1ra-1115/2020 — art. 188 al. 2 CP

Prima instanță: 20.09.2019-07.06.2019;

Instanța de apel: 05.07.2019-21.11.2019;

Instanța de recurs: 27.02.2020- 03.06.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă din 07 iunie 2019, a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, fiindu-i aplicată o sancțiune contravențională în formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 (cincizeci) ore. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Punga Iuri, se învinuiește de faptul, că la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30 acționând cu intenție directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane, în scopul deposedării acestuia de bunuri, aflându-se în domiciliul lui Mitrofan Mihail, situat în xxxxx, în timp ce ultimul dormea, i-a aplicat lovituri în regiunea capului cu un obiect dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a percheziționat locuința părții vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a bunurilor, sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de 300 lei, o boxă cu costul de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace bănești în valoare de 400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei, care este considerabil pentru ultimul. 1 Potrivit învinuirii înaintate, acțiunile lui Punga Iuri au fost calificate în baza art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. De către instanța de fond acțiunile inculpatului Punga Iuri au fost recalificate în baza art. 105 Cod contravențional, sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel în termen legal, de către procurorul în Procuratura r-nul Ștefan-Vodă, Cernomorcenco Diana, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut Punga Iuri culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și de stabilit în baza acestei norme pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Admiterea integrală a cererii de chemare în judecată privind încasarea cheltuielilor de judecată înaintată de către Procuratura raionului Ștefan Vodă, ca fiind întemeiată, cu încasarea de la Punga Iuri în folosul statului a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 128 lei, cheltuieli suportate în cadrul investigării cazului dat avansate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018. 2.1 În argumentarea poziției sale procurorul a menționat, că apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, consideră că acestea sunt admisibile, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu Codul de procedură penală, și confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea infracțiunii incriminate. În contextul dat, având în vedere localizarea leziunilor descrise în raportul de expertiză judiciară nr. 20180P0361 din 26.10.2018, cât și faptul că loviturile asupra părții vătămate au fost aplicate de către inculpat în regiunea capului și gâtului, organ de importanță vitală, se atestă în cazul dat că, violența inculpatului Punga Iuri, care acționa cu intenție directă, în vederea comiterii unui atac tâlhăresc asupra părții vătămate în scopul deposedării acestuia de bunuri, comportă la momentul aplicării acesteia, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, condiție reglementată în conținutul hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din 22.12.2014, potrivit căreia prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei (art. 188 alin. (1) Cod penal) se are în vedere violența, care s-a soldat cu vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a cauzat aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate. - astfel, se atestă că probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată confirmă integral vinovăția lui Punga Iuri în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Codul penal. 2 - în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință, care este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată. - totodată din materialele prezentei cauze penale se atestă faptul că, pentru investigarea cazului dat, statul Republica Moldova a suportat cheltuieli de judecată în suma de 128 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 201830P0361 din 26.10.2018 (f.d.22-24), invocând prevederile art.514 Cod civil, art.572 Cod civil art.227 alin.(1) Codul de procedură penală, art. 229 alin.(1) Cod procedură penală. - astfel, cet. Punga Iuri este obligat să recupereze cheltuielile de judecată suportate în cadrul desfășurării procesului penal. 3. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința integral pronunțând o nouă hotărâre prin care Punga Iuri a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, în baza căruia i-a fost aplicată pedeapsa penală sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, procesul penal privind învinuirea lui Punga Iuri de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, Punga Iuri fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, cu aplicarea unei sancțiuni contravenționale în formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 (cincizeci) ore. Analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul Penal a constatat că: Punga Iuri, la data de 17.10.2018, în jurul orei 21.30, aflându-se în domiciliul lui Mitrofan Mihail, situat în xxxxx, în timp ce ultimul dormea, ia aplicat lovituri în regiunea capului cu un obiect dur, după care folosindu-se de inconștiența acestuia, a percheziționat locuința părții vătămate în vederea depistării și sustragerii mijloacelor bănești și a bunurilor, sustrăgând o lanternă cu costul de 100 lei, o scurtă cu costul de 300 lei, o boxă cu costul de 100 lei, trei perechi de ciorapi în sumă de 15 lei și mijloace bănești în valoare de 400 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 975 lei, care este considerabil pentru ultimul. Cu toate că inculpatul Punga Iuri fiind audiat nu a recunoscut vina, instanța de apel a considerat că vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, se probează, cu certitudine, prin: - declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail (f.d. 110); - declarațiile martorului Damaschin Olesea (f.d. 111); - declarațiile martorului Ciopcic Victoria (f.d. 112); - procesul verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, (f.d.6); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 23.10.2018. obiectul cercetării îl constituie domiciliul părții vătămate, 3 foto-tabel (f.d. 12-20); - raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361 din 26.10.2018 conform căruia la Mitrofan Mihail s-au depistat vătămări corporale neînsemnate (f.d.22); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 23.10.2018, obiectul cercetării îl constituie domiciliul lui Punga Iuri (f.d.29-35). Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit.e) Cod penal, după semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fiind dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel. Totodată, instanța de apel a ținut să menționeze că, de către acuzare nu a fost demonstrată prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a infracțiunii de tâlhărie, or nu s-a confirmat faptul aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201830P0361 din 26.10.2018, leziunile corporale depistate la partea vătămată se califică ca vătămare corporală neînsemnată. În ce privește pedeapsa stabilită, instanța de apel reieșind din circumstanțele cazului, ținând cont de personalitatea inculpatului Punga Iuri care la locul de trai se caracterizează negativ, dar și de faptul că infracțiunea comisă de acesta face parte din categoria celor grave, de asemenea ținând cont de faptul că inculpatul a fost anterior condamnat, a restituit bunurile sustrase părții vătămate, nu este angajat oficial în câmpul muncii, a considerat rațional aplicarea față de Punga Iuri a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 10 ianuarie 2020, de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie și, la data de 04 martie 2020, de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie. 4.1. Avocatul Lepădatu Tatiana care invocând ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în privința condamnatului Punga Iuri și menținerea fără modificări a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 07.06.2019. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat că, nici în ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei către condamnatul Punga Iuri nu a fost dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Indică avocatul că, Punga Iuri fiind audiat a negat faptul aplicării loviturilor în privința părții vătămate cu scopul sustragerii bunurilor. 4 Ca urmare, din declarațiile lui Mitrofan Mihail rezultă că, condamnatul era conștient de faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii bunurilor materiale. În concluzie apărarea a indicat că, instanța de apel, prin decizia sa, recunoscându- l culpabil pe Punga Iuri în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. e) Cod penal, a încălcat flagrant art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, potrivit căruia concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. 4.2 Avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, în recursul declarat, indicând temeiul de casare a deciziei, instanței de apel, prevăzut la pct. 6) și 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În motivarea recursului avocatul a indicat că: - decizia instanței de apel este afectată de erori procesuale, care nu pot fi remediate de instanța de recurs cu necesitatea remiterii cauzei la rejudecare în Curtea de Apel, în alt complet de judecată. Atât vinovăția cât și nevinovăția persoanei deferite judecății se stabilește de către instanța de judecată în raport cu faptele infracționale imputate inculpatului prin rechizitoriu. Potrivit actului de sesizare a instanței, se constată că, în urma efectuării acțiunilor de investigare în vederea acumulării probatoriului, analizând probele, procurorul a conchis asupra încadrării juridice a faptelor incriminate lui Punga Iuri potrivit art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal. Instanța de fond a constatat că această învinuire, prin probele administrate, nu s-a confirmat motiv din care, a dispus încetarea procesului penal și tragerea inculpatului la răspundere contravențională potrivit art. 105 Cod contravențional. Din acesta rezultă evident că partea acuzării a eșuat să demonstreze cu certitudine comiterea de către inculpat a infracțiunii formulate în rechizitoriu, adică tâlhăria. Prin urmare, instanța de apel a conchis asupra recalificării acțiunilor lui Punga Iuri, din tâlhărie în jaf, fără ca în acest sens, în materialele cauzei să se regăsească o ordonanță a procurorului de modificare a învinuirii. Mai mult însăși acuzatorii de stat ce au susținut acuzarea de stat atât în instanța de fond cât și de apel au solicitat instanței ca inculpatul să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal dar nu de comiterea infracțiunii prevăzute de alin. art.187 alin.(2) (2) lit. e) Cod penal. - instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale și privitor la individualizarea pedepsei; - la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Punga Iuri instanța de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și corectarea lui Punga nu este posibilă fără izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal, nefiind posibil nici aplicarea prevederile art.90 Cod penal; 5 - consideră neîntemeiată constatarea instanței de apel, că modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere circumstanțele cauzei fiecare în parte și toate în ansamblu, personalitatea inculpatului, avându-se în vedere că anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat și real, comportamentul acestuia, deoarece inculpatul potrivit art. 111 CP nu are antecedente penale, recunoaște vina, se căiește, dorește să repare prejudiciul, circumstanțe agravante nu au fost stabilite. - norma penală încriminată inculpatului Punga Iurie nu este una drastică, iar legislatorul a stabilit și posibilitatea de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, fapt care nu a fost motivat de instanță din ce cauză nu este posibil de aplicat.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, criticile formulate de autoarea recursului nu conțin indicii erorilor de drept si, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul ilegalității hotărârii contestate, ca fiind ilegală. În atare circumstanță, se constata ca aceasta contestație nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedura penala, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului in sensul art.427 alin.(1) Cod de procedura penala. Cât privește declararea recursului ordinar de către avocatul, Cobzac Gheorghe, în interesele inculpatului, Punga Iurii, s-a constatat, că aceasta contestație a fost depusă peste termenul de recurs prevăzut în dispoziția art.422 Cod de procedură penală, care este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit materialelor cauzei, hotărârea motivata a Curții de Apel a fost pronunțată integral la 19.12.2019, în prezența inculpatului, iar avocatul Cobzac Gheorghe, a declarat recurs în numele inculpatului, la 04.03.2020, adică peste termenul stabilit de lege. Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că recursul avocatului, Cobzac Gheorghe, în baza art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, urmează a fi respins, ca declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. 6.1 Cu referire la recursul declarat la data de 04 martie 2020, de către avocatul Cobzac Gheorghe. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care 6 acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art.418 alin.(1), 338 alin.(2)-(4), 340 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul la 04 martie 2020 (pct. 4.2 din decizie), se atestă că, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul Punga Iuri a participat la examinarea cauzei în instanța de apel inclusiv și la pronunțarea deciziei motivate la 19 decembrie 2019, fiind cunoscut cu soluția adoptată de către instanța de apel, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul, potrivit ștampilei a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 04 martie 2020, adică peste termenul prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală care este de 30 de zile. Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Or, termenul de recurs a expirat la 19 ianuarie 2020. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Concomitent și jurisprudența CEDO menționează despre dezavantajarea unei părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de contestare a unei hotărâri judecătorești definitive, se face atingere principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6 CEDO (a vedea Hotărârea Chirea versus Republica Moldova). Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează a fi declarat inadmisibil. 6.2 Cu referire la recursul declarat, la data de 10 ianuarie 2020, de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursurile sus enunțate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. 7 În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit recursului declarat Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin prisma pct.8)alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. Referitor la temeiul de recurs invocat de partea apărării prin prisma pct. 8) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanței de fond și apel. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Punga Iuri prevăzute la art. 187 al. 2) lit. e) Cod penal, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele apărării precum că „nici în ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel faptul tâlhăriei de către condamnatul Punga Iuri nu a fost dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor”, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetat în cadrul instanței de fond, verificate în apel, fiind constatată cu certitudine că inculpatul Punga Iuri a comis infracțiunea de jaf, și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, după semnele calificative: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, fapt dovedită cert prin declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail care coroborează cu declarațiile martorilor Damaschin Olesea și Ciopcic Victoria, precum și cu restul materialului probator cercetat în cadrul ședinței in instanța de apel expuse în pct. 3.1. 8 Nu poate fi luat în considerație argumentul recurentului, precum că inculpatul a negat faptul aplicării loviturilor în privința părții vătămate cu scopul sustragerii bunurilor, or, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că prezența cumulului de probe cercetate prin prisma art. 101 Cod procedură penală și anume declarațiile părții vătămate care confirmă contrariul că anume inculpatul a comis infracțiunea încriminată. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului Punga Iuri de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiului de casare invocat și prevăzute de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursurilor declarat de către avocatul Lepădatu Tatiana ca fiind vădit neîntemeiat și de către avocatul Cobzac Gheorghe, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 2) 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Punga Iuri xxxxx: - al avocatului Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Punga Iurie, ca fiind vădit neîntemeiat; - al avocatului Cobzac Gheorghe în comun cu inculpatul Punga Iurie, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 02 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 9