circumstanțe, Colegiului penal lărgit conchide că la caz, instanța de

apel nu s-a clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților,

care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de

desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța

între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește

că, echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind

despre importanta încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face trimitere la

dispozițiile art.6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării unei atenții

deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății.

În sensul art.297 Cod de procedură penală, rechizitoriul este actul de sesizare a

instanței de judecată, care este compus din două pârți: expunerea și dispozitivul.

Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat

urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului,

argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor

argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului,

precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor

art.53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date

13

cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu

încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța

judecătorească competentă

În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin

„încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite

și semnele componenței infracțiuni, prevăzute de norma penală, după cum se

menționează în art.113 din Codul penal.

Ținând cont de caracterul superficial al motivării deciziei instanței de apel sub

aspectul încadrării juridice a faptelor imputabile inculpaților Bodiștean Alexandr și

Covali Vasile, Colegiul penal lărgit menționează că o asemenea abordare nu poate

satisface cerințele despre claritatea și previzibilitatea învinuirii aduse inculpaților, care

joacă un rol determinant în urmărirea penală, importanța rechizitoriului rezumându-se

la două perspective: pe de o parte acesta include detaliat fapta care urmează a se

examina în instanța de judecată și încadrarea juridică a acesteia, iar pe de altă parte -

persoana care urmează să răspundă pentru această faptă.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă și faptul, că

adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 Cod

procedură penală, nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu și-a motivat

soluția adoptată, mai mult instanță de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a

chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele acuzării, inclusiv în consecutivitatea lor reprodusă în pct.3.1 din

prezenta decizie, și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

În acest sens, instanța de recurs menționează că instanța de apel a examinat speța

superficial, or concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra

operațiunii de cercetare și verificare a probelor, instanța de apel nu a supus unei

analize obiective cumulul de probe, adus în susținerea învinuirii, prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dând apreciere declarațiilor inculpaților

și acordând credibilitate stării de fapt relatate de aceștia, iar așa cum examinarea

probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale,

lăsarea fără apreciere a probelor administrate pe cauză sau aprecierea abstractă a

acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză

sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, în partea descriptivă a deciziei, instanța de

apel face trimitere la probele din dosar, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele

în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele acuzării aduse în sprijinul acuzării privind săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) și d) Cod penal de către inculpații

Bodiștean Alexandr și Coval Vasile.

14

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile în decizia adoptată.

În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze

este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal,

iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii

desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește analiza

și aprecierea probelor.

În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe

statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.25236/02),

hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea Europeană, având a se pronunța asupra acestei

cauze a considerat că, chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de

Justiție, nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces

echitabil, fără a se da o apreciere directă circumstanțelor factologice prezentate de

părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, din 19

februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici,

citată mai sus, § 72).

Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o

examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către

instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de viciile care afectează și

sentința instanței de fond, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună

rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să țină cont de prevederile

art.436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii încriminate, ținând cont de motivele

invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct.6 al prezentei decizii și ca urmare să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile

art.art.414, 417 Cod de procedură penală

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

15

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza penală privindu-i pe Bodiștean

Alexandr xxxxx și Covali Vasile xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 17 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

16