1ra-1674/2019 — art. 326 alin. 1 CP

1ra-1674/2019 — art. 326 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1674/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Tatarciuc Victor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2019 și sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 decembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Șcarabnuța Dmitrii Xxxxx, născut la xxxxx, în r-nul

Xxxxx s. Xxxxx, domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Șcarabnuța Dmitrii Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326

alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ceea ce

constituie 60.000 lei.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (4) Cod penal raportat la prevederile

art. 64 alin. (5) Cod penal, cuantumul amenzii a fost micșorat cu 100 unități

convenționale, ceea ce constituie 2000 lei, definitiv stabilindu-i pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 2900 unități convenționale, ceea ce constituie 58.000 lei.

A fost respinsă cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui

Șcarabnuța D. în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 5053, 9 lei. Toate

aceste cheltuieli fiind trecute în contul statului, potrivit prevederilor art. 227 alin. (3)

Cod de procedură penală.

lunii iunie 2016, aflându-se în sectorul Ciocana, pe str. M. Sadoveanu, mun.

Chișinău, susținând că are influență asupra persoanelor publice ce activează în

subdiviziunile structurale ale Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS Registru”, în cadrul discuțiilor purtate cu Dumitru

Buruiană, a pretins de la ultimul bani în suma de 600 Euro, pentru a influența pe

membrii comisiei de examinare să faciliteze susținerea examenelor de stat de către

1

Anastasia Buruiană și Tatiana Crăciun în vederea obținerii permisului de conducere

categoria „B”.

Ulterior, în continuarea intenției sale criminale, urmărind scopul primirii

banilor ce nu i se cuvin, la 13.06.2016, Șcarabnuța Dmitrii, aflându-se în sectorul

Botanica, la poligonul de instruire auto din str. Pădurilor, mun. Chișinău, a acceptat

și a primit de la Dumitru Buruiană mijloacele bănești în suma de 550 Euro, care

conform cursului oficial al BNM de 22,3179 lei față de un euro, la ziua comiterii

infracțiunii, constituie 12274,845 lei, pentru a influența membrii comisiei să nu

îndeplinească acțiuni ce întră în atribuțiile sale de serviciu.

Faptele constatate de prima instanță sunt calificate în baza art. 326 alin. (l) Cod

penal, trafic de influență, caracterizată prin pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de

bani, pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane

publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent

dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea a unei noi sentințe de

achitare a lui Șcarabnuța D., cu încetarea procesului penal și urmăririi penale și

scoaterea acestuia de sub urmărirea penală, or acțiunile lui nu constituie elementele

constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului invocă:

- sentința de condamnare este emisă cu încălcarea cerințelor art. 383 alin. (1),

alin. (3), art. 389 alin. (1), alin. (2), alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece este

bazată pe presupuneri, cu îngrădirea inculpatului la acces liber la justiție, la un

proces contradictoriu, echitabil, unde instanța de judecată fiind părtinitoare a negat

dreptul inculpatului la un proces contradictoriu, a negat dreptul la prezentarea

probelor, la egalitatea armelor, la un process echitabil și alte principii;

- instanța de judecată respingând demersurile cu privire la administrarea

probelor - la audierea în ședință de judecată a martorilor-Buruiană D., Creciun T. s-a

atârnat în mod arbitrar față de soarta cauzei penale și soarta lui Șcarabnuța D., fiind

judecat și condamnat numai în baza rechizitoriului, care nu corespunde art. 296, 297

Cod de procedură penală, unde nu a făcut nici o analiză a probelor, care deloc nu a

sesizat instanța cu privire la acțiunile comise sau nu de către Scarabnuța D., ceea ce

este inadmisibil;

- organul de urmărire penală ne avînd careva probe pertinente, careva

înscrisuri, recipise, în susținerea acestor afirmații goale lui Buruiană D., care fiind în

relații civile cu Șcarabnuța D. (având o rudă în departamentul cu combaterea

corupției), la indicația căruia s-a adresat oficial către CNA anterior, nu la 12.09.2016,

deoarece OUP a eliberat ilegal utilajul respectiv lui Buruiană D. cu privire la

interceptarea audio, anterior, el fiind ilegal înzestrat cu dictofonul respectiv, care nu

figurează ca utilaj din cadrul tehnicii speciale de înzestrare din luna august 2016 (la

22.08.2018) - când urmărirea penală încă nu era pornită;

- nu a fost efectuată examinarea telefonului mobil a lui Buruiană D., de model

Samsung, cu ridicarea de informații și acces la această probă. OUP deloc nu a

2

investigat aceste intrebări - au fost deja examenele date sau nu, s-a adresat către

cineva învinuitul s-au nu în sensul de a trafica pe cineva, a primit în genere banii în

sensul de a trafica pe cineva, au fost stabilite și cercetate persoanele care au primit

examenul, cunosc sau nu ei pe condamnatul Șcarabnuța D., care a luat cu titlu de

împrumut banii cum a afirmat și Buruiană D., la confruntarea din 29.11.2016 sau nu;

- dosarul penal în cauza a fost pornit la 12 septembrie 2016, de către CNA, în

temeiul sesizării lui Buruiană D. În sesizarea depusă la 12.09.2016, Buruiană D. a

declarat, că Șcarabnuța D. a pretins și a primit de la dinsul, la 13 iunie 2016 suma de

550 euro pentru a influența membrii comisiei de examinare, ce activează în

subdiviziunile structurale ale Direcției înmatriculare Transport și Calificarea

Conducătorilor Auto să faciliteze susținerea examenelor de stat pentru primirea

permisului de conducere categoria „B” pe numele Buruiană Anastasia și Tatianei

Crăciun, acțiuni care nu au fost finalizate pînă la moment (la 12.09.2016). Fiind la

depunerea plângerii în incinta CNA și audiat la 12 septembrie 2016 în calitate de

martor, Buruiană D. a declarat, că în luna iunie 2016, cumnata lui - Buruiană

Anastasia și verisoara acesteia- Crăciun Tatiana, trebuiau să susțină proba practica și

examenul la școala AUTO din mun. Chișinău, a Direcției înmatriculare a mijloacelor

de transport și calificarea conducătorilor auto, dar rezultatul pozitiv poate fi numai,

dacă să fie achitate ceva banii membrilor comisiei, deoarece intenționat îngreunează

trecerea examenelor, și ca să dea examene este necesar de achitat acolo banii;

- martorii nu erau audiați în fața instanței de judecată, confruntări dintre

Șcarabnuța D. și Buruiană Anastasia, sau Creciun Tatiana nu sunt efectuate asupra

afirmațiilor lui Șcarabnuța D. Careva plângeri de la aceste persoane înaintate

organelor de resort, cu privire la acțiunile ilegale lui Șcarabnuța D. și atragerea

acestuia la răspunderea penală nu sunt înregistrate, mai mult ca atât, nu sunt audiate

persoanele de la Comisia de examinare, care au primit examenul de la Buruiană

Anastasia și Creciun Tatiana, și faptul primirii banilor de către Șcarabnuța D. de la

Buruiană D. în scopurile declarate de către Buruină D. nu este confirmat prin probe

pertinente, verosimile și concludente. Însă este confirmat faptul, relațiilor tensionate

dintre Buruiană D. și Șcarabnuța D., în vara anului 2016 - cu privire la promisiuni

reciproce cu privire la procurarea-vânzarea automobilului, repararea automobilului,

folosirea acestui automobil de către Șcarabnuța D., automobil - adică faptul răcirii

relațiilor dintre 2 prietenii foști - este dovedit, adică este dovedit motivul din care

Buruiană D. s-a adresat către OUP;

- este dovedit, însă nu este cercetat pe deplin faptul, că Buruiană D. are o rudă,

care activează la MAI RM, și are influență asupra factorilor de decizie de la CNA

RM, fapt care s-a confirmat prin darea sfaturilor lui Buruiană D. privind depunerea

plângerii în sensul traficului de influență, acțiuni chipurile comise de către

Șcarabnuța D. ceea ce este o răfuială din partea lui Buruiană D., și deloc nu

reprezintă adevărul, deoarece ar fi fost să fie întradevăr comise astfel de acțiuni de

către Șcarabnuța D.- plingerea lui Buruiană Dumitru trebuia să fie înaintată pînă la

darea banilor lui Șcarabnuța D., și atunci întradevăr era posibil de vorbit despre

trafic de influență, cu respectarea cerințelor Codului de procedură penală cu privire

3

la numirea și efectuarea măsurilor speciale de investigații, interceptarea audio,

înregistrarea de imagini video, marcarea banilor, și alte acțiuni, prevăzute de Codul

de procedură penală;

- au rămas neinvestigate afirmațiile lui Buruină D., care a declarat, că el, dorind

să ajute pe rudele lui să obțină permisul și să dea examenul la școala auto, căuta și a

găsit chipurile un intermediar-cet. Scarabnuța D., care de parcă se ocupa cu

rezolvarea acestor intrebări- de parcă lua banii de la oameni, transmitea membrilor

comisiei de examinare și astfel ajuta oamenii, însă nu s-a investigat de către organul

de urmărire penală dacă sunt aceste afirmații a lui Buruină D. veridice sau nu și care

este sursa, de unde cunoștea Buruină D., că Scarabnuța D., că să ocupă cu astfel de

activitate- intermediar dintre comisia de examinare și cetățenii, care vor să primească

permisul nu au fost cercetate, dovedite;

- afirmațiile și concluziile ponigritoare în privința lui Șcarabnuța D. în acest

sens, că este un intermediar, se bazează numai pe spusele lui Buruiană D., care deja

era în relații ostile cu Șcarabnuța D. la momentul depunerii plângerii din 12.09.2016,

și nu corespund adevărului, deoarece vroia să returneze lui banii, chipurile dați lui

Șcaranbuța D. - în mărime de 550 euro - dar probele veridice, înscrisuri (careva

recipise cu privire la darea-primirea banilor) în acest sens nu sunt administrate;

- prima instanța nu în deplină măsura a respectat cerințele art. 317 alin.(2) Cod

de procedură penală, unde instanța de judecată este obligată să ia toate măsurile

prevăzute de prezentul Cod pentru asigurarea egalitătii în drepturi a părților,

păstrind obiectivitatea și imparțialitatea, creând condiții necesare pentru examinarea

sub toate aspectele, completă și obiectivă, a tuturor probelor prezentate de către

părți, sau administrate la cererea acestora. Consideră, că lipsa documentelor

procedurale cu privire la examinarea conținutului telefonului mobil de model

SAMSUNG, care aparținea lui Buruiană D., lipsa proceselor verbale cu privire la

ascultarea și scoaterea informației cu privire la interceptarea și înregistrarea audio și

de imagini video de pe acest mijloc de probă, lipsa procesului-verbal cu privire la

recunoașterea acestui telefon în calitate de probă, și lipsa CD-R-lui cu privire la

întocmirea procesului-verbal și recunoașterea acestui telefon în calitate de probă,

servesc drept temei pentru cerințele cu privire la recunoașterea acestei stenogramme

a convorbirilor dintre Șcarabnuța D. și Buruiană D. și acestor probe, sus indicate

unde instanței de judecată au fost prezentate mijloace de probă în starea deteriorată-

să afirme, că ca aceste probe sunt inadmisibille, administrate nu în modul prevăzut

de Codul de procedură penală, sunt contrare art. 93 alin. (1), alin. (2) alin. (3), alin.

(4), art. 94 alin. (1), pct. 1), pct. 2), pct. 4), pct. 5), pct. 8), pct. 11), alin. (2) Cod de

procedură penală și urmează a fi excluse din lista probelor, or în conformitate cu art.

95 alin.(1) nu sunt admisibile.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

judecată în apel au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în

ședința de judecată în primă instanță: declarațiile martorilor Creciun Tatiana

4

(volumul II, f. d. 40-42); Creciun Dmitri (volumul II, f. d. 43-44); Guțu Veaceslav

(volumul II, f. d. 101-102); Chirtoacă Simion (volumul II, f. d. 105-106); Anghel Victor

(volumul II, f. d. 107-108); Buruiană Dumitru prezentate la urmărirea penală

(volumul I, f.d. 11); declarațiile martorului Buruiană Anastasia, prezentate la

urmărirea penală (volumul I, f.d. 20); procesul-verbal de cercetare din 22.09.2016

(volumul I, f.d. 15); procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de

investigații din 25.10.2016 cu stenograma anexată a comunicărilor (volumul I, f.d.

37); procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din

08.11.2016 cu stenograma anexată a comunicărilor (volumul I, f.d. 42); procesul-

verbal de ridicare din 19.01.2017 (volumul I, f.d. 53); procesul-verbal de cercetare din

19.01.2017 a procesului-verbal de examinare în vederea obținerii dreptului de

conducere din 14.06.2016 nr.54160136 (volumul I, f.d. 63); procesul-verbal din

15.12.2016 privind ridicarea de la SA „Orange Moldova” a informației (volumul I,

f.d. 71); procesul-verbal de ridicare din 15.12.2016 de la SA „Orange Moldova” a

descifrărilor convorbirilor telefonice (volumul I f.d.78); procesul-verbal de cercetare

din 10.01.2017 (volumul I f.d.80); documente recunoscute în calitate de mijloc

material de probă și anexate la prezenta cauză prin ordonanță din 19.01.2017.

Procesul verbal de examinare în vederea obținerii dreptului de a conducere nr.

54160136 din 14.06.2016, întocmit de SCCA Chișinău (volumul I f.d.87); ordonanță

din 19.01.2017 de recunoaștere drept corp delict și de anexare la dosar (volumul I

f.d.88).

Instanța de apel a reținut că apelantul invocă motive, în principiu, similare

după conținut, prin care susține nevinovăția inculpatului, din motivul că probatoriul

administrat nu dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și

apreciate de prima instanță.

În atare situație, instanța de apel a reținut că este corectă concluzia primei

instanțe privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și

semnele componenței de infracțiune prevăzute la articolul 326 alin. (1) Cod penal:

trafic de influență, caracterizată prin pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de bani,

pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

În opinia instanței de apel, declarațiile inculpatului Șcarabnuța Dmitrii precum

că nu a participat la săvârșirea infracțiunii constatate se combat prin declarațiile

prezentate în instanța de judecată de martorul Creciun Tatiana, la fel și prin

declarațiile martorului Buruian Dumitru. Motivele invocate de apelant cu privire la

pornirea cauzei penale și cu privire la reluarea judecării fondului cauzei, sub

aspectul că a existat provocare la comiterea infracțiunii și în cauză există raporturi de

natură juridică civilă între inculpat și martorul Buruiană Dumitru, sunt nefondate, or

sunt declarative și lipsite de suport probațional.

5

Instanța de apel a reținut că, pornirea urmăririi penale este efectuată în

condițiile articolului 274 Cod de procedură penală. Din ordonanța privind începerea

urmăririi penale rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune si nu

există vreo una din circumstanțele care exclud urmărirea penală. În context, nu

există vreun temei privind reluarea rejudecării fondului cauzei, or judecarea cauzei

în apel reprezintă judecarea fondului cauzei, cu particularitățile prevăzute de lege.

Instanța de apel a remarcat că în ședința instanței de apel, partea apărării nu a

cerut cercetarea probelor noi, inclusiv și n-a înaintat cerere privind numirea

expertizei judiciare, la care se referă în apel.

În cadrul cercetării judecătorești, nu s-a constatat provocare la comiterea

infracțiunii de către inculpat, or probele administrate în cauză servesc la constatarea

existenței infracțiunii și, respectiv, la constatarea vinovăției inculpatului.

În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea

probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în

sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul

administrat în cadrul procesului penal.

În viziunea instanței de apel, se consideră corectă soluționată chestiunea

privind pedeapsa aplicată inculpatului, deoarece la soluționarea chestiunii

respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61 și

75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este în limitele legii. În sentință se cuprind

datele privind persoana inculpatului și circumstanțele care influențează asupra

pedepsei, fiind luate în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite, care, potrivit

articolului 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave, cât și

faptul că Șcarabnuța Dmitrii este la prima abatere penală, ne având antecedente

penale.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de judecată motivat a stabilit

categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că scopul

pedepsei se va obține prin aplicarea amenzii, cu confiscarea forțată în conformitate

cu prevederile art. 106 Cod penal în proprietatea statului a sumei de 550 euro,

rezultate din infracțiune, care conform cursului oficial al BNM de 22,3179 față de

euro, la ziua comiterii infracțiunii, a constituit 12274, 845 lei.

declarat de către avocatul Tatarciuc V. în numele inculpatului, care solicită casarea

acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece eroare judicară nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

În motivarea recursului ordinar invocă:

- decizia este bazată pe presupuneri, neîntemeiată, nefiind dat apreciere

faptului că după înaintarea recuzării primei instanțe, această instanță de sinestătător

a respins cererea de recuzare și a emis sentința de condamnare, instanța nefiind

constituită potrivit legii, a efectuat acțiuni care sunt contrare prevederilor art. 25 alin.

(1), (3), (6) Cod de procedură penală;

6

- instanțele de judecată nu au rezolvat fondul cauzei; au ocolit intenționat toate

motivele invocate în apel, care sunt esențiale;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererilor recurenților înaintate cu

privire la anularea încheierilor emise de prima instanță;

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, deoarece

contrar cerințelor art. 414 alin. (5), (6) Cod de procedură penală, instanțele și-au

întemeiat concluziile pe probele ce nu au fost cercetate;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel, nu s-a expus în ședință de judecată din 25.04.2019 asupra

demersului cu privire la rejudecarea cauzei potrivit modului pentru prima instanța,

nu s-a expus asupra admiterii sau respingerii demersului cu privire la reluarea

cercetării judecătorești, și contrar cerințelor stipulate în art. 413 alin.(1), alin.(2),

alin.(3), art. 414 alin.(6), art. 417 alin.(1) pct. (9-1) Cod de procedură penală - a preluat

examinarea apelului, fără de a indica in procesul-verbal al ședinței de judecată

despre depunerea acestui demers sus indicat, cu privire la reluarea cercetării

judecătorești, sau despre emiterea incheierii privind admiterea sau respingerea lui;

- nu au indicat in procesul-verbal al ședinței de judecată, în decizia Curții de

apel din 25.04.2019 încheierea cu privire la „mențiune cu privire la ultimul act

procedural rămas valabil de la care procesul trebuie să-și reia cursul, în caz contrar

toate actele procedurale sunt desființate de drept;

- au fost încalcate prevederile art. 6 & 1, 6 & 2 CtEDO;

- decizia instanței de apel este contrară materialului faptic, realității și

probatoriului administrat în cadrul procesului penal;

- toate observațiile asupra sentinței sunt aplicabile și în cazul deciziei, or

instanța de apel nu a făcut nici o analiză a probelor, din punct de vedere a respectării

cerințelor art. 93, 94, 95, 100 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a făcut analiza probelor, ilegal administrate de martorul

Buruiană D., neautorizat, iar afirmațiile instanței de apel în acest sens sunt

neîntemeiate;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor cu referire la prevederile

Plenului CSJ, explicate în Hotărârea nr. 11 din 22 decembrie 2014 „Cu privire la

aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de

corupție”, unde la pct. 41.1, sunt explicații concrete ce înseamnă trafic de influență,

iar organul de urmărire penală a pornit acest dosar penal în baza art. 326 alin. (1)

Cod penal, ilegal, deoarece aceste acțiuni, infracțiunea de trafic de influență nu poate

fi dovedită și calificată ca trafic de influență, în condițiile stabilite, dacă au fost sau

nu efectuate în trecut;

- procurorul, organul de urmărire penală, văzând că nu sunt probe pentru

calificare ca escrochrie, au pornit ilegal dosar pe trafic de influență, însă instanța de

apel nu s-a expus asupra acestor motive invocate în apel;

- decizia este neîntemeiată, contrară prevederilor art. 409 alin. (2), 417 alin. (1)

pct. 8), 9) Cod de procedură penală, nefiind examinate toate aspectele de fapt și de

7

drept, nefiind indicate toate motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu s-a

expus asupra tututor motivelor invocate în apel.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8),

12) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând de a decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

argumentele asupra cărora indică recurentul, au constituit deja obiect de examinare

în instanța de apel, fiind oferite răsunsuri la toate argumentele invocate de apelant,

specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată la caz, iar o altă opinie

asupra circumstanțelor stabilite, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Recurentul invocă drept temeiuri pentru recurs pct. 2), 6), 8) și 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

atunci când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30,

31 și 33; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor

lui în baza unei legi mai blînde; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Referitor la temeinicia invocării de către recurent a cazului de casare prevăzut la

pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța nu a fost

compusă potrivit legii, deoarece fiind înaintată cerere de recuzare, prima instanță a

respins cererea de recuzare și a efectuat acțiuni ce sunt contrare legii, Colegiul penal,

le consideră nefondate. În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs

menționează că, potrivit alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate

în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Deci, rezultând din materialele

cauzei și anume din apelul declarat de către avocatul Tatarciuc V. împotriva

sentinței, se constată că critici privind ilegalitatea formării completului de judecată în

prima instanță de examinare a cererii de recuzare, nu au fost invocate de către

ultimul, pentru a constitui obiect de studiu și discuție în procedura de apel, fiind

8

invocate astfel de alegații abia în procedura recursului ordinar, ceea ce contravine

prevederilor procesual-penale citate mai sus.

În argumentarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, autorul recursului a indicat, că instanțele de judecată nu

au rezolvat fondul cauzei și au ocolit toate motivele invocate în apel care sunt

esențiale, hotîrârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel, la adoptarea soluției de respingere a apelului avocatului Tatarciuc V. în

numele inculpatului, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și

întemeiată. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Totodată, instanțele de fond corect au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția lui Șcarabnuța D., analizând și verificând cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel întemeiat

considerând că situația de fapt, împrejurările și încadrarea juridică a infracțiunii

comise de către inculpat, au fost corect reținute de către prima instanță, nefiind

încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală. Deși,

instanța de apel nu s-a pronunțat minuțios asupra fiecărui motiv invocat în apel,

temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

este incident în prezenta cauză, iar cu privire la alegațiile recurentului invocate,

precum că instanța de apel nu și-a motivat corespunzător soluția de condamnare

adoptată în privința lui Șcarabnuța D. și nu a dat răspuns la toate argumentele

invocate în apelul declarat, instanța de recurs remarcă considerentele rezultate din

jurisprudența constantă a Curții Europene, potrivit cărora motivarea hotărârii este

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, ce nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atâta timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, precum și

faptul posibilității preluării de către o curte de apel în principiu a motivelor primei

instanțe în cazul în care această instanță și-a motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările ce confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, așa cum s-a

procedat, în cauza dată. Deci, investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești a expus situația de fapt reținută și corect a

concluzionat că probele puse la baza sentinței nu conțin erori procesuale ce ar putea

influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția inculpatului de

cele incriminate.

În același timp, instanța de recurs atestă, că din conținutul recursului declarat

rezultă, că recurentul repetă textul apelului declarat de partea apărării și

9

argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel

pe deplin le-a examinat și a apreciat toate probele în ansamblu, s-a expus

argumentat asupra lor.

Cu referire la faptul că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția, deoarece contrar cerințelor art. 414 alin. (5), (6) Cod de procedură

penală, instanțele și-au întemeiat concluziile pe probele ce nu au fost cercetate. La

acest capitol, instanța de recurs menționează că, eroarea gravă de fapt trebuie

înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, și

anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Subsidiar, Colegiul precizează că, eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din

situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Verificând lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, în sensul că a fost

admisă o gravă eroare de fapt, prin aceea că instanța de apel a încălcat procedura -

nu a cercetat probele, Colegiul penal lărgit consideră, că această situație nu

reprezintă în sine o eroare gravă de fapt.

Prin urmare, contrar celor invocate de către avocat, Colegiul penal, verificând

suplimentar lucrările dosarului, remarcă că judecând apelul instanța a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpatul și a

cercetat materialele dosarului (f.d. 101-102 v. III), adoptând în consecință o soluție

corectă de menținere a sentinței, prin care Șcarabnuța D. a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, fiind respectate prevederile art. 414

Cod de procedură penală, invocate de avocat în recursul declarat.

Relevante în susținerea ipotezelor supra menționate sânt și prevederile art. 27,

414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, care stipulează că, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor

de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens

decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe și care nu este temei de drept, separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală. Deci, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, este lipsită de orice suport legal. Prin urmare, Colegiul statuează că, temeiul

10

pentru recurs invocat și prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu este incident în prezenta speță.

Tot la acest capitol, Colegiul apreciază ca nefondate argumentele recurentului

referitoare la faptul că, instanța de apel nu s-a expus în ședință de judecată din

25.04.2019 asupra demersului cu privire la rejudecarea cauzei potrivit modului

pentru prima instanța, nu s-a expus asupra admiterii sau respingerii demersului cu

privire la reluarea cercetării judecătorești. Contrar celor afirmate mai sus de către

recurent, Colegiul penal relevă că în ședința de judecată a instanței de apel din 02

aprilie 2019 (f.d.99 v. III), la etapa verificării dacă părțile au careva cereri și

demersuri, în conformitate cu prevederie art. 413 alin. (2) Cod de procedură penală,

avocatul Tatarciuc V. a solicitat să fie reluată cercetarea judecătorească și să fie

reexaminate probele acuzării, de a verifica declarațiile martorilor Crăciun și

Buruiană, iar instanța de apel a dispus de a continua examinarea cauzei, deoarece

există secțiunea în care se cercetează probele administrate în prima instanță, în

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, în cadrul

aceleiași ședințe de judecată, la etapa respectivă, președintele ședinței a oferit

posibilitate participanților la proces, de a prezenta probele în susținerea acuzării și

apărării, fiind date citire declarațiile martorilor, inclusiv Creciun T. și Buruiană D., și

materialele cauzei (f.d.101 v. III), însă atât inculpatul, cât și avocatul acestuia

Tatarciuc V., nu au solicitat audierea acestora în instanța de apel conform regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, în conformitate cu

prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, ședința de

judecată din data de 02 aprilie 2019 a fost întreruptă pentru data de 25 aprilie 2019,

pentru acordarea ultimului cuvânt inculpatului, deliberare și pronunțarea deciziei,

în acestă ședință atât inculpatul cât și avocatul acestuia nu au înaintat careva cereri

sau demersuri.

Totodată, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță

temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală. Însă, din conținutul recursului declarat Colegiul penal atestă, că se invocă

faptul că decizia instanței de apel este contrară materialului faptic, realității și

probatoriului administrat în cadrul procesului penal, nefiind analizate probele.

Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o

solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării

cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se

pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural

sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de

judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma

prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentele

recurentului în partea dată, ca fiind de jure inadmisibile. În același context, Colegiul

11

penal constată că temeiurile pentru recurs sunt invocate nemijlocit întru susținerea

criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra faptului că instanța de apel

nu a apreciat în mod corespunzător probele.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că judecând apelul declarat, instanța

de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat

detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a

probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a lui

Șcarabnuța D. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din cele expuse, instanța

de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurenului, precum că instanța

de apel a dat o apreciere injustă probelor.

La acest aspect, instanța de recurs mai menționează că hotărârile contestate,

cuprind răspunsuri, cu referire la argumentul inculpatului precum că, nu a

participat la săvârșirea infracțiunii contestate, fiind menționate declarațiile

martorului Creciun M., care a relatat că verișoara sa Buruian A., i-a comunicat că are un

cunoscut care poate să le ajute cu susținerea examenului practic, astfel a transmis suma de

300 euro, totodată a indicat anume la inculpat ca fiind persoana care urma să se ocupe de

examenul său; declarațiile martorului Buruian D., care, la fel a indicat la Șcarabnuța D.,

ca fiind persoana căruia s-a adresat și care i-a comunicat că le va ajuta pe Buruiană A. și

Crăciun T., la susținerea examenului practic la Secția pentru calificarea conducătorilor auto

din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, că cunoaște membrii

comisiei și îi va influența să asigure susținerea cu succes a examenului, personal solicitând

suma de 600 euro, adică câte 300 euro pentru fiecare persoană; procesul-verbal de

cercetare din 22.09.2016, potrivit căruia, a fost cercetat conținutul informației de pe

DVD+R de model „Verbatim”, anexat de către martorul Buruiană Dumitru la

procesul-verbal de audiere din 22.09.2016, prin comunicările examinate, se stabilește

faptul că Șcarabnuța Dmitrii a primit de la Buruiană Dumitru mijloace bănești, pe care a

invocat că, i-a transmis unei persoane din cadrul Direcției înmatriculare Transport Auto și

Calificarea Conducătorilor Auto, care s-a obligat să faciliteze susținerea examenelor de stat

auto de către Anastasia Buruiană și Tatiana Crăciun în vederea primirii permisului de

conducere; procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații

din 25.10.2016 cu stenograma anexată a comunicărilor, în cadrul realizării măsurii

speciale de investigație, Buruiană Dumitru a fost înzestrat cu tehnică specială de

înregistrare audio dictafon de model „Edic Tini S78”. Astfel, la 24.10.2016, între

Buruiană Dumitru și Șcarabnuța Dmitrii a avut loc o întâlnire în mun.Chișinău, lângă

sediul Inspectoratului Național de Investigații din str.Bucuriei 14A. În urma măsurii

speciale de investigație se stabilește faptul că Șcarabnuța Dmitrii a primit de la Buruiană

Dumitru mijloace bănești, pe care, invocă că i-a transmis unei persoane din cadrul Direcției

12

înmatriculare Transport Auto și Calificarea Conducătorilor Auto, care s-a obligat să

faciliteze susținerea examenelor de stat auto de către Anastasia Buruiană și Tatiana Crăciun

în vederea primirii permisului de conducere. Rezultatele măsurii speciale de investigații

au fost recunoscute ca fiind pertinente pentru cauza penală, iar legalitatea acesteia a

fost confirmată prin încheierea judecătorului de instrucție (volumul I f.d.37);

procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din

08.11.2016 cu stenograma anexată a comunicărilor, în cadrul realizării măsurii

speciale de investigație, Buruiană Dumitru a fost înzestrat cu tehnică specială de

înregistrare audio dictafon de model „Edic Tini S64”. Astfel, la 07.11.2016, între

Buruiană Dumitru și Șcarabnuța Dmitrii a avut loc o întâlnire în mun.Chișinău,

lângă sediul Inspectoratului Național de Investigații din str.Bucuriei 14A. Discuția a

fost înregistrată cu mijloacele tehnice speciale de înregistrare video-audio, în urma

măsurii speciale de investigație se stabilește faptul că Șcarabnuța Dmitrii a primit de la

Buruiană Dumitru mijloace bănești pe care invocă că i-a transmis unei persoane din cadrul

Direcției înmatriculare Transport Auto și Calificarea Conducătorilor Auto, care s-a obligat

să faciliteze susținerea examenelor de stat auto de către Anastasia Buruiană și Tatiana

Crăciun în vederea primirii permisului de conducere. Rezultatele măsurii speciale de

investigații au fost recunoscute ca fiind pertinente pentru cauza penală, iar

legalitatea acesteia a fost confirmată prin încheierea judecătorului de instrucție

(volumul I f.d.42).

Asupra celor menționate, Colegiul penal conchide că instanța de apel just a

statuat că probele menționate, indică asupra vinovăției nemijlocite a lui Șcarabnuța

D. anume în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, trafic de

influență, caracterizată prin pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de bani, pentru

sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-

l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea

acțiuni au fost sau nu săvârșite, fapta fiind încadrată juridic corect ca trafic de

influență, în acțiunile inculpatului fiind întrunite elementele infracțiunii în cauză.

De asemenea, instanțele de fond just s-au expus și asupra argumentelor apărării

privind pornirea ilegală a cauzei penale, prezența unei provocări de comitere a

infracțiunii și prezența relațiilor civile între inculpat și martorul Buruiană D.,

indicând că partea apărării nu a contestat în careva mod legalitatea ordonanței de

pornire a urmăririi penale din 12.09.2016 și nu a invocat careva temeiuri legale care

ar putea atrage nulitatea sau ilegalitatea acesteia. Referitor la intenția de procurare a

unui careva automobil, la efectuarea reparației acestuia și suportarea altor cheltuieli,

careva probe nu au fost invocate, declarațiile în acest sens fiind pur declarative. Ce

ține de afirmația provocării infracțiunii, aceasta de asemenea nu este confirmată în

careva mod și nu pot fi reținute careva circumstanțe în susținerea afirmației reieșind

din analiza dacă organele de drept au avut sau nu un comportament pasiv la

investigarea cazului (cauza Texeira de Castro contra Portugaliei din 09.06.1988 și

Edwards și Lewis contra Regatului Unit din 27.10.2004), rolul ofițerilor de investigații în

cauză s-a referit nu la instigarea inculpatului de a comite infracțiunea, ci la

efectuarea măsurilor speciale de investigații prevăzute în mod legal de către normele

13

procesual penale, rolul organului de investigație a fost de a acumula informații în

limitele autorizației eliberate în mod legal. Măsurile speciale de investigații efectuate

în prezenta cauză penală au fost autorizate în modul prevăzut de lege, rezultatele

acestora, ulterior fiind verificate și legalizate prin încheierea devenită irevocabilă a

judecătorului de instrucție, mai mult ca atât pretinderea banilor a avut loc anterior

implicării autorităților oficiale ale statului în investigarea cazului dat, adică anterior

adresării lui Buruiană Dumitru la CNA. Nu s-a stabilit dacă a existat sau nu o

presiune a unor agenți sub acoperire, reprezentanți ai organelor de drept sau a

persoanelor care au acționat la instrucțiunea acestora asupra lui Buruiană Dumitru,

precum și la efectuarea de către acesta a înregistrării convorbirilor sale cu Șcarabnuța

D.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate

acțiunile inculpatului Șcarabnuța D. în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar din

ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind

vinovăția inculpaților, în săvârșirea infracțiunii imputate și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 2), 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat

just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea

adoptată,nefiind încălcate careva drepturi ale inculpatului, din care considerente se

dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tatarciuc Victor

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Șcarabnuța Dmitrii

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 28 noiembrie 2019.

Președinte Timofti Vadimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

14