1ra-1957/19 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1957/19 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1957/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

judecând în ședință fără participarea părților recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie

2019, în cauza penală în privința lui

Donică Andrei Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și domiciliat Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 19.06.2018-21.02.2019;

instanța de apel: 19.03.2019-12.06.2019;

instanța de recurs: 20.08.2019-12.11.2019;

C O N S T A T Ă:

2018, Donică Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1(unu) an închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea

condiționată a executării de către Donică Andrei a pedepsei stabilite, cu fixarea

unui termen de probă de 1 an.

data de 30.09.2016, aproximativ ora 17:00, aflându-se la intersecția străzilor bd.

Ștefan cel Mare - str. A. Pușkin, mun. Chișinău, în apropierea reședinței

Guvernului RM, s-a apropiat de cet. Armașu Octavian, care se deplasa pe str. A.

Pușkin, și intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, prin acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, folosind un

vas din masă plastică de culoare albastră în care se afla un lichid de culoare albă, a

vărsat conținutul acestui vas peste capul lui Armașu Octavian, stropindu-l peste tot

corpul.

inculpatul și avocatul acestuia, Donică Andrei, care au solicitat repunerea în

1

termenul prevăzut de lege, pe motiv că atât inculpatul cât și avocatul, au aflat

despre pronunțarea sentinței la 12 octombrie 2018, casarea acesteia și pronunțarea

în privința lui Donică Andrei a unei sentințe de achitare în temeiul art. 390 Cod de

procedură penală, dat fiind că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelurilor s-a invocat:

- în cauză se constată cu certitudine lipsa obiectului și laturii obiective a

infracțiunii. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, se

caracterizează prin vinovăție intenționată, intenție directă, care lipsește în acțiunile

inculpatului, or dânsul nu a avut intenția de a încălca ordinea publică, dar de a

protesta pentru faptul că, ministrul finanțelor a propus Guvernului RM, spre

aprobare legea, care a pus pe seama cetățenilor restituirea miliardului furat;

- probele la care face trimitere instanța de judecată în sentința contestată,

nicidecum nu constată existența infracțiunii, dar constată existența unei acțiuni de

protest, fie și neordinară, din partea activistului civic Donică Andrei, împotriva

Guvernării, în frunte cu ministrul Finanțatelor, pentru faptul că restituirea

miliardului furat a fost pus pe seama copiilor săi, pensionarilor, tuturor cetățenilor

RM;

- dacă se admite că acțiunea de protest ale lui Donică Andrei, a încălcat

prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, atunci

ministrul Finanțelor Armașu Octavian, urma la dorință, să înainteze o acțiune civilă

în baza acestei Legi, dacă consideră că Donică Andrei a încălcat prevederile acestei

legi;

- instanța de judecată, eronat și-a motivat sentința de condamnare pe

prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, or Legea în cauză, poate fi

pusă la baza unei hotărâri judecătorești într-o cauză civilă, dar nicicum într-o cauză

penală, această lege reglementând relații civile în societate.

s-a admis apelul declarat, s-a casat integral sentința și s-a pronunțat o hotărâre nouă

conform modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia:

Procesul penal în privința lui Donică Andrei, în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, s-a încetat din motiv că fapta constituie contravenție.

S-a încetat procesul contravențional în privința lui Donică Andrei în baza art.

354 Cod contravențional din motivul intervenirii termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

4.1. Colegiul penal, audiind părțile prezente, examinând materialele cauzei

penale, a considerat apelul avocatului și apelul inculpatului ca fiind fondat și

pasibil de a fi admis, cu casarea integrală a sentinței și cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, din următoarele

considerente.

Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și

apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

2

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul a constatat

următoarele circumstanțe de fapt: Donică Andrei Ilie la data de 30.09.2016,

aproximativ ora 17:00, aflându-se la intersecția străzilor bd. Ștefan cel Mare - str.

A. Pușkin, mun. Chișinău, în apropierea reședinței Guvernului RM, s-a apropiat

de cet. Armașul Octavian, care se deplasa pe str. A. Pușkin, și intenționat,

încălcând ordinea publică, prin acțiuni care, prin conținutul lor, folosind un vas

din masă plastică de culoare albastră în care se afla un lichid de culoare albă, a

vărsat conținutul acestui vas peste capul lui Armașu Octavian, stropindu-l. Prin

acțiunile sale intenționate Donică Andrei a comis huliganismul nu prea grav,

adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, adică infracțiunea

prevăzută de art. 354 Codul Contravențional.

Colegiul penal analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, a constatat cu certitudine că inculpatul Donică Andrei a comis

fapta prevăzută la art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de ape a considerat că vinovăția inculpatului Donică Andrei în

comiterea faptelor imputate, adică cea prevăzută de art. 354 Cod contravențional și

cea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin următoarea

sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între

ele, inclusiv: declarațiile părții vătămate Armașu Octavian, martorului Zaharia

Victor și celelalte probe care se conțin în materialele cauzei penale.

Colegiul a mai menționat că art. 287 Cod penal poate fi incriminat, doar dacă

făptuitorul nu se limitează la acostarea jignitoare în locurile publice a persoanelor

fizice și tulbură ordinea publică, dar pe lângă aceasta mai recurge și la aplicarea

violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice. Astfel, doar în acest fel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește

gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al

unei infracțiuni. În această ordine de idei, Colegiul penal a ajuns la concluzia că

acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate juridic corect în baza art. 354 Cod

contravențional, huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri

publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură

ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

În continuare, instanța a explicat că linia de demarcare dintre infracțiunea

prevăzută de art. 287 Cod penal și contravenția reglementată de art. 354 Cod

contravențional este foarte sensibilă, iar atunci când există careva îndoieli cu

privire la calificarea corectă a acțiunilor făptuitorului, instanțele urmează a se

ghida de principiu „in dubio pro reo”, adică, în alți termeni, se sugerează de tratat

îndoielile în favoarea făptuitorului, aplicându-i făptuitorului răspunderea conform

3

normelor contravenționale.

În contextul celor expuse, Colegiul a conchis că concluziile la care a ajuns

prima instanță sunt incorecte, ținând seama de învinuirea înaintată. Astfel, s-a

ajuns la concluzia că procesul penal în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură

penală în cauza privind învinuirea lui Donică Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat pe motiv că fapta

comisă de ultimul constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod

contravențional.

Soluționând chestiunea cu privire la răspunderea contravențională a

inculpatului în baza art. 354 Codul contravențional, instanța a constatat necesitatea

dispunerii încetării procesului contravențional în privința lui Donică Andrei, pe

motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspunderea

contravențională, deoarece potrivit materialelor cauzei, contravenția a fost săvârșită

de către Donică Andrei la 30 septembrie 2016, astfel conform art. 30 alin. (2) Cod

contravențional, la momentul examinării cauzei în instanța de apel, la data de 12

iunie 2019, termenul de prescripție de un an era deja expirat.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului se indică că decizia recurată este neîntemeiată și

pasibilă casării deoarece este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor

examinate în cadrul cercetării judecătorești și contravine prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală.

Prin calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional,

instanța de apel a considerat ca dovedit faptul agresării lui Armașu Octavian de

către Donică Andrei. În acest context, procurorul constată că corect și legal

instanța de fond a admis ca fiind pertinente și concludente totalitatea probelor

administrate care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

Recalificând acțiunile inculpatului de la art. 287 alin. (1) Cod penal la art. 354

Cod contravențional, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că acesta prin

acțiunile sale a încălcat grosolan ordinea publică și a exprimat o deosebită

obrăznicie, fapte săvârșite în loc public, acțiunile respective întrunind în deplină

măsură indicii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Fiecărui membru al societății în afara drepturilor revine și obligațiunea de a

respecta normele de conduită și ordinea publică, instituite inclusiv prin lege. Prin

acțiunile sale întreprinse la 30.09.2016 inculpatul a demonstart o lipsă evidentă de

respect față de societate și normele etice general acceptate, iar conduita lui

reprezintă o provocare manifestată ordinii prblice, condiționată de dorința de a se

contrapune altor membri ai societății și de a-și demonstra superioritatea sa și

sentimentul de desconsiderare a acestora.

4

Recurentul consideră că în acțiunile inculpatului se conțin elementele

infracțiunii de huliganism, acestea purtând un caracter intenționat, or inculpatul a

procurat vasul din masă plastică și pachetele cu lapte în prealabil, acțiunea a fost

săvârșită în loc public, în prezența mai multor persoane, ceea ce constituie o

violare demonstrativă a normelor etice și de conduită general acceptate de

societate, ce au dus la înjosirea în public a părții vătămate Armașu Octavian.

Instanța de fond a luat în considerație și faptul că acțiunile infracționale ale

inculpatului, au fost înregistrate video și apoi postate pe diferite pagini web,

demonstrate la diferite posturi de televiziune, devenind cunoscute unui număr

considerabil de persoane, fapt care de asemenea constituie o defăimare a

personalității părții vătămate și lezare a intereselor și drepturilor lui legitime.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect

au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește

chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel la examinarea

cauzei a comis un șir de erori și anume:

În primul rând, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă

5

un control integral atât în fapt, cât și în drept numai cu privire la persoana care l-a

declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat

de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Dispozitivul

deciziei instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în

partea descriptivă.

În speță, se reține că potrivit rechizitoriului, Donică Andrei a fost pus sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Prin sentința instanței de fond, Donică Andrei a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub

formă de privațiune de libertate, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal,

executarea acesteia s-a suspendat condiționat pe un termen de probă.

Examinând cauza, instanța de apel, a considerat că în acțiunile inculpatului nu

sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de care a fost pus sub

învinuire, constatând că Donică Andrei a comis contravenția prevăzută de art. 354

Cod contravențional, procesul contravențional fiind încetat pe motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul reține că de fapt, în partea

descriptivă a acesteia, instanța face doar o tentativă de a descrie fapta

contravențională considerată ca fiind dovedită, care este una neclară, ce contravine

textului contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional.

În pct. 9 al deciziei sale, instanța de apel constată următoarele circumstanțe de

fapt: „Donică Andrei Ilie la data de 30.09.2016 … încălcând ordinea publică, prin

acțiuni care, prin conținutul lor, folosind un vas din masă plastică…”. Astfel, se

reține că aceasta este una fără sens, fiind de fapt o copiere a învinuirii redate în

rechizitoriu, cu excluderea doar a sintagmelor „grosolan” și „se deosebesc printr-

un cinism și obrăznicie deoasebită”.

Drept consecință, de către instanța de apel au fost încălcate cerințele art. 394

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei, considerată ca fiind

dovedită, or conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare se

remarcă că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice

dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

În al doilea rând, decizia contestată prezintă deficiențe sub aspectul

motivării, fiind una contradictorie, confuză și fără o argumentare concretă. Or,

după ce descrie fapta contravențională considerată ca fiind dovedită, instanța de

apel indică: „Prin acțiunile sale intenționate Donică Andrei a comis huliganismul

nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte

6

acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, adică

infracțiunea prevăzută de art. 354 Codul Contravențional.”

Ulterior la pct. 10 și 11 din decizie se menționează: „Colegiul penal

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

lor, a constatat cu certitudine că inculpatul Donică Andrei a comis fapta prevăzută

la art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de ape a considerat că vinovăția inculpatului Donică Andrei în

comiterea faptelor imputate, adică cea prevăzută de art. 354 Cod contravențional

și cea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin următoarea

sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între

ele, cum ar fi…”

Prin urmare, Colegiul consideră incertă poziția instanței de apel în situația în

care aceasta constată că în acțiunile inculpatului sunt prezente atât elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal cât și cele ale contravenției

prevăzută de art. 354 Cod contravențional, fiind o eroare care nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

În altă ordine de idei se atenționează că, împotriva sentinței instanței de fond

au fost depuse două apeluri, la date și sub numere diferite, iar instanța de apel, deși

în partea descriptivă a deciziei se expune asupra ambelor, prin dispozitiv admite

doar un singur apel.

De asemenea, Colegiul lărgit consemnează că prezintă deficiențe și sentința

instanței de fond, la capitolul motivării, fiind una superficială și motivată în

exclusivitate prin prisma Legii privind libertatea de exprimare.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce inevitabil duce la

casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

penală.

7

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de

motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca

urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Donică

Andrei și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 10 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

8