1ra-1115/2020 — art. 188 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 10 CP
1ra-1115/2020 — art. 188 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1115/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
03 iunie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie și de către avocatul
Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, în cauza
penală privindu-l pe
Punga Iuri xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.09.2019-07.06.2019;
Instanța de apel: 05.07.2019-21.11.2019;
Instanța de recurs: 27.02.2020- 03.06.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă din 07 iunie 2019, a fost
încetat procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale
infracțiunii.
Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.
105 Cod contravențional, fiindu-i aplicată o sancțiune contravențională în formă de
muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 (cincizeci) ore.
1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Punga Iuri, se
învinuiește de faptul, că la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30 acționând cu intenție
directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane, în scopul
deposedării acestuia de bunuri, aflându-se în domiciliul lui Mitrofan Mihail, situat în
xxxxx, în timp ce ultimul dormea, i-a aplicat lovituri în regiunea capului cu un obiect
dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a percheziționat locuința părții
vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a bunurilor,
sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de 300 lei, o boxă cu costul
de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace bănești în valoare de
400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i
părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei, care este considerabil
pentru ultimul.
1
Potrivit învinuirii înaintate, acțiunile lui Punga Iuri au fost calificate în baza art.
188 alin.(2) lit. f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în
scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea
persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, cu cauzarea
de daune în proporții considerabile.
De către instanța de fond acțiunile inculpatului Punga Iuri au fost recalificate în
baza art. 105 Cod contravențional, sustragere în proporții mici din avutul proprietarului
prin furt.
Sentința menționată a fost atacată cu apel în termen legal, de către procurorul
în Procuratura r-nul Ștefan-Vodă, Cernomorcenco Diana, solicitând admiterea
apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut Punga Iuri culpabil
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și de stabilit în
baza acestei norme pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Admiterea integrală a cererii de chemare în judecată privind încasarea
cheltuielilor de judecată înaintată de către Procuratura raionului Ștefan Vodă, ca fiind
întemeiată, cu încasarea de la Punga Iuri în folosul statului a cheltuielilor de judecată
în sumă totală de 128 lei, cheltuieli suportate în cadrul investigării cazului dat avansate
pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018.
2.1 În argumentarea poziției sale procurorul a menționat, că apreciind fiecare
probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, consideră că acestea
sunt admisibile, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu Codul
de procedură penală, și confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea
infracțiunii incriminate.
În contextul dat, având în vedere localizarea leziunilor descrise în raportul de
expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018, cât și faptul că loviturile asupra
părții vătămate au fost aplicate de către inculpat în regiunea capului și gâtului, organ
de importanță vitală, se atestă în cazul dat că, violența inculpatului Punga Iuri, care
acționa cu intenție directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra părții
vătămate în scopul deposedării acestuia de bunuri, comportă la momentul aplicării
acesteia, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, condiție
reglementată în conținutul hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din
22.12.2014, potrivit căreia prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea
persoanei (art. 188 alin. (1) Cod penal) se are în vedere violența, care s-a soldat cu
vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a
cauzat aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare,
un pericol real pentru viață și sănătate.
- astfel, se atestă că probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în
cadrul ședinței de judecată confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Codul penal.
2
- în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință, care este contrară legii,
de aceea ea urmează a fi casată.
- totodată din materialele prezentei cauze penale se atestă faptul că, pentru
investigarea cazului dat, statul Republica Moldova a suportat cheltuieli de judecată în
suma de 128 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 201830P0361
din 26.10.2018 (f.d.22-24), invocând prevederile art.514 Cod civil, art.572 Cod civil
art.227 alin.(1) Codul de procedură penală, art. 229 alin.(1) Cod procedură penală.
- astfel, cet. Punga Iuri este obligat să recupereze cheltuielile de judecată suportate
în cadrul desfășurării procesului penal.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie
2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința integral pronunțând o nouă
hotărâre prin care Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, în baza căruia i-a fost aplicată pedeapsa
penală sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond
la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și
astfel, eronat a ajuns la concluzia că, procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa
elementelor constitutive ale infracțiunii, Punga Iuri fiind recunoscut vinovat de
comiterea contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, cu aplicarea unei
sancțiuni contravenționale în formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe
un termen de 50 (cincizeci) ore.
Analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și
apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul Penal a constatat că:
Punga Iuri, la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30, aflându-se în domiciliul lui
Mitrofan Mihail, situat în xxxxx, în timp ce ultimul dormea, ia aplicat lovituri în
regiunea capului cu un obiect dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a
percheziționat locuința părții vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor
bănești și a bunurilor, sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de
300 lei, o boxă cu costul de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace
bănești în valoare de 400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii
infracțiuni, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei,
care este considerabil pentru ultimul.
Cu toate că inculpatul Punga Iuri fiind audiat nu a recunoscut vina, instanța de
apel a considerat că vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.
e) Cod penal, se probează, cu certitudine, prin: - declarațiile părții vătămate Mitrofan
Mihail (f.d. 110); - declarațiile martorului Damaschin Olesea (f.d. 111); - declarațiile
martorului Ciopcic Victoria (f.d. 112); - procesul verbal de sesizare despre săvârșirea
sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, (f.d.6); - procesul verbal de cercetare la
fața locului din 23.10.2018. obiectul cercetării îl constituie domiciliul părții vătămate,
3
foto-tabel (f.d. 12-20); - raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361 din
26.10.2018 conform căruia la Mitrofan Mihail s-au depistat vătămări corporale
neînsemnate (f.d.22); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 23.10.2018,
obiectul cercetării îl constituie domiciliul lui Punga Iuri (f.d.29-35).
Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța
de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea imputată
lui, și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit.e) Cod penal,
după semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fiind
dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu
declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul
materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel.
Totodată, instanța de apel a ținut să menționeze că, de către acuzare nu a fost
demonstrată prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a infracțiunii
de tâlhărie, or nu s-a confirmat faptul aplicării violenței periculoase pentru viața sau
sănătatea persoanei agresate, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361
din 26.10.2018, leziunile corporale depistate la partea vătămată se califică ca vătămare
corporală neînsemnată.
În ce privește pedeapsa stabilită, instanța de apel reieșind din circumstanțele
cazului, ținând cont de personalitatea inculpatului Punga Iuri care la locul de trai se
caracterizează negativ, dar și de faptul că infracțiunea comisă de acesta face parte din
categoria celor grave, de asemenea ținând cont de faptul că inculpatul a fost anterior
condamnat, a restituit bunurile sustrase părții vătămate, nu este angajat oficial în
câmpul muncii, a considerat rațional aplicarea față de Punga Iuri a unei pedepse sub
formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 10 ianuarie
2020, de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie și, la data
de 04 martie 2020, de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga
Iurie.
4.1. Avocatul Lepădatu Tatiana care invocând ca temei de casarea a deciziei
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei în privința condamnatului Punga Iuri și menținerea fără
modificări a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 07.06.2019.
În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat că, nici în ședința primei instanțe,
nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei către condamnatul Punga Iuri nu a fost
dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor.
Indică avocatul că, Punga Iuri fiind audiat a negat faptul aplicării loviturilor în
privința părții vătămate cu scopul sustragerii bunurilor.
4
Ca urmare, din declarațiile lui Mitrofan Mihail rezultă că, condamnatul era
conștient de faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii bunurilor
materiale.
În concluzie apărarea a indicat că, instanța de apel, prin decizia sa, recunoscându-
l culpabil pe Punga Iuri în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. e)
Cod penal, a încălcat flagrant art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, potrivit căruia
concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe
presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile
prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
4.2 Avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, în recursul declarat,
indicând temeiul de casare a deciziei, instanței de apel, prevăzut la pct. 6) și 10) alin.
(1) art.427 Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei,
cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară
nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În motivarea recursului avocatul a indicat că:
- decizia instanței de apel este afectată de erori procesuale, care nu pot fi
remediate de instanța de recurs cu necesitatea remiterii cauzei la rejudecare în Curtea
de Apel, în alt complet de judecată. Atât vinovăția cât și nevinovăția persoanei deferite
judecății se stabilește de către instanța de judecată în raport cu faptele infracționale
imputate inculpatului prin rechizitoriu. Potrivit actului de sesizare a instanței, se
constată că, în urma efectuării acțiunilor de investigare în vederea acumulării
probatoriului, analizând probele, procurorul a conchis asupra încadrării juridice a
faptelor incriminate lui Punga Iuri potrivit art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal. Instanța de
fond a constatat că această învinuire, prin probele administrate, nu s-a confirmat motiv
din care, a dispus încetarea procesului penal și tragerea inculpatului la răspundere
contravențională potrivit art. 105 Cod contravențional. Din acesta rezultă evident că
partea acuzării a eșuat să demonstreze cu certitudine comiterea de către inculpat a
infracțiunii formulate în rechizitoriu, adică tâlhăria. Prin urmare, instanța de apel a
conchis asupra recalificării acțiunilor lui Punga Iuri, din tâlhărie în jaf, fără ca în acest
sens, în materialele cauzei să se regăsească o ordonanță a procurorului de modificare a
învinuirii. Mai mult însăși acuzatorii de stat ce au susținut acuzarea de stat atât în
instanța de fond cât și de apel au solicitat instanței ca inculpatul să fie recunoscut
culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal dar nu
de comiterea infracțiunii prevăzute de alin. art.187 alin.(2) (2) lit. e) Cod penal.
- instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale și privitor la individualizarea
pedepsei;
- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Punga Iuri instanța
de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală,
de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și corectarea
lui Punga nu este posibilă fără izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art.
75-78 Cod penal, nefiind posibil nici aplicarea prevederile art.90 Cod penal;
5
- consideră neîntemeiată constatarea instanței de apel, că modalitatea de
executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în
acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere circumstanțele cauzei fiecare
în parte și toate în ansamblu, personalitatea inculpatului, avându-se în vedere că
anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat și real, comportamentul
acestuia, deoarece inculpatul potrivit art. 111 CP nu are antecedente penale, recunoaște
vina, se căiește, dorește să repare prejudiciul, circumstanțe agravante nu au fost
stabilite.
- norma penală încriminată inculpatului Punga Iurie nu este una drastică, iar
legislatorul a stabilit și posibilitatea de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, fapt
care nu a fost motivat de instanță din ce cauză nu este posibil de aplicat.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru
inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, criticile
formulate de autoarea recursului nu conțin indicii erorilor de drept si, respectiv, nu sunt
motivate sub aspectul ilegalității hotărârii contestate, ca fiind ilegală.
În atare circumstanță, se constata ca aceasta contestație nu conține argumentele
ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de
importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind
stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedura penala, ceea ce echivalează cu
nemotivarea recursului in sensul art.427 alin.(1) Cod de procedura penala.
Cât privește declararea recursului ordinar de către avocatul, Cobzac Gheorghe, în
interesele inculpatului, Punga Iurii, s-a constatat, că aceasta contestație a fost depusă
peste termenul de recurs prevăzut în dispoziția art.422 Cod de procedură penală, care
este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit materialelor cauzei, hotărârea motivata a Curții de Apel a fost pronunțată
integral la 19.12.2019, în prezența inculpatului, iar avocatul Cobzac Gheorghe, a
declarat recurs în numele inculpatului, la 04.03.2020, adică peste termenul stabilit de
lege.
Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că recursul avocatului,
Cobzac Gheorghe, în baza art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, urmează a
fi respins, ca declarat peste termen.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
6.1 Cu referire la recursul declarat la data de 04 martie 2020, de către avocatul
Cobzac Gheorghe.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor
pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării
deciziei.
Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor
pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care
6
acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul
expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
În corespundere cu art.418 alin.(1), 338 alin.(2)-(4), 340 alin.(1) Cod de procedură
penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se
consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în
termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează
participanților prezenți la ședința de judecată.
Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de către avocatul Cobzac
Gheorghe în comun cu inculpatul la 04 martie 2020 (pct. 4.2 din decizie), se atestă că,
potrivit procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul Punga Iuri a participat la
examinarea cauzei în instanța de apel inclusiv și la pronunțarea deciziei motivate la 19
decembrie 2019, fiind cunoscut cu soluția adoptată de către instanța de apel, iar recursul
ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, potrivit
ștampilei a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 04 martie 2020, adică peste
termenul prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală care este de 30 de zile.
Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de
recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Or, termenul de recurs a
expirat la 19 ianuarie 2020.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în
termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât
de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală
prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut
un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și
nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu
poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter
imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita
calea de atac.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
declarat peste termen.
Concomitent și jurisprudența CEDO menționează despre dezavantajarea unei
părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de contestare a unei
hotărâri judecătorești definitive, se face atingere principiului securității raporturilor
juridice garantat de art.6 CEDO (a vedea Hotărârea Chirea versus Republica Moldova).
Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează a fi
declarat inadmisibil.
6.2 Cu referire la recursul declarat, la data de 10 ianuarie 2020, de către
avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie.
În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursurile sus enunțate
împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile
de la data pronunțării deciziei.
7
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
se constată că este vădit neîntemeiat.
Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură
penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.
Potrivit recursului declarat Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin
prisma pct.8)alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii
sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru
care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a
acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.
Referitor la temeiul de recurs invocat de partea apărării prin prisma pct. 8) alin.
(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva
normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită
presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului
atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a
celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin
materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței
instanței de fond și apel.
Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale
infracțiunii imputate lui Punga Iuri prevăzute la art. 187 al. 2) lit. e) Cod penal, inclusiv
vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat
asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe
pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior
apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod
obiectiv.
Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele apărării precum că „nici în
ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei de către
condamnatul Punga Iuri nu a fost dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și
veridice, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor”, or, acestea au
fost combătute prin cumulul de probe cercetat în cadrul instanței de fond, verificate în
apel, fiind constatată cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea de jaf,
și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, după
semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fapt
dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu
declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul
materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel expuse în pct. 3.1.
8
Nu poate fi luat în considerație argumentul recurentului, precum că inculpatul a
negat faptul aplicării loviturilor în privința părții vătămate cu scopul sustragerii
bunurilor, or, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că prezența cumulului de
probe cercetate prin prisma art. 101 Cod procedură penală și anume declarațiile părții
vătămate care confirmă contrariul că anume inculpatul a comis infracțiunea
încriminată.
Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță
deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în
privința inculpatului Punga Iuri de către instanța de recurs nu este identificată vreo
eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești
atacate prin prisma temeiului de casare invocat și prevăzute de pct. 8) alin.(1) art. 427
Cod de procedură penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursurilor
declarat de către avocatul Lepădatu Tatiana ca fiind vădit neîntemeiat și de către
avocatul Cobzac Gheorghe, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 2) 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Punga Iuri xxxxx:
- al avocatului Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie, ca fiind vădit
neîntemeiat;
- al avocatului Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie, ca fiind
declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 02 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
9