ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.07.2020

1ra-1115/2020 — art. 188 al. 2 CP

HOTĂRÂRE
02.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 188 al. 2 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 10 CP
Citează această cauză
1ra-1115/2020 — art. 188 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1115/2020

Curtea Supremă de Justiție

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie și de către avocatul

Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Punga Iuri xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

încetat procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunii.

Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.

105 Cod contravențional, fiindu-i aplicată o sancțiune contravențională în formă de

muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 (cincizeci) ore.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Punga Iuri, se

învinuiește de faptul, că la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30 acționând cu intenție

directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane, în scopul

deposedării acestuia de bunuri, aflându-se în domiciliul lui Mitrofan Mihail, situat în

xxxxx, în timp ce ultimul dormea, i-a aplicat lovituri în regiunea capului cu un obiect

dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a percheziționat locuința părții

vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a bunurilor,

sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de 300 lei, o boxă cu costul

de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace bănești în valoare de

400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i

părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei, care este considerabil

pentru ultimul.

1

Potrivit învinuirii înaintate, acțiunile lui Punga Iuri au fost calificate în baza art.

188 alin.(2) lit. f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

De către instanța de fond acțiunile inculpatului Punga Iuri au fost recalificate în

baza art. 105 Cod contravențional, sustragere în proporții mici din avutul proprietarului

prin furt.

în Procuratura r-nul Ștefan-Vodă, Cernomorcenco Diana, solicitând admiterea

apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut Punga Iuri culpabil

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și de stabilit în

baza acestei norme pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Admiterea integrală a cererii de chemare în judecată privind încasarea

cheltuielilor de judecată înaintată de către Procuratura raionului Ștefan Vodă, ca fiind

întemeiată, cu încasarea de la Punga Iuri în folosul statului a cheltuielilor de judecată

în sumă totală de 128 lei, cheltuieli suportate în cadrul investigării cazului dat avansate

pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018.

2.1 În argumentarea poziției sale procurorul a menționat, că apreciind fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, consideră că acestea

sunt admisibile, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu Codul

de procedură penală, și confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

În contextul dat, având în vedere localizarea leziunilor descrise în raportul de

expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018, cât și faptul că loviturile asupra

părții vătămate au fost aplicate de către inculpat în regiunea capului și gâtului, organ

de importanță vitală, se atestă în cazul dat că, violența inculpatului Punga Iuri, care

acționa cu intenție directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra părții

vătămate în scopul deposedării acestuia de bunuri, comportă la momentul aplicării

acesteia, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, condiție

reglementată în conținutul hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din

22.12.2014, potrivit căreia prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei (art. 188 alin. (1) Cod penal) se are în vedere violența, care s-a soldat cu

vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a

cauzat aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare,

un pericol real pentru viață și sănătate.

- astfel, se atestă că probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

cadrul ședinței de judecată confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Codul penal.

2

- în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință, care este contrară legii,

de aceea ea urmează a fi casată.

- totodată din materialele prezentei cauze penale se atestă faptul că, pentru

investigarea cazului dat, statul Republica Moldova a suportat cheltuieli de judecată în

suma de 128 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 201830P0361

din 26.10.2018 (f.d.22-24), invocând prevederile art.514 Cod civil, art.572 Cod civil

art.227 alin.(1) Codul de procedură penală, art. 229 alin.(1) Cod procedură penală.

- astfel, cet. Punga Iuri este obligat să recupereze cheltuielile de judecată suportate

în cadrul desfășurării procesului penal.

2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința integral pronunțând o nouă

hotărâre prin care Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, în baza căruia i-a fost aplicată pedeapsa

penală sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond

la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

astfel, eronat a ajuns la concluzia că, procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii, Punga Iuri fiind recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, cu aplicarea unei

sancțiuni contravenționale în formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe

un termen de 50 (cincizeci) ore.

Analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și

apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul Penal a constatat că:

Punga Iuri, la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30, aflându-se în domiciliul lui

Mitrofan Mihail, situat în xxxxx, în timp ce ultimul dormea, ia aplicat lovituri în

regiunea capului cu un obiect dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a

percheziționat locuința părții vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor

bănești și a bunurilor, sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de

300 lei, o boxă cu costul de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace

bănești în valoare de 400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii

infracțiuni, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei,

care este considerabil pentru ultimul.

Cu toate că inculpatul Punga Iuri fiind audiat nu a recunoscut vina, instanța de

apel a considerat că vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.

e) Cod penal, se probează, cu certitudine, prin: - declarațiile părții vătămate Mitrofan

Mihail (f.d. 110); - declarațiile martorului Damaschin Olesea (f.d. 111); - declarațiile

martorului Ciopcic Victoria (f.d. 112); - procesul verbal de sesizare despre săvârșirea

sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, (f.d.6); - procesul verbal de cercetare la

fața locului din 23.10.2018. obiectul cercetării îl constituie domiciliul părții vătămate,

3

foto-tabel (f.d. 12-20); - raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361 din

26.10.2018 conform căruia la Mitrofan Mihail s-au depistat vătămări corporale

neînsemnate (f.d.22); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 23.10.2018,

obiectul cercetării îl constituie domiciliul lui Punga Iuri (f.d.29-35).

Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea imputată

lui, și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit.e) Cod penal,

după semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fiind

dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu

declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul

materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel.

Totodată, instanța de apel a ținut să menționeze că, de către acuzare nu a fost

demonstrată prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a infracțiunii

de tâlhărie, or nu s-a confirmat faptul aplicării violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361

din 26.10.2018, leziunile corporale depistate la partea vătămată se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

În ce privește pedeapsa stabilită, instanța de apel reieșind din circumstanțele

cazului, ținând cont de personalitatea inculpatului Punga Iuri care la locul de trai se

caracterizează negativ, dar și de faptul că infracțiunea comisă de acesta face parte din

categoria celor grave, de asemenea ținând cont de faptul că inculpatul a fost anterior

condamnat, a restituit bunurile sustrase părții vătămate, nu este angajat oficial în

câmpul muncii, a considerat rațional aplicarea față de Punga Iuri a unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

2020, de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie și, la data

de 04 martie 2020, de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga

Iurie.

4.1. Avocatul Lepădatu Tatiana care invocând ca temei de casarea a deciziei

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei în privința condamnatului Punga Iuri și menținerea fără

modificări a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 07.06.2019.

În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat că, nici în ședința primei instanțe,

nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei către condamnatul Punga Iuri nu a fost

dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

Indică avocatul că, Punga Iuri fiind audiat a negat faptul aplicării loviturilor în

privința părții vătămate cu scopul sustragerii bunurilor.

4

Ca urmare, din declarațiile lui Mitrofan Mihail rezultă că, condamnatul era

conștient de faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii bunurilor

materiale.

În concluzie apărarea a indicat că, instanța de apel, prin decizia sa, recunoscându-

l culpabil pe Punga Iuri în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. e)

Cod penal, a încălcat flagrant art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, potrivit căruia

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

4.2 Avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, în recursul declarat,

indicând temeiul de casare a deciziei, instanței de apel, prevăzut la pct. 6) și 10) alin.

(1) art.427 Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului avocatul a indicat că:

- decizia instanței de apel este afectată de erori procesuale, care nu pot fi

remediate de instanța de recurs cu necesitatea remiterii cauzei la rejudecare în Curtea

de Apel, în alt complet de judecată. Atât vinovăția cât și nevinovăția persoanei deferite

judecății se stabilește de către instanța de judecată în raport cu faptele infracționale

imputate inculpatului prin rechizitoriu. Potrivit actului de sesizare a instanței, se

constată că, în urma efectuării acțiunilor de investigare în vederea acumulării

probatoriului, analizând probele, procurorul a conchis asupra încadrării juridice a

faptelor incriminate lui Punga Iuri potrivit art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal. Instanța de

fond a constatat că această învinuire, prin probele administrate, nu s-a confirmat motiv

din care, a dispus încetarea procesului penal și tragerea inculpatului la răspundere

contravențională potrivit art. 105 Cod contravențional. Din acesta rezultă evident că

partea acuzării a eșuat să demonstreze cu certitudine comiterea de către inculpat a

infracțiunii formulate în rechizitoriu, adică tâlhăria. Prin urmare, instanța de apel a

conchis asupra recalificării acțiunilor lui Punga Iuri, din tâlhărie în jaf, fără ca în acest

sens, în materialele cauzei să se regăsească o ordonanță a procurorului de modificare a

învinuirii. Mai mult însăși acuzatorii de stat ce au susținut acuzarea de stat atât în

instanța de fond cât și de apel au solicitat instanței ca inculpatul să fie recunoscut

culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal dar nu

de comiterea infracțiunii prevăzute de alin. art.187 alin.(2) (2) lit. e) Cod penal.

- instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale și privitor la individualizarea

pedepsei;

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Punga Iuri instanța

de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și corectarea

lui Punga nu este posibilă fără izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art.

75-78 Cod penal, nefiind posibil nici aplicarea prevederile art.90 Cod penal;

5

- consideră neîntemeiată constatarea instanței de apel, că modalitatea de

executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în

acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere circumstanțele cauzei fiecare

în parte și toate în ansamblu, personalitatea inculpatului, avându-se în vedere că

anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat și real, comportamentul

acestuia, deoarece inculpatul potrivit art. 111 CP nu are antecedente penale, recunoaște

vina, se căiește, dorește să repare prejudiciul, circumstanțe agravante nu au fost

stabilite.

- norma penală încriminată inculpatului Punga Iurie nu este una drastică, iar

legislatorul a stabilit și posibilitatea de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, fapt

care nu a fost motivat de instanță din ce cauză nu este posibil de aplicat.

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, criticile

formulate de autoarea recursului nu conțin indicii erorilor de drept si, respectiv, nu sunt

motivate sub aspectul ilegalității hotărârii contestate, ca fiind ilegală.

În atare circumstanță, se constata ca aceasta contestație nu conține argumentele

ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind

stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedura penala, ceea ce echivalează cu

nemotivarea recursului in sensul art.427 alin.(1) Cod de procedura penala.

Cât privește declararea recursului ordinar de către avocatul, Cobzac Gheorghe, în

interesele inculpatului, Punga Iurii, s-a constatat, că aceasta contestație a fost depusă

peste termenul de recurs prevăzut în dispoziția art.422 Cod de procedură penală, care

este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor cauzei, hotărârea motivata a Curții de Apel a fost pronunțată

integral la 19.12.2019, în prezența inculpatului, iar avocatul Cobzac Gheorghe, a

declarat recurs în numele inculpatului, la 04.03.2020, adică peste termenul stabilit de

lege.

Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că recursul avocatului,

Cobzac Gheorghe, în baza art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, urmează a

fi respins, ca declarat peste termen.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

6.1 Cu referire la recursul declarat la data de 04 martie 2020, de către avocatul

Cobzac Gheorghe.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor

pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care

6

acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul

expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

În corespundere cu art.418 alin.(1), 338 alin.(2)-(4), 340 alin.(1) Cod de procedură

penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se

consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în

termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată.

Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de către avocatul Cobzac

Gheorghe în comun cu inculpatul la 04 martie 2020 (pct. 4.2 din decizie), se atestă că,

potrivit procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul Punga Iuri a participat la

examinarea cauzei în instanța de apel inclusiv și la pronunțarea deciziei motivate la 19

decembrie 2019, fiind cunoscut cu soluția adoptată de către instanța de apel, iar recursul

ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, potrivit

ștampilei a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 04 martie 2020, adică peste

termenul prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală care este de 30 de zile.

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Or, termenul de recurs a

expirat la 19 ianuarie 2020.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în

termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât

de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu

poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter

imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Concomitent și jurisprudența CEDO menționează despre dezavantajarea unei

părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de contestare a unei

hotărâri judecătorești definitive, se face atingere principiului securității raporturilor

juridice garantat de art.6 CEDO (a vedea Hotărârea Chirea versus Republica Moldova).

Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

6.2 Cu referire la recursul declarat, la data de 10 ianuarie 2020, de către

avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursurile sus enunțate

împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile

de la data pronunțării deciziei.

7

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Potrivit recursului declarat Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin

prisma pct.8)alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii

sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Referitor la temeiul de recurs invocat de partea apărării prin prisma pct. 8) alin.

(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva

normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului

atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a

celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin

materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței

instanței de fond și apel.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii imputate lui Punga Iuri prevăzute la art. 187 al. 2) lit. e) Cod penal, inclusiv

vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat

asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe

pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod

obiectiv.

Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele apărării precum că „nici în

ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei de către

condamnatul Punga Iuri nu a fost dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și

veridice, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor”, or, acestea au

fost combătute prin cumulul de probe cercetat în cadrul instanței de fond, verificate în

apel, fiind constatată cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea de jaf,

și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, după

semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fapt

dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu

declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul

materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel expuse în pct. 3.1.

8

Nu poate fi luat în considerație argumentul recurentului, precum că inculpatul a

negat faptul aplicării loviturilor în privința părții vătămate cu scopul sustragerii

bunurilor, or, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că prezența cumulului de

probe cercetate prin prisma art. 101 Cod procedură penală și anume declarațiile părții

vătămate care confirmă contrariul că anume inculpatul a comis infracțiunea

încriminată.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpatului Punga Iuri de către instanța de recurs nu este identificată vreo

eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești

atacate prin prisma temeiului de casare invocat și prevăzute de pct. 8) alin.(1) art. 427

Cod de procedură penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursurilor

declarat de către avocatul Lepădatu Tatiana ca fiind vădit neîntemeiat și de către

avocatul Cobzac Gheorghe, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Punga Iuri xxxxx:

- al avocatului Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie, ca fiind vădit

neîntemeiat;

- al avocatului Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 02 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-04-24
0,95
1ra-711/2019 — art. 287 alin.3 CP
Dosarul 1ra-711/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 martie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență: Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guz
CSJ 2020-07-09
0,94
1ra-1159/ 2020 — art.264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1159/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat, făr
CSJ 2020-03-18
0,94
1ra-576/2020 — art. 287 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-576/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Toma Nadejda Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admisibilit
CSJ 2021-12-16
0,94
1ra-1619/2021 — art. 201/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1619/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţurcan Anatolie,
CSJ 2020-01-23
0,94
1ra-1640/19 — art. 217 alin. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr. 1ra-1640/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători –Toma Nadejda
Sursă