1ra-1204/20 — art. 206 al. 3 lit. b CP

Prima instanță: 20.07.2017 - 04.01.2018;

Instanța de apel: 31.01.2018 - 15.10.2018; 23.04.2019 – 17.12.2019;

Instanța de recurs: 26.11.2018 – 19.03.2019; 16.03.2020 – 01.07.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 ianuarie 2018, Cataraga Gheorghe învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost achitat din motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, inculpatul Cataraga Gheorghe, prin rechizitoriu se învinuiește în ceea că el, în perioada de timp ianuarie 2017 - mai 2017, cunoscând cu certitudine că cet. Xxxxx Xxxxx este minoră, folosindu- se de starea de vulnerabilitate socială și financiară a acesteia, în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către această persoană, a adăpostit-o pe Xxxxx Xxxxx în apartamentul pe care îl închiria pe adresa din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe a îndemnat-o și determinat-o pe Xxxxx Xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, 1 referitor la care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În aceste condiții, Cataraga Gheorghe o însoțea pe minora Xxxxx Xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde această persoană întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii i se transmiteau lui Cataraga Gheorghe. Tot el, Cataraga Gheorghe, se mai învinuiește și în aceea că, în perioada lunii mai 2017, cunoscând cu certitudine că cet. Xxxxx Xxxxx este minoră, folosindu-se de stare de vulnerabilitate socială și financiară a acesteia, în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către ea, a adăpostit-o în apartamentul pe care îl închiria pe adresa din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe a îndemnat-o și determinat-o pe Xxxxx Xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, referitor la care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În continuare, Cataraga Gheorghe o însoțea pe Xxxxx Xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde această persoană întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii i se transmiteau inculpatului Cataraga Gheorghe. Acțiunile inculpatului Cataraga Gheorghe au fost încadrate de către acuzatorul de stat în baza art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, adică „Traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi sau mai mulți copii”. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul Chiranda Vera, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 ianuarie 2018, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: a-l recunoaște vinovat pe Cataraga Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.1 În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că, pe parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirma cu certitudine săvârșirea de către Cataraga Gheorghe a infracțiunii imputate, ce se caracterizează prin intenție directă și anume este evident din conglomeratul probelor administrate la dosar, că Cataraga Gheorghe, avea ca scop tragerea de foloase materiale în rezultatul practicării prostituției, fapt confirmat de către minorele Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, a fost admis admite apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cataraga Gheorghe a fost 2 recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, și i s-a numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul educației, învățământului și turismului pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a conchis că, prin acțiunile sale intenționate, Cataraga Gheorghe, a comis infracțiunea prevăzută art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, după indicii, traficul de copii, recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii. Aceste împrejurări au fost costate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și anume: - prin declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx (f. d. 156-163, vol. I); - prin declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx (f. d. 18-20, vol. II); - prin declarațiile martorului Gorceag Daniela (f. d. 234-236, vol. I); - prin declarațiile martorului Chițanu Nicolae (f.d. 221-222, vol. I); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 12 iunie 2017 (f.d. 12- 14, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 14 iunie 2017 (f.d. 23, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a martorului Gore Tatiana din 21 iunie 2017 (f.d. 25, Vol. 1); procesul-verbal de audiere a martorului Gorceac Daniela din 12 iunie 2017 (f.d. 27 - 28, Vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Nicolae Chițanu din 26 iunie 2017 (f.d. 30, Vol. I); procesul-verbal de audiere a bănuitului Cataraga Gheorghe din 15 iunie 2017 (f. d. 37-39, Vol. I); procesul-verbal de confruntare din 21 iunie 2017 la care au participat partea vătămată Xxxxx Xxxxx și inculpatul Cataraga Gheorghe (f.d. 70, 71, Vol. I); procesul-verbal de confruntare din 28 iunie 2017 la care au participat partea vătămată Xxxxx Xxxxx și inculpatul Cataraga Gheorghe (f.d. 73, Vol. I). Astfel, instanța de apel a conchis că, aceste probe scrise și documentele examinate, coroborează cu declarațiile părților vătămate Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx, a martorilor Gorceag Daniela și Chițanu Nicolae, cât și cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care indică la Cataraga Gheorghe ca la persoana care, în perioada de timp ianuarie 2017 - mai 2017, cunoscând cu certitudine că Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx sunt minore, folosindu-se de starea de vulnerabilitate socială și financiară a acestora, în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către aceste persoane, le-a adăpostit pe Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx în apartamentul pe care îl 3 închiria pe adresa din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe le-a îndemnat și determinat pe Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se în prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale, referitor la care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În aceste condiții, Cataraga Gheorghe le însoțea pe minorele Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde aceste persoane întrețineau raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii i se transmiteau lui Cataraga Gheorghe. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond neîntemeiat a dispus achitarea lui Cataraga Gheorghe pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii deoarece reieșind din cele sus-indicate în volum deplin s-a dovedit vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate lui, fiind prezente în acțiunile acestuia elementele componenței de infracțiune prevăzută art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii, traficul de copii, recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii. La stabilirea pedepsei inculpatului Cataraga Gheorghe instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, cât și de faptul, că inculpatul Cataraga Gheorghe nu și-a recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în care s-a pomenit, prin urmare nu se căiește și consideră că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 15 (cincisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul educației, învățământului și turismului pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cataraga Gheorghe, care, indicând temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15.10.2018 cu menținerea fără modificări a sentinței judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04.01.2018. 5.1. În motivarea recursului avocatul a indicat următoarele: - în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art. art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal; 4 - instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate de ea, prevăzut de art. 427 alin. (l) pct. 8) Cod procedură penală; - decizia instanței de apel este neîntemeiată, bazată pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult instanța de apel a examinat cauza unilateral. Atât la urmărirea penală cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel inculpatul nu și-a recunoscut vina. În instanța de apel părțile vătămate nu au fost audiate pentru a-și confirma sau infirma declarațiile. Martorii audiați însă nu au confirmat declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale și instanța de fond, ori acestea nu au fost martorii direcți la presupusa faptă. Latura obiectivă a infracțiunii art. 206 Cod penal este complexă, prevede următoarele modalități de realizare a laturii obiective a infracțiunii: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra copilului în scopurile indicate în dispoziția legii; - sentința instanței de fond este una legală și întemeiată ori din cumulul de probe administrate nu a fost dovedit faptul recrutării părților vătămate și adăpostirii acestora în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție. Ori instanța de fond a constatat că părțile vătămate au venit la inițiativa lor să locuiască în apartamentul unde locuia și inculpatul. Astfel, instanța de fond nu a constatat rolul activ al inculpatului în selectarea persoanelor în vederea exploatării sexuale în prostituție, nefiind dovedită recrutarea părților vătămate sau adăpostirea lor. Mai mult, a fost constatat faptul că Xxxxx Xxxxx încă până a face cunoștință cu inculpatul practica prostituția (f.d. 34 vol. II); - corect instanța de fond a concluzionat că inculpatul nu cunoștea vârsta părților vătămate, ori Xxxxx Xxxxx spunea că are 18 ani. Iar ce vârstă are Xxxxx Xxxxx nu a fost demonstrat că inculpatul cunoștea ori nu a fost probat prin declarațiile vreunui martor. Mai mult, partea vătămată Xxxxx Xxxxx, fiind citată de instanța de fond pentru a fi audiată suplimentar în legătură cu apariția unor noi circumstanțe, aceasta nu s-a conformat solicitării și a avut un comportament nerespectuos a deconecta telefonul și nu a fost găsită la domiciliul indicat de ea; - ce se referă la martorul Gorceac Daniela în instanța de fond s-a constat că acesta a dat declarații contradictorii persistând multe divergențe în raport cu alte probe administrate, și corect instanța a privit declarațiile acesteia critic. 5 Astfel instanța de apel ilegal a condamnat inculpatul, dând o interpretare eronată probelor administrate pe caz. Potrivit hotărârii Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr. 5 sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal; - cu referire la cele menționate conform principiului prezumției nevinovăției, toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului ( art. 8 CPP). În această ordine de idei, având în vedere că nu s-au acumulat probe care ar dovedi cert vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, decizia instanței de urmează a fi casată, deoarece nu s-a dovedit prin probe incontestabile că acesta este vinovat în comiterea infracțiunii imputate, cu menținerea fără modificări a sentinței instanței de fond.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele inculpatului Cataraga Gheorghe, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cataraga Gheorghe, decizia casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 7.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat că, judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. După cum rezultă din actele cauzei, procurorul declarând apel a solicitat casarea sentinței, prin care Cataraga Gheorghe a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cataraga Gheorghe să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal și în baza acestei norme a-i stabili o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 15 ani. Instanța de apel judecând apelul procurorului l-a admis și Cataraga Gheorghe a fost condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivând că la caz probatoriul administrat dovedește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate și anume traficul de copii, adică - recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii, fiind prezentele elementele constitutive ale infracțiunii. Verificând argumentele invocate în recursul declarat în raport cu materialele 6 cauzei, instanța de recurs a constatat că instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțând soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CtEDO, precum și a practicii judiciare stabilite. Analizând textul deciziei instanței de apel, instanța de recurs a constatat că, concluzia de condamnare a lui Cataraga Gheorghe în baza art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, este bazată pe declarațiile părților vătămate Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx, a martorilor Gorceag Daniela, Gore Tatiana, date în cadrul primei instanțe care au fost apreciate în vederea achitării. Adică soluția condamnării inculpatului este adoptată de către instanța de apel pe baza probelor acuzării, fiind respinse probele apărării, fără a fi apreciate fiecare probă conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală. Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs a considerat necesar de menționat că, instanța de apel la examinarea apelului, a audiat în instanța de apel numai martorul Chițanu Nicolae (f.d. 152, vol. II) și inculpatul (f.d. 161, vol. II), iar declarațiile părților vătămate și a celorlalți martori au fost doar citite. Totodată, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel își întemeiază soluția pe declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx (f.d.23, vol. I și 18-20, vol. II), date contrar condițiilor speciale, prevăzute de art. 1101 Cod de procedură penală cât și procesul- verbal de confruntare din 28 iunie 2017 între partea vătămată Xxxxx Xxxxx și inculpatul Cataraga Gheorghe (f.d. 73, Vol. I), contrar prevederilor normelor procesual penale, or, din procesul-verbal de confruntare menționat rezultă, că inculpatul Cataraga Gheorghe a refuzat să fie petrecută confruntarea cu partea vătămată Xxxxx Xxxxx (f.d. 73, Vol. I), circumstanțe ce constituie erori procedurale care se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală. Necesar este de menționat și acel fapt că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor înaintate atât de acuzare, cât și de apărare. Totodată, instanța de recurs a reținut și comportamentul pasiv al procurorului, care n-a asigurat prezența părților vătămate în ședința de judecată, care sunt pe teritoriul țării, solicitând să fie date citire declarațiilor părților vătămate în ședință fără să-și argumenteze poziția, bazându-se pe existența confruntărilor între acestea cu inculpatul, care de fapt nu era deplin corectă, poziție preluată de instanța de apel, fără a consulta părerea apărării (f.d. 165 vol. II). Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându- se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat în primă instanță. 7 Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a părților vătămate, inculpatului, cât și a anumitor martori solicitați de părți (hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din 27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007). Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea Spînu c. României din 29.04.2008). În cazul în care o instanță de apel este chemată să examineze o cauză cu privire la fapte și probleme de drept și să facă o evaluare completă a problemei vinovăției sau a nevinovăției reclamantului, nu se poate ca aceste probleme să fie examinate fără analiza nemijlocită a probelor (cauzele Constantinescu c. României, nr.28871/95; Marcos Barrios c. Spaniei, nr.17122/07). Totodată, instanța de recurs nu a putut reține ca fondate, nici concluziile primei instanțe privind achitarea inculpatului, motivarea căreia este incompletă, unilaterală, luând partea apărării, fără a da apreciere tuturor probelor cercetate, conform art.101 Cod procedură penală, fără a analiza învinuirea adusă inculpatului în raport cu probele prezentate de acuzare, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, motiv pentru care solicitările apărării din recurs privind menținerea sentinței primei instanțe nu pot fi admise. În concluzie, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea contestată nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința total, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță: Cataraga Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani și 6 (șase) luni în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita activități în domeniul migrației și turismului pe un termen de 5 (cinci) ani. 8.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat că, audiind inculpatul, partea vătămată și martorul, verificând declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, în ordinea prevăzută de lege, instanța de apel a constatat: Cataraga Gheorghe în perioada de timp ianuarie 2017 - mai 2017, aflându-se în mun. Xxxxx, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul recrutării și adăpostirii 8 copiilor în scop de exploatare sexuală comercială, în prostituție, cunoscând cu certitudine că cet. Xxxxx Xxxxx, născută la 14.05.2000 este minoră, prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către ea, a recrutat-o și adăpostit-o în apartamentul pe care îl închiria pe adresa mun. Xxxxx str. Xxxxx, nr. xx. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe întru realizarea intențiilor sale infracționale de exploatare sexuală comercială în prostituție, obținând consimțământul minorei Xxxxx Xxxxx a îndemnat- o și determinat-o pe aceasta să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale pentru care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În continuare, Cataraga Gheorghe o însoțea pe minora Xxxxx Xxxxx, la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde aceasta întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii îi transmitea lui Cataraga Gheorghe. Tot el, Cataraga Gheorghe în perioada lunii mai 2017, aflându-se în mun. Xxxxx, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul recrutării și adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială, în prostituție, cunoscând cu certitudine că cet. Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx, este minoră, prin abuz depoziție de vulnerabilitate manifestată prin „situația precară” din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către ea, a recrutat-o și adăpostit-o în apartamentul pe care închiria pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xx. Ulterior, urmărind scopul scontat, Cataraga Gheorghe întru realizarea intențiilor sale infracționale de exploatare sexuală comercială în prostituție, obținând consimțământul minorei Xxxxx Xxxxx a îndemnat-o și determinat-o pe aceasta să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale pentru care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În continuare, Cataraga Gheorghe o însoțea pe minora Xxxxx Xxxxx, la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde aceasta întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii îi transmitea lui Cataraga Gheorghe. Vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii constatate se dovedește prin probatoriul administrat în cauză. Analizând declarațiile părților vătămate Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx instanța de apel a constatat că ele reflectă situația veridică privind traficarea acestora de către inculpat. Declarațiile părților vătămate coroborează cu celelalte probe administrate: 9 procesul - verbal de audiere a părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 12 iunie 2017; procesul - verbal de audiere a părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 14 iunie 2017; declarațiile martorului Gore T.; procesul - verbal de audiere a martorului Gorceac D. din 12 iunie 2017; procesul - verbal de audiere a martorului Chițanu N. din 26 iunie 2017; procesul - verbal de audiere a bănuitului Cataraga G. din 16 iunie 2017; declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 06 septembrie 2017; declarațiile martorului Chițanu N. din 25 septembrie 2017; declarațiile martorului Gorceag D.; declarațiile martorului Aftinescu L. din 01 noiembrie 2017; declarațiile martorului Ghiumișliu E. din 01 noiembrie 2017; declarațiile martorului Cataraga M. din 01 noiembrie 2017; declarațiile martorului Blanari O. din 01 noiembrie 2017; declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 20 iunie 2019; declarațiile martorului Chițanu N. din 08 octombrie 2019; declarațiile inculpatului Cataraga G. din 17 decembrie 2019. Aceste probe confirmă existența infracțiunii constatate, identificarea subiectului infracțiunii și, respectiv, vinovăția inculpatului, precum și împrejurările cauzei cu privire la traficarea părților vătămate minore Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx. Versiunea inculpatului nu are acoperire probatorie și se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și relevate în cuprinsul sentinței, verificate și apreciate, din nou, de instanța de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat. Deși, în cursul procesului penal, inculpatul Cataraga G. a pledat nevinovat, probele administrate în cauză, din punct de vedere al coroborării lor, conduc la concluzia certă privind vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate. Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală specială, instanța de apel califică fapta constatată în baza art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal: traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexual, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii. Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a luat în considerație prevederile din art. 7, 61, 70 și 75 Cod penal, ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de scopul de prevenire a fenomenului infracțional, etc. Inculpatul Cataraga G. anterior necondamnat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, a săvârșit o infracțiune, care potrivit articolului 16 alin. (5) Cod 10 penal, se clasifică ca fiind deosebit de gravă. Urmărind scopul corectării și reeducării inculpatului, precum și cel de prevenire a fenomenului infracțional, instanța a considerat rezonabilă și oportună aplicarea pedepsei cu închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și a desfășura activități în domeniul Turismului și Migrației pe termenul fixat. Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege nu se constată.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cataraga Gheorghe, care, indicând temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17.10.2019 cu menținerea fără modificări a sentinței judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04.01.2018. 9.1. În motivarea recursului avocatul a indicat următoarele: - în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal; - instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatei, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate de ea, prevăzut de art. 427 alin. (l) pct. 8) Cod procedură penală; - decizia instanței de apel este absolut ilegală și neîntemeiată, bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult instanța de apel a examinat cauza unilateral; - atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel inculpatul nu și-a recunoscut vina. Atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei vinovăția lui Cataraga Gheorghe în comiterea infracțiunii incriminate prin prisma art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității, utilității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării probelor nu și-a găsit conformare. - inculpatu pe parcursul cercetării cauzei la urmărirea penală nu și-a recunoscut vina explicând că nu i-a propus părților vătămate Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx să presteze servicii sexuale nu a primit careva bani de la părțile vătămate și nici vârsta acestora. Declarații depuse de partea vătămată Xxxxx Xxxxx împotriva lui este o răzbunare, deoarece o perioada a concubinat cu partea vătămată cât timp a fost certat cu logodnica sa Olga. Apoi când s-a împăcat cu Olga a întrerupt relațiile cu Cristina. Iar când a cerut-o în căsătorie pe Olga atunci Xxxxx Xxxxx din gelozie a și depus 11 plângere la poliție pentru a se răzbuna; - Cataraga Gh. nu cunoștea ce vârstă aveau părțile vătămate Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx și de relațiile acestora cu alți bărbați. Deseori ieșeau împreună în oraș și au fost situații când el le aștepta. A mai arătat că Xxxxx Xxxxx se folosea de telefonul lui mobil și comunica pe rețelele de socializare, deoarece el avea internet nelimitat; - martorii audiați nu au confirmat declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale și instanța de fond, ori acestea nu au fost martorii direcți la presupusa faptă; - latura obiectivă a infracțiunii art. 206 CP este complexă, prevede următoarele modalități de realizare a laturii obiective a infracțiunii: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra copilului în scopurileindicate în dispoziția legii. Urmare, menționez că sentința instanței de fond este una legală și întemeiată ori din cumulul de probe administrate nu a fost dovedit faptul recrutării părților vătămate și adăpostirii acestora în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție. Ori instanța de fond a constatat că părțile vătămate au venit la inițiativa lor să locuiască în apartamentul unde locuia și inculpatul. Astfel, instanța de fond nu a constatat rolul activ al inculpatului în selectarea persoanelor în vederea exploatării sexuale în prostituție, nefiind dovedită recrutarea părților vătămate sau adăpostirea lor. Mai mult a fost constatat faptul că Xxxxx Xxxxx încă până a face cunoștiță cu inculpatul practica prostituția (f.d. 34 vol. II); - corect instanța de fond a concluzionat că inculpatul nu conoștea vârsta părților vătămate, ori Xxxxx Xxxxx spunea că are 18 ani. Iar ce vârstă are Xxxxx Xxxxx nu a fost demostrat că inculpatul cunoștea ori nu a fost probat prin declarațiile vreunui martor. Mai mult, partea vătămată Xxxxx Xxxxx, fiind citată de instanța de fond pentru a fi audiată suplimentar în legătură cu apariția unor noi circumstanțe, aceasta nu s-a conformat solicitării și a avut un comportament nerespectuos a deconecta telefonul și nu a fost găsită la domiciliul indicat de ea; - ce se referă la martorul Gorceac Daniela în instanța de fond s-a constat că acesta a dat declarații contradictorii persistând multe devirgențe în raport cu alte probe administrate, și corect instanța a privit declarațile acesteia critic. Astfel, instanța de apel ilegal a condamnat inculpatul, dând o interpretare eronată probelor administrate pe caz; - instanța de apel a întemeiat condamnarea inculpatului pe o nouă interpretare a declarațiilor a cărui autor nu a fost audiat de instanță. Astfel, a adoptat o poziție opusă celei din hotărârea primei instanțe, care l-a achitat pe inculpat. Adică, în speță, 12 inculpatul a fost declarat vinovat pe baza acelorași mărturii care a determinat prima instanță să se îndoiască de temeinicia acestor declarații respingându-le și adoptând o soluție de achitare a acestuia în primă instanță. Prin urmare, consideră inculpatul că pronunțarea condamnării fără audierea tuturor martorilor, deși acesta fusese achitat, este contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale de condamnare pe probele cerceta de către prima instanță, care a dispus achitare.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, deoarece criticele formulate de recurent sunt neîntemeiate, iar instanța de apel au examinat cauza sub toate aspectele, complet, obiectiv, corect apreciind probele administrate în confirmarea învinuirii aduse inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit argumentelor menționate în recursul ordinar declarat, Colegiul penal reține că, recurentul indică alegații în privința lipsei elementului – vinovăția, în acțiunile imputate, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, ce stipulează cazul că: „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurentului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. 13 Colegiul penal atestă că din analiza textului recursului declarat de recurent, prin restul criticilor descrise în pct. 5 a prezentei decizii, acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, impunându-și propria apreciere și interpretare subiectivă a probelor administrate în prezenta cauză penală, menționând că vinovăția în privința sa e întemeiată pe presupuneri, fără a fi administrate probe ce ar demonstra-o, iar Colegiul penal în privința acestor alegații, notează că nu pot fi acceptate din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Totodată, ce ține de temeiul de recurs ce rezultă din criticile recurentului redate în recurs, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate minore Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx, a martorilor Chițanu N., acestea, cât și inculpatul, fiind audiat din nou în ședința instanței de apel potrivit procedurii de judecare a apelului declarat împotriva sentinței de achitare și pronunțarea hotărârii de condamnare, prescrise în art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, toate fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, probele administrate demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexual, comerciale, în prostituție, săvârșite asupra a doi copii. Critica avocatului, precum că instanța de apel cercetând toate probele administrate a stabilit incorect vinovăția inculpatului, urmând a fi achitat din motivul lipsei elementelor infracțiunii imputate și anume nu se conține prezența laturii obiective și 14 subiective a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, Colegiul penal o respinge ca fiind neîntemeiată, deoarece instanța de apel a analizat minuțios aceste aspecte și s-a expus argumentat în privința lor. Cu toate acestea, instanța de recurs va purcede la analiza acestor elemente în prezenta speță în coraport cu circumstanțele constatate și probele administrate. Astfel, potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 206 Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă care se concretizează în acțiune. Această acțiune se poate înfățișa sub oricare din următoarele modalități normative: 1) recurutarea victimei; 2) transportarea victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea victimei; 6) darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra victimei. Astfel, Cataraga Gh. le-a recrutat și adăpostit pe minorele Topală I. și Midori C. în scop de exploatare sexuală și abuz de poziție de vulnerabilitate, deoarece, în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele de recrutare a victimei, care presupune racolarea victimei în vederea deplasării ei către punctul de destinație, iar existența recrutării nu depinde nici de realizarea scopului de exploatare, nici de faptul dacă ulterior vor urma etapele de transportare, transfer, adăpostire sau primire a victimei, precum și de adăpostire a victimei. Infracțiunea prevăzută de art. 206 Cod penal, este o infracțiune formală și se consideră consumată chiar și în urma adăpostirii, indiferent de survenirea consecințelor prejudiciabile. Prin urmare, instanța de recurs atestă, instanța de apel just a constatat că Cataraga Gh. prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supravețuirii sociale, în scopul de a trage foloase financiare și a înlesni prestarea serviciilor de prostituție de către minorele Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx, le-a recrutat și adăpostit, în apartamentul pe care îl închiria pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx. Ulterior, întru realizarea intențiilor sale infracționale de exploatare sexuală comercială în prostituție, obținând consimțământul minorelor le-a îndemnat și determinat să presteze servicii sexuale contra plată, înțelegându-se prealabil cu clienții despre locul, costul și timpul serviciilor sexuale pentru care urmau să achite bani în sumă de 800 lei pentru fiecare oră. În continuare, Cataraga Gheorghe le însoțea pe minorele Xxxxx și Xxxxx, la diferite adrese pe teritoriul mun. Xxxxx, unde aceasta întreținea raporturi sexuale contra plată cu diferiți clienți, iar banii îi transmitea lui Cataraga Gheorghe. Astfel, instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze 15 deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cataraga Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 iulie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecătorii Guzun Ion Catan Liliana 16