1ra-576/2020 — art. 287 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-576/2020 — art. 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-576/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Toma Nadejda
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Cebotari Andrei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2019, în cauza
penală privindu-l pe
Punga Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s.
Xxxxx r-l Xxxxx, domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 29.01.2019-14.06.2019
instanța de apel: 10.07.2019-16.10.2019
instanța de recurs: 12.12.2019 - 18.03.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 iunie 2019, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
Punga Andrei Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.
(1) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ceea ce constituie
35000 lei.
A fost respinsă cererea acuzatorului de stat privind încasarea din contul
inculpatului, a cheltuielilor de judecată pentru dispunerea expertizei judiciare în
sumă de 1216 lei.
Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Andoni Marin, s-a admis în parte,
s-a încasat de la inculpatul Punga Andrei în beneficiul părții vătămate Andoni
Marin, prejudiciul material cauzat în urma infracțiunii în sumă de 8030 lei,
prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Potrivit sentinței s-a constatat, că la data de 28 octombrie 2018, aproximativ
la ora 04:50, Punga Andrei, aflându-se în localul „Globus”, amplasat pe str. N.
Zelinski 36, mun. Chișinău, fiind sub influența alcoolului și având un
1
comportament neadecvat, încălcând grosolan ordinea publică și acționând printr-
un cinism și obrăznicie deosebită, la întrebarea administratorului Andonii Marin,
intenționat i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea capului, în
rezultatul căreia Andonii Marin și-a pierdut cunoștință, cauzându-i în cele din
urmă conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D2671 din 14.12.2018,
leziuni corporale care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează
dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca
vătămate corporală ușoară.
Astfel, acțiunile lui Punga Andrei au fost calificate în baza art. 287 alin.(1) Cod
penal, după semnele - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și prin conținutul lor se
deosebesc prin obrăznicie deosebită.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
parțială a acesteia în partea de ține de respingerea cerinței acuzatorului de stat de a
încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului, în sumă de 1216 lei, cu titlul de
cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară.
În motivarea apelului a indicat:
- sentința este ilegală în ceea ce privește refuzul în satisfacerea solicitării
acuzatorului de stat de a încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare în
mărime de 1216 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare numite în
cadrul urmăririi penale;
- suportarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de
săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauze
pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare,
imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic
fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de
cheltuieli nu s-ar fi efectuat;
- obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și
integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea
urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,
obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revin în principal acestuia, chiar dacă
partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor
cheltuieli, de asemenea obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,
incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărîri de
condamnare către prima instanță;
- stabilindu-se vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, acestuia îi
revine obligația de a plăti statului toate cheltuielile efectuate de la începerea
urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de condamnare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie
2019, a fost admis apelul procurorului, fiind casată parțial sentința, în partea care se
referă la cheltuielile de judecată și pronunță în această parte, o nouă hotărîre
2
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Punga
Andrei în beneficiul statului suma de 1216 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În
rest sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima
instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionând că,
inculpatul Punga Andrei a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste
împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,
fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a constatat că, Punga Andrei a comis infracțiunea prevăzută
de art. 287 alin.(1) Cod penal, după semnele - huliganism, adică acțiunile intenționate
care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și prin
conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită.
Instanța de apel a atras atenția la faptul că, norma juridică respectivă urmează
a fi interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din 22
decembrie 2017, în vigoare 09 februarie 2018. Prin Legea respectivă a fost exclus
art.143 alin. (2) Codul de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor
judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de
stat. Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea
condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea
condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu
regula. Astfel, instanța de apel a considerat întemeiat apelul acuzatorului de stat și
a dispus încasarea de la Punga Andrei în beneficiul statului a sumei de 1216 lei, cu
titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Cebotari A. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu
menținerea sentinței.
În motivarea recursului invocă:
- argumentul instanței de apel precum că „Prin urmare, voința legiuitorului a fost
îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor...”
reprezintă o abordare subiectivă a normelor de drept către instanța de apel, ori, nu
este de competența instanțelor naționale de judecată a interpreta care a fost sensul
ascuns de abrogare sau modificare a unei norme de drept, ori, reieșind din
legislația procesual penală în vigoare, conform art. 229 alin.(1) și (3) și art. 414 alin.
(1) și (2) Cod de procedură penală, instanța este în drept să decidă pe sarcina cui
sunt puse cheltuielile judiciare;
- soluția instanței de apel nu s-a bazat pe o eventuală eroare comisă de către
instanța de fond, ci doar pe o interpretare subiectivă făcută de către instanță, ori,
instanța de fond nu și-a argumentat soluția de respingere a cerinței acuzatorului de
stat prin prisma art.143 Cod de procedură penală, ci conștient și argumentat le-a
pus în sarcina statului.
3
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, just
ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată și că plata
cheltuielilor judiciare, pentru efectuarea expertizei, urmează a fi trecută în contul
inculpatului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente:
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din criticele expuse de către avocatul Cebotari A. în numele
inculpatului, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel, în exclusivitate
din considerentul că, a casat parțial sentința, în partea ce se referă la cheltuielile de
judecată, și pronunță, în această parte, o nouă hotărîre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Punga Andrei în beneficiul
statului suma de 1216 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest sentința a fost
menținută.
Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondate
criticile avocatului Cebotari Andrei în numele inculpatului, referitor la pretinsa
încălcare admisă de instanța de apel, semnalată de recurent și prevăzută la pct. 6)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că, nemotivat au fost încasate
cheltuielile judiciare din contul inculpatului.
Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de
discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat,
respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la
concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară.
Dispozițiile art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, stipulează că
cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei
desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în
legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.
Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză penală, a fost dispusă efectuarea
acțiunilor procesuale, fiind întocmite raportele de constatare nr. 201802P4057 din 01
noiembrie 2018, nr. 201802P4062 din 02 noiembrie 2018 și de expertiză judiciară nr.
201802D2671 din 14 decembrie 2018, nr.201802D2747 din 20 decembrie 2018, pentru
care a fost achitată suma de 1216 lei.
În conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală
cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului.
(2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile
4
judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și
apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică
garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu
dispune de mijloacele necesare.
Totodată, art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, stipulează că instanța
poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau
persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a
acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra
situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.
Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea
soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această instanță a dispus casarea
parțială a acesteia, în partea care se referă la cheltuielile de judecată și a pronunțat
în această parte, o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care a fost încasat de la Punga Andrei în beneficiul statului suma de 1216 lei,
cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest sentința a fost menținută, motivându-și
soluția.
Astfel, din conținutul recursului, se atestă că recurentul nu aduce argumente
sau circumstanțe ce ar putea răsturna soluția instanței de apel, privind încasarea
cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, or în ședința de judecată a instanței
de apel nu au fost prezentate probe referitor la situația materială precară a
inculpatului, sau aflarea persoanelor la întreținerea acestuia, ultimul fiind angajat
în calitate de barman la SRL „Trabo-Plus.
În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că raportele de constatare nr.
201802P4057 din 01 noiembrie 2018, nr. 201802P4062 din 02 noiembrie 2018 și de
expertiză judiciară nr. 201802D2671 din 14 decembrie 2018, nr.201802D2747 din 20
decembrie 2018, au fost ordonate și efectuate în cadrul procesului penal, fiind
achitat pentru întocmirea acestora din sumele alocate de stat, astfel, pînă la
recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii cheltuielile au fost
avansate de stat, cheltuieli, care după condamnarea acestuia pot fi recuperate de la
condamnat. Astfel, Colegiul penal reține că raportele de constatare nr. 201802P4057
din 01 noiembrie 2018, nr. 201802P4062 din 02 noiembrie 2018 și de expertiză
judiciară nr. 201802D2671 din 14 decembrie 2018, nr.201802D2747 din 20 decembrie
2018, fiind efectuate în cadrul cauzei penale în care instanțele de fond au constatat
vinovăția lui Punga A. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod
penal, instanța de apel, just la solicitarea procurorului a dispus ca inculpatul să
recupereze cheltuielile judiciare, nefiind stabilite careva circumstanțe de eliberare a
acestuia de la plata cheltuielilor judiciare, prevăzute la art. 229 alin. (3) Cod de
procedură penală.
În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanța de apel a
motivat eficient soluția de admitere a solicitării procurorului de a încasa cheltuielile
judiciare din contul inculpatului.
5
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost
admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare
a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor
argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel
referitoare la admiterea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind
încasarea de la inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli
suportate.
În cele din urmă, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul
de casare invocat de către avocatul Cebotari Andrei în numele inculpatului, ce ar
servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei
contestate, în partea dispoziției referitoare la cheltuielile judiciare.
Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate
de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea
recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Andrei
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 16 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Punga Andrei
Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 18 martie 2020.
Președinte Toma Nadejda
Judecător Cobzac Elena
Judecător Țurcan Anatolie
6