1ra-205/2019 — art. 206 al. 3 CP

1ra-205/2019 — art. 206 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-205/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților recursul ordinar, declarat de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cataraga Gheorghe, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Cataraga Gheorghe xxxxx născut la xxxxx

originar și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Cataraga Gheorghe învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3), lit.

b) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

Gheorghe, prin rechizitoriu se învinuiește în ceea că el, în perioada de timp ianuarie

2017 - mai 2017, cunoscând cu certitudine că cet. xxxxx este minoră, folosindu-se de

starea de vulnerabilitate socială și financiară a acesteia, în scopul de a trage foloase

financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către această persoană, a

adăpostit-o pe xxxxx în apartamentul pe care îl închiria pe adresa din mun. Chișinău,

str. Tofan. nr.6. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe a îndemnat-o și

determinat-o pe xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în

prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, referitor la care

urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În aceste condiții,

Cataraga Gheorghe o însoțea pe minora xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun.

Chișinău, unde această persoană întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți

clienți, iar banii i se transmiteau lui Cataraga Gheorghe.

Tot el, Cataraga Gheorghe, se mai învinuiește și în aceea că, în perioada lunii

mai 2017, cunoscând cu certitudine că cet. xxxxx este minoră, folosindu-se de stare

de vulnerabilitate socială și financiară a acesteia, în scopul de a trage foloase

financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către ea, a adăpostit-o în

apartamentul pe care îl închiria pe adresa din mun. Chișinău, str. Tofan, nr.6.

1

Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe a îndemnat-o și determinat-o

pe xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în prealabil cu

clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, referitor la care urmau să

achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În continuare, Cataraga Gheorghe o

însoțea pe xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun. Chișinău, unde această persoană

întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii i se transmiteau

inculpatului Cataraga Gheorghe.

Acțiunile inculpatului Cataraga Gheorghe au fost încadrate de către acuzatorul

de stat în baza art.206 alin.(3), lit. b) Cod Penal, adică „Traficul de copii, adică

recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în

prostituție, săvârșite asupra a doi sau mai mulți copii”.

prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04

ianuarie 2018, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care: a-l recunoaște vinovat pe Cataraga Gheorghe

de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.206 alin.(3), lit. b) Cod Penal, stabilindu-i

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

3.1 În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că, pe parcursul

cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirma cu

certitudine săvârșirea de către Cataraga Gheorghe a infracțiunii imputate, ce se

caracterizează prin intenție directă și anume este evident din conglomeratul probelor

administrate la dosar, că Cataraga Gheorghe, avea ca scop tragerea de foloase

materiale în rezultatul practicării prostituției, fapt confirmat de către minorele xxxxx.

2018, a fost admis admite apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cataraga Gheorghe

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3), lit. b)

Cod penal, și i s-a numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15

(cincisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și de a exercita activitate în domeniul educației, învățământului și turismului

pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip

închis.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel analizând și apreciind probele,

în strictă conformitate cu prevederile art. 101 CPP, conform cărora, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a

conchis că, prin acțiunile sale intenționate, Cataraga Gheorghe, a comis infracțiunea

prevăzută art.206 alin.(3), lit. b) Cod Penal, după indicii, traficul de copii, recrutarea

și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție,

săvârșite asupra a doi copii.

Aceste împrejurări au fost costate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și anume: - prin declarațiile părții vătămate xxxxx (f. d. 156-163, vol. I); - prin

declarațiile părții vătămate xxxxx (f. d. 18-20, vol. II); - prin declarațiile martorului

Gorceag Daniela (f. d. 234-236, vol. I); - prin declarațiile martorului Chițanu Nicolae

2

(f. d. 221-222, vol. I); procesul-verbal de audiere a părții vătămate xxxxx din 12 iunie

2017 (f. d. 12- 14, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a părții vătămate xxxxx din 14

iunie 2017 (f. d. 23, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a martorului Gore Tatiana din

21 iunie 2017 (f. d. 25, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a martorului Gorceac

Daniela din 12 iunie 2017 (f. d. 27 - 28, Vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului Nicolae Chițanu din 26 iunie 2017 (f. d. 30, Vol. I); procesul-verbal de

audiere a bănuitului Cataraga Gheorghe din 15 iunie 2017 (f. d. 37-39, Vol. I);

procesul-verbal de confruntare din 21 iunie 2017 la care au participat partea vătămată

xxxxx și inculpatul Cataraga Gheorghe (f. d. 70, 71, Vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 28 iunie 2017 la care au participat partea vătămată xxxxx și

inculpatul Cataraga Gheorghe (f. d. 73, Vol. I). 26.

Astfel, instanța de apel a conchis că, aceste probe scrise și documentele

examinate, coroborează cu declarațiile părților vătămate xxxxx, a martorilor Gorceag

Daniela și Chițanu Nicolae, cât și cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată

mai sus prin prisma prevederilor art. 101 CPP, care indică la Cataraga Gheorghe ca la

persoana care, în perioada de timp ianuarie 2017 - mai 2017, cunoscând cu

certitudine că xxxxx sunt minore, folosindu-se de starea de vulnerabilitate socială și

financiară a acestora, în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea

serviciilor de prostituție de către aceste persoane, le-a adăpostit pe xxxxx în

apartamentul pe care îl închiria pe adresa din mun. Chișinău, str. Tofan. nr. 6.

Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe le-a îndemnat și determinat pe

xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în prealabil cu clienții

despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, referitor la care urmau să achite bani

în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În aceste condiții, Cataraga Gheorghe le însoțea

pe minorele xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun. Chișinău, unde aceste persoane

întrețineau raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii i se transmiteau

lui Cataraga Gheorghe.

Colegiul penal a constatat că, instanța de fond neîntemeiat a dispus achitarea lui

Cataraga Gheorghe pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii

deoarece reieșind din cele sus-indicate în volum deplin s-a dovedit vinovăția

inculpatului de comiterea infracțiunii imputate lui, fiind prezente în acțiunile acestuia

elementele componenței de infracțiune prevăzută art. 206 alin. (3), lit. b) Cod Penal,

după indicii, traficul de copii, recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul

exploatării sexuale, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii.

La stabilirea pedepsei inculpatului Cataraga Gheorghe instanța de apel a ținut

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea

comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, de

persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, cât și de faptul, că inculpatul Cataraga Gheorghe

nu și-a recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în

care s-a pomenit, prin urmare nu se căiește și consideră că îndreptarea și reeducarea

lui este posibilă cu aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 15 (cincisprezece)

ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a

3

exercita activitate în domeniul educației, învățământului și turismului pe un termen

de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis.

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cataraga Gheorghe, indicând temeiul art.

427 alin.1) pct. 8) Cod procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15.10.2018

cu menținerea fără modificări a sentinței judecătoriei Centru mun. Chișinău din

04.01.2018.

5.1. În motivarea recursului avocatul a indicat că în acțiunile inculpatului nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, care a influențat temeinicia soluției adoptate de

către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art.

art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Așa dar, instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului,

și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal

la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care

constituie temei de casare a deciziei pronunțate de ea, prevăzut de art.427 alin.(l) pct.

8) Cod procedură penală.

Consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată, bazată pe aprecierea

eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult instanța de apel a examinat

cauza unilateral. Atât la urmărirea penală cât și în cadrul examinării cauzei în instanța

de fond și apel inculpatul nu și-a recunoscut vina. În instanța de apel părțile vătămate

nu au fost audiate pentru a-și confirma sau infirma declarațiile.

Martorii audiați însă nu au confirmat declarațiile părților vătămate date în cadrul

urmăririi penale și instanța de fond, ori acestea nu au fost martorii direcți la presupusa

faptă.

Latura obiectivă a infracțiunii art. 206 Cod penal este complexă, prevede

următoarele modalități de realizare a laturii obiective a infracțiunii: recrutarea,

transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau

primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane

care deține controlul asupra copilului în scopurile indicate în dispoziția legii.

Urmare, menționez că sentința instanței de fond este una legală și întemeiată ori

din cumulul de probe administrate nu a fost dovedit faptul recrutării părților vătămate

și adăpostirii acestora în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție.

Ori instanța de fond a constatat că părțile vătămate au venit la inițiativa lor să

locuiască în apartamentul unde locuia și inculpatul. Astfel, instanța de fond nu a

constatat rolul activ al inculpatului în selectarea persoanelor în vederea exploatării

sexuale în prostituție, nefiind dovedită recrutarea părților vătămate sau adăpostirea

lor. Mai mult, a fost constatat faptul că xxxxx încă până a face cunoștință cu

inculpatul practica prostituția (f.d.34 vol. II).

Corect instanța de fond a concluzionat că inculpatul nu cunoștea vârsta părților

vătămate, ori xxxxx spunea că are 18 ani. Iar ce vârstă are xxxxx nu a fost demonstrat

că inculpatul cunoștea ori nu a fost probat prin declarațiile vreunui martor.

Mai mult, țin să atrag atenția că, partea vătămată xxxxx, fiind citată de instanța

de fond pentru a fi audiată suplimentar în legătură cu apariția unor noi circumstanțe,

4

aceasta nu s-a conformat solicitării și a avut un comportament nerespectuos a

deconecta telefonul și nu a fost găsită la domiciliul indicat de ea.

Ce se referă la martorul Gorceac Daniela în instanța de fond s-a constat că acesta

a dat declarații contradictorii persistând multe divergențe în raport cu alte probe

administrate, și corect instanța a privit declarațiile acesteia critic.

Astfel instanța de apel ilegal a condamnat inculpatul, dând o interpretare eronată

probelor administrate pe caz.

Potrivit hotărârii Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr. 5 sentința de

condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal.

Cu referire la cele menționate conform principiului prezumției nevinovăției,

toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în

favoarea inculpatului ( art.8 CPP).

În această ordine de idei, având în vedere că nu s-au acumulat probe care ar

dovedi cert vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206

alin.(3) lit. b) Cod penal, consideră apărarea că decizia instanței de urmează a fi

casată, deoarece nu s-a dovedit prin probe incontestabile că acesta este vinovat în

comiterea infracțiunii imputate, cu menținerea fără modificări a sentinței instanței de

fond.

inculpatului Cataraga Gheorghe, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11

Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că lipsesc temeiuri

de casare a hotărârii contestate.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

5

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

După cum rezultă din actele cauzei, procurorul declarând apel a solicitat casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 ianuarie 2018, prin care

Cataraga Gheorghe a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.

(3), lit. b) Cod Penal, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cataraga Gheorghe să

fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3), lit. b)

Cod Penal și în baza acestei norme a-i stabili o pedeapsă în formă de închisoare pe un

termen de 15 ani.

Instanța de apel judecând apelul procurorului l-a admis și Cataraga Gheorghe a

fost condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3), lit. b) Cod

Penal, motivând că la caz probatoriul administrat dovedește vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii încriminate și anume traficul de copii, adică - recrutarea și

adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție,

săvârșite asupra a doi copii, fiind prezentele elementele constitutive ale infracțiunii.

Verificând argumentele invocate în recursul declarat în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori

de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțând soluția sa fără

respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CtEDO, precum și a practicii

judiciare stabilite.

De către instanța de fond, inculpatul Cataraga Gheorghe a fost achitat și în

această situație potrivit art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecând apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o

hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor

acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un

mod substanțial condamnarea inculpatului.

Această normă imperativă procesual penală nu a fost respectată de către instanța

de apel.

Prin urmare, analizând textul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că,

concluzia de condamnare a lui Cataraga Gheorghe în baza art.206 alin.(3), lit. b) Cod

penal, este bazată pe declarațiile părților vătămate xxxxx, a martorilor Gorceag

Daniela, Gore Tatiana, date în cadrul primei instanțe care au fost apreciate în vederea

achitării.

Adică soluția condamnării inculpatului este adoptată de către instanța de apel pe

baza probelor acuzării, fiind respinse probele apărării, fără a fi apreciate fiecare probă

conform prevederilor art.101 Cod procedură penală.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul consideră necesar de menționat că,

6

instanța de apel la examinarea apelului, a audiat în instanța de apel numai martorul

Chițanu Nicolae (f.d.152, vol. II) și inculpatul (f.d.161, vol. II), iar declarațiile

părților vătămate și a celorlalți martori au fost doar citite.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel își întemeiază soluția

pe declarațiile părții vătămate xxxxx (f.d.23, vol. I și 18-20, vol. II), date contrar

condițiilor speciale, prevăzute de art.1101 Cod procedură penală cât și procesul-verbal

de confruntare din 28 iunie 2017 între partea vătămată xxxxx și inculpatul Cataraga

Gheorghe (f.d.73, Vol. I), contrar prevederilor normelor procesual penale, or, din

procesul-verbal de confruntare menționat rezultă, că inculpatul Cataraga Gheorghe a

refuzat să fie petrecută confruntarea cu partea vătămată xxxxx (f.d.73, Vol. I),

circumstanțe ce constituie erori procedurale care se încadrează în prevederile art. 427

al.1 pct.6 Cod procedură penală.

Necesar este de menționat și acel fapt că, instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor înaintate atât de acuzare, cât și de apărare.

Totodată, Colegiul reține și comportamentul pasiv al procurorului, care n-a

asigurat prezența părților vătămate în ședința de judecată, care sunt pe teritoriul țării,

solicitând să fie date citire declarațiilor părților vătămate în ședință fără să-și

argumenteze poziția, bazându-se pe existența confruntărilor între acestea cu

inculpatul, care de fapt nu era deplin corectă, poziție preluată de instanța de apel, fără

a consulta părerea apărării (f.d.165 v.II).

Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor

și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat în primă

instanță.

Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a părților vătămate,

inculpatului, cât și a anumitor martori solicitați de părți (hotărârile CtEDO Popovici

c. Moldovei din 27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007).

Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o

mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

învinuitului (hotărârea Spînu c. României din 29.04.2008).

În cazul în care o instanță de apel este chemată să examineze o cauză cu privire

la fapte și probleme de drept și să facă o evaluare completă a problemei vinovăției

sau a nevinovăției reclamantului, nu se poate ca aceste probleme să fie examinate fără

analiza nemijlocită a probelor (cauzele Constantinescu c. României, nr.28871/95;

Marcos Barrios c. Spaniei, nr.17122/07).

De asemenea, în cauza Kashlev c. Estoniei, nr. 22574/08, § 48-50, 26.04.2016,

Curtea a precizat că autoritatea responsabilă de a decide cu privire la vinovăția sau

nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să asculte victimele, învinuitul și

martorii în persoană și să evalueze credibilitatea acestora și că evaluarea credibilității

este o sarcină complexă care nu poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei

înregistrări a declarațiilor lor, cu atât mai mult în cazul în care sunt avute în vedere

doar unele declarații.

Totodată, Curtea a reținut că condamnarea reclamantului fără audierea sa, a

victimelor și a martorilor, după achitarea acestuia de către prima instanță, este

contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 din Convenție.

7

De altfel, Colegiul penal lărgit menționează și faptul, că în baza principiului

contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de

jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probațiunii în

ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de

stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului, inclusiv prezentarea și

audierea martorilor, această obligație îi revine „(…) celor care au responsabilitatea de

a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat (…)” (cauza CtEDO Dan c. Moldovei

din 05.07.2011).

În speță, acuzatorul de stat, după o sentință de achitare, nu a întreprins toate

măsurile în vederea audierii părților vătămate și a celorlalți martori ai acuzării, iar

instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare, depozițiile acestora din prima

instanță, dându-le o altă apreciere.

Raportând cele menționate la cazul supus judecării Colegiul conchide că, în

esență, Curtea de apel a întemeiat condamnarea inculpatului pe o nouă interpretare a

declarațiilor a cărui autor nu a fost audiat de instanță. Astfel, a adoptat o poziție opusă

celei din hotărârea primei instanțe, care l-a achitat pe inculpat.

Adică, în speță, inculpatul a fost declarat vinovat pe baza acelorași mărturii care

i-au determinat pe primii judecători să se îndoiască de temeinicia acestor declarații

respingându-le și adoptând o soluție de achitare a acestuia în primă instanță.

Prin urmare, Colegiul consideră că pronunțarea condamnării inculpatului fără

audierea martorilor, deși acesta fusese achitat, este contrară cerințelor unui proces

echitabil în sensul art.6 § 1 din Convenție. Instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile sale de condamnare pe probele cercetate de către prima

instanță, care a dispus achitarea.

Totodată, instanța de recurs nu poate reține ca fondate, nici concluziile primei

instanțe privind achitarea inculpatului, motivarea căreia este incompletă, unilaterală,

luând partea apărării, fără a da apreciere tuturor probelor cercetate, conform art.101

Cod procedură penală, fără a analiza învinuirea adusă inculpatului în raport cu

probele prezentate de acuzare, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată,

motiv pentru care solicitările apărării din recurs privind menținerea sentinței primei

instanțe nu pot fi admise.

În concluzie, Colegiul lărgit constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea contestată nu cuprinde motive pe care

se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze desfășurat și profund probele administrate în

cauză, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată și, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, prin care să ofere răspunsuri la apelurile procurorului și

8

părții vătămate.

Se menționează că potrivit art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru

instanța care va judeca apelul, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura

în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

Dat fiind faptul că, unicul temei legal pentru deținerea în arest a inculpatului

Cataraga Gheorghe este decizia instanței de apel, executarea pedepsei închisorii, va

înceta de drept odată cu casarea deciziei de condamnare contestate, acesta revenind la

statutul de inculpat achitat, respectiv Cataraga Gheorghe urmează a fi eliberat din

penitenciar, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de

arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele

inculpatului Cataraga Gheorghe.

Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Cataraga Gheorghe xxxxx, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Cataraga Gheorghe urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința lui nu

este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa închisorii

în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

9