1ra-711/2019 — art. 287 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 august 2018, procesul penal privind învinuirea lui Punga Andrei de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenție și Punga Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional și în temeiul art. 30 Cod contravențional, procesul contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, organul de urmărire penală îl învinuiește pe Punga Andrei că la 04.11.2012, aproximativ la ora 22.30, aflându-se în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 109/3, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței aspra persoanelor, în urma unui conflict apărut, reacționând neadecvat situației, i-a aplicat lui Guzun Ion o lovitură în cap cu sticla de bere, care a fost spitalizat în aceeași zi la Spitalul de urgență cu diagnoza „contuzie cerebrală ușoară”. Conform raportului de examinare medico - legală nr. 3414/D din 16.11.2012 în baza documentelor medicale, conform raportului de expertiză medico - legală nr. 1131/D din 17.05.2013 efectuată repetat, Guzun Ion a suferit traumatism cranio - cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală ușoară; contuzii multiple ale capului manifestate prin echimoza periorbital stângă, plagă tăiată a degetului III mâna 1 stângă, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, ce au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu în comun se califică ca o vătămare corporală medie”. Acțiunile lui Punga Andrei au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul agravat, după semnele calificative acțiunile huliganice care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Nefiind de acord cu sentința procurorul a declarat apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei decizii prin care Punga Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal cu aplicarea pedepsei cu închisoarea pe termen de 5 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe termen de probă de 5 ani. În motivarea cererii declarate, apelantul a redat aceleași probe care sunt conținute în rechizitoriu și în susținerile verbale, iar suplimentar a invocat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că Punga Andrei a încălcat ordinea publică timp îndelungat, însoțită de aplicarea violenței față de partea vătămată Guzun Ion, lovindu-l cu o sticlă de bere în cap, fapt care a dus la vătămarea integrității corporale și a sănătății victimei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, s-a admis cererea de apel declarată, s-a casat sentința și s-a emis o decizie potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia: Punga Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 4 (patru) ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea aplicată lui Punga Andrei pe termen de probă de 2 (doi) ani și s-a dispus neexecutarea pedepsei aplicate dacă în termenul de probă fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 4.1. În motivarea soluției sale, Colegiul a menționat că prima instanță a conchis eronat că inculpatul este vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. Colegiul a considerat că în acțiunile lui Punga Andrei se întrunesc semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, adică huliganismul agravat, după semnele calificative acțiunile huliganice care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. 2 În acest context, Colegiul a constatat că Punga Andrei, la 04.11.2012, aproximativ la ora 22.30, aflându-se în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 109/3, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței aspra persoanelor, în urma unui conflict apărut, reacționând neadecvat situației, i-a aplicat lui Guzun Ion o lovitură în cap cu sticla de bere, ultimul fiind spitalizat în aceeași zi la Spitalul de urgență cu diagnoza „contuzie cerebrală ușoară”. Conform raportului de examinare medico - legală nr. 3414/D din 16.11.2012 în baza documentelor medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1131/D din 17.05.2013 efectuată repetat, Guzun Ion a suferit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală ușoară; contuzii multiple ale capului manifestate prin echimoza periorbital stângă, plagă tăiată a degetului III mâna stângă, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, ce au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu în comun se califică ca o vătămare corporală medie. Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, Colegiul, reieșind din materialele dosarului, a considerat că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită, concluzie care rezultă din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume declarațiile părții vătămate Guzun Ion, martorilor Popanu Victor, procesul - verbal de cercetare la fața locului din 05.11.2012, cu planșele fotografice anexate; raportul de expertiză nr. 3414/D din 16.11.2012 efectuat în privința lui Guzun Ion; raportul de expertiză nr. 1131/D din 17.05.2013 efectuat repetat în privința lui Guzun Ion. Cu referire la aprecierea probelor, Colegiul a considerat că prima instanță a conchis în mod eronat de a pune la baza concluziilor sale rapoartele de expertiză medico-legală nr. 34 din 20.06.2014, nr. 35 din 20.06.2014 și nr. 139 din 30.09.2015, care au fost efectuate în baza încheierilor instanței de judecată or, rapoartele în cauză au fost întocmite în baza rapoartelor de examinare medico-legală nr. 3414/D din 16.11.2012 și nr. 1131/D din 17.05.2013, care au fost efectuate la demersul organului de urmărire penală, primul fiind întocmit într-o perioadă foarte scurtă de timp de la comiterea infracțiunii, iar circumstanțele pe care le conține urmează a fi apreciate ca pertinente anume pentru că sunt obținute într-o perioadă rezonabilă de timp după comiterea infracțiunii, dar nu după doi sau trei ani. Mai mult, în raportul de expertiză medico-legală nr. 139 din 30.09.2015, experții nu au putut stabili în mod incontestabil gravitatea traumatismului cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală ușoară (minoră), deoarece nu i-a fost prezentată toată documentația medicală. Colegiul a considerat că reieșind din probele cercetate, rezultă cu certitudine faptul că Punga Andrei a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. 3 Trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, iar prin „ordine publică” se înțelege o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate și de inviolabilitate a persoanei. În acest sens, Colegiul consideră că prima instanță a conchis eronat că nu au fost prezentate probe ce ar confirma comiterea de către inculpat a huliganismului agravat. Instanța de apel a reținut că a avut loc o încălcare grosolană a ordinii publice, manifestată prin săvârșirea acțiunilor intenționate de către inculpat, acțiuni care atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare față de ce-i din jur. Totodată s-a reținut și aplicarea de către inculpat a violenței, cu utilizarea în acest sens a unei butelii de bere, acțiuni care i-au cauzat părții vătămate Guzun Ion o dereglare a sănătății de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu în comun se califică ca o vătămare corporală medie. În ședința de judecată nu au fost stabilite circumstanțe care ar diminua credibilitatea declarațiilor părții vătămate sau a martorului care au relatat faptele, nu s- a constatat existența unor relații anterioare ostile dintre partea vătămată și inculpat, care ar pune la îndoială veridicitatea explicațiilor părții vătămate. La individualizarea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, precum și a temeiurilor de liberare de pedeapsă. Cu referire la faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina în privința celor imputate, Colegiul a luat în calcul faptul că inculpatul a solicitat ca acțiunile sale să fie calificate ca fiind o contravenție, adică în mod indirect acesta recunoaște că a comis fapta prejudiciabilă în privința lui Guzun Ion, dar că aceasta e de o gravitate mai mică decât cea pentru care survine răspunderea penală. Totodată, ținând cont de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru, având în vedere lipsa circumstanțelor agravante, instanța de apel a considerat că reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea de societate, instanța fiind convinsă că sistemul de valori cultivate în penitenciar nu trebuie să fie prima soluție de corectare a comportamentului unei persoane tinere, condamnate pentru prima dată. Astfel, instanța de apel a considerat că în privința lui Punga Andrei, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal justă și echitabilă va fi pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, dar în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 2 ani.

Împotriva deciziei instanței de apel recurs ordinar declară inculpatul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal în privința 4 lui Punga Andrei să fie încetat din lipsa unuia din elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea recursului indică că decizia instanței de apel este ilegală, nemotivată și neîntemeiată deoarece nu a indicat în baza căror probe directe și concludente au constatat că intențiile inculpatului au fost huliganice. Scopul aplicării loviturii cu sticla părții vătămate Guzun Ion, nu are nici o tangență cu intenția de a afecta ordinea publică, intenția inculpatului a fost îndreptată spre a se apăra și a curma acțiunile ilegale îndreptate spre dânsul, iar circumstanțele cauzei nu reflectă nici unul dintre elementele componenței de infracțiune incriminată - art. 287 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a ținut cont de faptul că sticla de bere care o avea în mână inculpatul, nu se încadrează în obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale, aceasta nefiind intenționat adaptată pentru a cauza careva leziuni corporale lui Guzun Ion. 5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care solicită a-l respinge ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că inculpatul în partea dispozitivă a recursului declarat nu invocă nici un temei de casare prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, însă în motivarea recursului inculpatul face trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supus recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. 5 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Însă, pentru o atare concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală concretă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității acestora și care, în ansamblul lor, au confirmat vinovăția inculpatului Punga Andrei de săvârșirea infracțiunii incriminate. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul hotărârii atacate și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit. Colegiul apreciază drept corectă stabilirea situației de fapt de către instanța ierarhic inferioară, precum și calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, adică calificarea juridică corespunde exact între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de acesta și semnele componenței infracțiunii prevăzute în art. 287 alin. (3) Cod penal. Cu referire la invocarea inculpatului privind lipsa în acțiunile sale a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și prezența elementelor contravenției de huliganism, Colegiul remarcă că huliganismul nu prea grav (art. 354 Cod contravențional) spre deosebire de infracțiunea de huliganism, nu presupune și prezența unei acțiuni adiacente exprimată prin aplicarea violenței asupra persoanelor. În speță, inculpatul folosind sticla din care a consumat bere, i-a aplicat părții vătămate o lovitură în cap, cauzându-i leziuni corporale medii, aceasta fiind spitalizată în aceiași zi. Cât ține de mențiunea recurentului precum că sticla de bere care o avea în mână, nu se încadrează în obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale, Colegiul consemnează că potrivit învinuirii inculpatului i se incriminează săvârșirea infracțiunii cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, prin care se au în vedere inclusiv obiectele care nu sunt destinate după construcție pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, însă care utilizate, creează un pericol real pentru viața și sănătatea oamenilor. În speță, inculpatul, după ce a lovit partea vătămată cu sticla în regiunea capului și aceasta s-a stricat, a încercat repetat să-i aplice lui Guzun Ion lovituri, deja cu ciobul din sticla spartă, însă deoarece ultimul a ridicat mâna pentru a se apăra, i-a fost cauzată plagă tăiată a degetului III mâna stângă. 6 Colegiul reține că argumentul precum că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului și procesul penal urmează a fi încetat, este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a constatat că în acțiunile lui Punga Andrei sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de inculpat este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Punga Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 aprilie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 7