1ra-1606/2018 — art. art. 42 alin. 2, 5, 188 alin. 3 lit. b, d CP

1ra-1606/2018 — art. art. 42 alin. 2, 5, 188 alin. 3 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1606/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Țurcan Anatolie, Boico Victor, Catan Liliana și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Druță Boris în numele inculpatului Nazaria Nicolae și de către avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului Conica Viorel, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Strășeni, sediul Central din 01 decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 mai 2018, în cauza penală în privința lui

Nazaria Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx

și

Conica Viorel xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.12.2009 – 07.02.2013;

Instanța de apel: 25.04.2013 – 04.03.2014;

Prima instanță: 16.04.2014 – 01.12.2017;

Instanța de apel: 23.01.2018 – 03.05.2018;

Instanța de recurs: 16.07.2018 – 18.12.2018.

A C O N S T A T A T:

Nazaria Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, la 10 (zece) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

Conform prevederilor art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost

adăugată pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 24 decembrie

2009, fiindu-i stabilită definitiv pedeapsa 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Conica Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42

alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

1

În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugată pedeapsa

aplicată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie

2010, fiindu-i stabilită definitiv pedeapsa 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Baciu Ștefan, Gavrilenco Igor,

Dosca Constantin și Pereu Vitalie.

a fost casată sentința Judecătoriei Strășeni din 07 februarie 2013 și dispusă

rejudecarea cauzei în Judecătoria Strășeni.

Nazaria Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42

alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 alin. (1), (3) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

stabilită i-a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 24 decembrie 2009, stabilindu-i lui Nazaria Nicolae

pedeapsa definitivă 14 (paisprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip închis.

Conica Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 323

alin. (1) Cod penal, cauza penală fiind încetată în legătură cu expirarea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Pereu Vitalie, Baciu Ștefan,

Dosca Constantin și Gavrilenco Igor, însă în privința acestora hotărârile

judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

inculpații Nazaria Nicolae și Conica Viorel, împreună cu alte persoane sunt

învinuiți că în perioada anilor 2008-2009 au săvârșit infracțiuni, care au fost

comise în următoarele circumstanțe.

Episodul atacului tâlhăresc asupra cet. Boboglo Constantin.

Inculpatul Nazaria Nicolae, împreună cu alte persoane au elaborat un plan

comun de comitere a infracțiunii respective împărțind rolul fiecăruia în săvârșirea

ei.

Astfel, potrivit planului respectiv, una dintre persoane era responsabilă de

asigurarea cu transport a participanților la comiterea infracțiunii și, în acest scop,

cunoscând faptul că Conica (Roșeț) Viorel dispune de mijloc de transport, i-a

solicitat acestuia să-i transporte din mun. Chișinău în Strășeni comunicându-i că

merg la o persoană pentru ca să-și recupereze o datorie.

Urmărindu-și intenția de a comite infracțiunea, la 26 iulie 2009, aproximativ

la ora 20:30, Nazaria Nicolae împreună cu alte 2 persoane și Conica (Roșeț) Viorel,

care se afla la volanul automobilul model ,,Mazda 626” n/î xxxxx s-au deplasat din

mun. Chișinău în or. Strășeni.

La ora 21:00, Nazaria Nicolae și persoanele cu care s-au deplasat din

mun. Chișinău s-au întâlnit cu încă alte două persoane care deja îi așteptau în

apropierea casei din xxxxx cu scopul ca împreună să se deplaseze la locul comiterii

crimei.

Continuându-și acțiunile infracționale, în jurul orelor 22:30 în aceeași seară,

Nazaria Nicolae, cu încă alte patru persoane au urcat în automobilul menționat, la

2

volanul căruia se afla Conica (Roșeț) Viorel și s-au deplasat până la locul indicat de

către 2 persoane participante la săvârșirea infracțiunii, pe xxxxx unde au coborât

din automobil.

La cererea unuia din participanții la săvârșirea infracțiunii, Conica (Roșeț)

Viorel a rămas în automobilul pe care-l conducea, iar altă persoană a rămas la

intersecția străzilor din apropierea casei xxxxx cu scopul de a-i informa pe

Nazaria Nicolai și celelalte 4 persoane despre vreun eventual pericol de apariție al

poliției la locul săvârșirii infracțiunii.

În continuare, acționând conform planului elaborat, aproximativ la ora

23:00, Nazaria Nicolae, împreună cu celelalte 4 persoane și-au acoperit fețele până

la ochi cu bucăți din material pregătite din timp și au pătruns în casa lui

Boboglo Constantin din xxxxx, unde atacându-l pe acesta, l-au doborât la pământ,

l-au imobilizat legându-i mâinile și picioarele cu fire electrice și o curea pe care le-

au depistat la locul comiterii infracțiunii, apoi au continuat să aplice forța fizică

față de el manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, înfăptuindu-și acțiunile

criminale, în scopul de a o impune pe partea vătămată să le transmită banii, aceștia

au fiert apă pe care au turnat-o pe capul ei și, ulterior i-au îmbrăcat pe cap o pungă

din polietilenă asfixiindu-l.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 245/D din 17 septembrie

2009, părții vătămate i-au fost cauzate: traumă acută cranio-cerebrală,

manifestată prin comoție cerebrală, fractura coastei a VI pe stânga, echimoză a

pleoapelor, arsură termică gradul II-III a gâtului, feței pe suprafața de 5 % care duc

la o dereglare de lungă durată a sănătății, peste 21 zile și se califică ca leziuni

corporale medii.

Pe parcursul schingiuirii părții vătămate, aceștia au smuls de la gâtul ei un

lanț din aur în valoare de 10000 lei cu o cruce din aur în valoare de 2000 lei, au

scos de pe mâna dreaptă a acestuia o brățară din aur la prețul de 8500 lei și un inel

din aur în valoare de 6500 lei pe care le-au sustras. Din odaia respectivă, aceștia

au mai sustras 7276 lei, 60 Euro care potrivit cursului oficial la acea zi constituiau

955,26 lei și o cameră video model „Sony” la prețul de 2500 lei.

În rezultatul acestor acțiuni, părții vătămate Boboglo Constantin i-au fost

sustrase bunuri și bani în valoare totală de 31686,5 lei, care pentru el constituie o

daună considerabilă și cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

Ulterior, la 27 iulie 2009, Conica (Roșeț) Viorel, cunoscând faptul că inelul,

lanțul și brățara, toate fiind din aur au fost sustrase și primindu-le de la

Nazaria Nicolae, le-a amanetat la întreprinderea „Casa de aur” și a primit suma de

5700 lei.

Episodul pe cazul sustragerii bunurilor de la cet. Nalev Ion.

Nazaria Nicolae împreună cu alte două persoane, intenționând să sustragă

bunurile altei persoane și dispunând de cheia de la apartamentul xxxxx din

xxxxx care aparține lui Nalev Ion, s-au înțeles în prealabil să meargă în

apartamentul respectiv de unde să sustragă bunurile existente în el.

Astfel, la 12 august 2009, potrivit planului existent, Nazaria Nicolae l-a

telefonat pe Conica (Roșeț) Viorel, pe care l-a rugat să meargă cu automobilul pe

care-l poseda la acel moment, model „Ford tranzit” n/î xxxxx la Strășeni,

comunicându-i că urmează să transporte bunurile unei persoane din Strășeni în

Chișinău.

3

Aproximativ la ora 19:00 în aceeași zi, Nazaria Nicolae împreună cu alte

două persoane și Conica (Roșeț) Viorel, care era la volanul automobilului

menționat, s-au deplasat pe adresa respectivă unde una dintre persoanele

participante la săvârșirea infracțiunii a descuiat apartamentul și toți ei au încărcat

în microbuzul menționat bunuri materiale în valoare de 46878,55 lei, cauzând

părții vătămate o daună materială în proporții considerabile.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care: Nazaria Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42,

188 alin. (3), lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, iar în conformitate cu art. 85 Cod penal, a-i stabili pedeapsa

definitivă de 17 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

iar Conica Viorel să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42, 188

alin. (3), lit. b), d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat dezacordul cu blândețea pedepsei,

considerând că aceasta nu corespunde personalităților celor vinovați,

circumstanțelor comiterii infracțiunilor și gradului pericolului social ce îl prezintă

inculpații.

În opinia acuzatorului de stat, prima instanță nu a ținut cont de

circumstanțele cazului, nefiind luate în considerație nici împrejurările de fapt în

care au fost comise infracțiunile, instanța de judecată nu a ținut cont de scopul

pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină

săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane.

5.1. Inculpatul Nazaria Nicolae de asemenea a contestat sentința cu apel,

solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

concretizat termenul de executare a pedepsei.

În motivarea cerințelor sale a invocat că prima instanță a admis o eroare, și

anume de facto inculpatul Nazaria Nicolae s-a aflat sub arest în Penitenciarul

nr. 13 din 24.09.2008 (în sentință se indică 27.08.2009) și nu s-a indicat termenul

de la 03.05.2016 până la data de 01.12.2017, și care execută în prezent pedeapsa

de condamnare în IP Cricova nr. 4 din or. Cricova, mun. Chișinău.

au fost admise apelurile, casată sentința parțial inclusiv din oficiu în baza art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

lui Nazaria Nicolae recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa

închisorii pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Pedeapsa aplicată lui Nazaria Nicolae în baza art. art. 42 alin. (2), 188

alin. (3) lit. b), d) Cod penal, pe termen de 10 (zece) ani închisoare, potrivit art. 385

alin. (4) Cod de procedură penală, pentru constatarea încălcării care a afectat

drepturile inculpatului, a fost redusă, stabilindu-i pedeapsa închisorii pe termen

de 9 (nouă) ani 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugată

parțial pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Strășeni din 24.12.2009,

4

stabilindu-i lui Nazaria Nicolae pedeapsa definitivă de 14 (patrusprezece) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Conica Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42

alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

Pedeapsa aplicată lui Conica Viorel în baza art. 42 alin. (2), 188 alin. (3)

lit. b), d) Cod penal, cu închisoare pe termen de 8 (opt) ani, potrivit art. 385 alin. (4)

Cod de procedură penală, pentru constatarea încălcării care a afectat drepturile

inculpatului, a fost redusă, stabilindu-i pedeapsa închisorii pe termen de 7 (șapte)

ani 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

6.1. Cu referire la episodul atacului tâlhăresc asupra părții vătămate

Boboglo Constantin, judecând apelul declarat de acuzatorul de stat, conform

art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod procedură penală, instanța de apel a constatat, că

inculpatul Conica (Roșeț) Viorel, intenționând să contribuie la sustragerea

bunurile altei persoane prin atac tâlhăresc, împreună cu Nazaria Nicolai, și alte 4

persoane au elaborat un plan comun de comitere a infracțiunii respective

împărțind rolul fiecăruia în săvârșirea ei.

Astfel, potrivit planului respectiv, una dintre persoanele participante la

săvârșirea infracțiunii, care era responsabilă de asigurarea cu transport a

participanților la comiterea infracțiunii și, în acest scop, cunoscând faptul că

Conica (Roșeț) Viorel dispune de mijloc de transport, i-a solicitat acestuia să-i

transporte din mun. Chișinău în Strășeni comunicându-i că merg la o persoană

pentru ca să-și recupereze o datorie.

Urmărindu-și intenția de a comite infracțiunea, la 26 iulie 2009, aproximativ

la ora 20:30, Nazaria Nicolai, împreună cu încă 2 persoane și Conica Viorel care se

afla la volanul automobilul de marcă ,,Mazda 626” n/î xxxxx s-au deplasat din

mun. Chișinău în or. Strășeni. La ora 21:00, Nazaria Nicolae și celelalte 2 persoane

s-au întâlnit cu încă 2 peroane care deja îi așteptau în apropierea casei din

xxxxx cu scopul ca împreună să se deplaseze la locul comiterii crimei.

Continuându-și acțiunile infracționale, în jurul orelor 22:30 în aceeași seară,

Nazaria Nicolai împreună cu alte 4 persoane au urcat în automobilul menționat, la

volanul căruia se afla Conica Viorel și s-au deplasat până la locul indicat de către

cele 2 persoane, pe strada xxxxx unde au coborât din automobil. La cererea unuia

din participanții la infracțiune, Conica (Roșeț) Viorel a rămas în automobilul pe

care-l conducea, iar alt participant la infracțiune a rămas la intersecția străzilor din

apropierea casei xxxxx cu scopul de a-i informa pe Nazaria Nicolai și celelalte 4

persoane despre vreun eventual pericol de apariție al poliției la locul comiterii

infracțiunii.

În continuare, acționând conform planului elaborat, aproximativ la ora

23:00, Nazaria Nicolai împreună cu celelalte 4 persoane și-au acoperit fețele până

la ochi cu bucăți din material pregătite din timp și au pătruns în casa lui

Boboglo Constantin din xxxxx, unde atacându-l pe acesta, l-au doborât la pământ,

l-au imobilizat legându-i mâinile și picioarele cu fire electrice și o curea pe care

le-au depistat la locul comiterii infracțiunii, apoi au continuat să aplice forța fizică

față de el manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, înfăptuindu-și acțiunile

criminale, în scopul de a o impune pe partea vătămată să le transmită banii, aceștia

5

au fiert apă pe care au turnat-o pe capul ei și, ulterior i-au îmbrăcat pe cap o pungă

din polietilenă asfixiindu-l.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 245/D din 17 septembrie

2009, părții vătămate i-au fost cauzate: traumă acută cranio-cerebrală,

manifestată prin comoție cerebrală, fractura coastei a VI pe stânga, echimoză a

pleoapelor, arsură termică gradul II-III a gâtului, feței pe suprafața de 5 % care duc

la o dereglare de lungă durată a sănătății, peste 21 zile și se califică ca leziuni

corporale medii

Pe parcursul schingiuirii părții vătămate, aceștia au smuls de la gâtul ei un

lanț din aur în valoare de 10000 lei cu o cruce din aur în valoare de 2000 lei, au

scos de pe mâna dreaptă a acestuia o brățară din aur la prețul de 8500 lei și un inel

din aur în valoare de 6500 lei pe care le-au sustras. Din odaia respectivă, aceștia

au mai sustras 7276 lei, 60 euro care potrivit cursului oficial la acea zi constituiau

955,26 lei și o cameră video de marcă „Sony” la prețul de 2500 lei.

În rezultatul acestor acțiuni, părții vătămate Boboglo Constantin i-au fost

sustrase bunuri și bani în valoare totală de 31686,5 lei, care pentru el constituie o

daună considerabilă și cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

Ulterior, la 27 iulie 2009, Conica (Roșeț) Viorel, cunoscând faptul că inelul,

lanțul și brățara, toate fiind din aur au fost sustrase și primindu-le de la

Nazaria Nicolae, le-a amanetat la întreprinderea „Casa de aur” și a primit suma de

5700 lei.

Prin acțiunile sale intenționate inculpatul Conica (Roșeț) Viorel a contribuit

la comiterea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, săvârșit de o persoană mascată, prin pătrundere în locuință,

cu cauzarea de daune considerabile, prin schingiuire și de un grup criminal

organizat prin prestarea de servicii infractorilor, favorizarea acestora și prin

amanetarea bunurilor dobândite pe cale criminală, adică a comis infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (5), 188 alin. (3), lit. b), d) Cod penal.

6.2. Cu toate că Nazaria Nicolae, vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut, iar Conica Viorel vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial,

instanța de apel a conchis că vinovăția acestora și-a găsit integral confirmarea în

ședința de judecată prin următoarele mijloace de probă: declarațiile părții

vătămate Boboglo Constantin (f.d. 106-108, vol.XVIII); declarațiile martorului

Negară Igor (f.d. 189-190, vol.XX); procesul-verbal de cercetare la fața locului la

domiciliul lui Boboglo Constantin din xxxxx, în rezultatul cărei acțiuni au fost

ridicate firele electrice și bucățile de material cu care a fost legată partea vătămată

(f.d. 28-38, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2485/d din

11 septembrie 2009 potrivit căruia părții vătămate Boboglo Constantin i-au fost

cauzate vătămări corporale medii (f.d. 76-77, vol.I); descifrările convorbirilor

telefonice ale abonaților Nazaria Nicolae - xxxxx, Roșeț Viorel – xxxxx (f.d.

113-190, vol.I); interceptările convorbirilor telefonice ale discuțiilor purtate de

învinuit și ceilalți coparticipanți la comiterea infracțiunii din conținutul cărora se

concluzionează că toți participanții infracțiunii discută între ei cu referință la

infracțiunea comisă și fac presiuni asupra lui Conica (Roșeț) Viorel (f.d. 199-208,

249-260, vol.I); procesul-verbal din 20 august 2009 de ridicare și examinare a

documentelor de la casa de amanet a biletului de amanet eliberat pe numele lui

Roșeț Viorel și a altor documente (f.d. 264-268, vol.I); procesul-verbal din

6

08 septembrie 2009 și 16 septembrie 2009 de examinare a automobilului model

„Mazda 626” n/î xxxxx și ridicării contractului de închiriere a automobilului

respectiv de către Roșeț Viorel; (f.d. 276-277, vol.I); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanelor inclusiv după fotografie (f.d. 58-99, vol.I);

procesul-verbal de percheziție a domiciliului lui Nazaria Nicolae amplasat pe

adresa xxxxx la 14 august 2009 în procesul căruia a fost depistată camera video ce

aparține lui Boboglo Constantin (f.d. 52-53, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere

a camerei video de către Boboglo Constantin (f.d. 6, vol.II); sentința din

29 septembrie 2010 emisă în privința inculpatului Baltaga Roman (f.d. 17-18,

vol. XIV).

6.3. Instanța de apel a statuat, că prima instanță a stabilit o corectă situație

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Nazaria Nicolae încadrarea

juridică corespunzătoare, și anume art. 42 alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal

– tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

săvârșit de o persoană mascată, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune

considerabile prin schingiuire, de un grup criminal organizat.

Cu referire la acțiunile infracționale ale inculpatului Conica Viorel, instanța

de apel a stabilit că prima instanță greșit a dispus recalificarea acțiunilor acestuia

din prevederile art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (3), lit. b), d) Cod penal în baza

art. 323 alin. (1) Cod penal, considerând că acțiunile infracționale ale inculpatului

Conica Viorel cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal - contribuirea la comiterea tâlhăriei, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, săvârșit de o

persoană mascată, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune considerabile,

prin schingiuire și de un grup criminal organizat prin prestarea de servicii

infractorilor, favorizarea acestora și prin amanetarea bunurilor dobândite pe cale

criminală.

Instanța de apel a respins solicitarea din apelul apărării privind pronunțarea

unei sentințe de achitare în privința lui Nazaria Nicolae, reținând că în cadrul

ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente,

veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunii incriminate.

Așadar, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în apel

precum că inculpatul Nazaria Nicolae, nu a comis infracțiunea incriminată,

invocându-se că la 26 iulie 2009, fiind în alte locații decât locul comiterii

infracțiunii, or, declarațiile inculpaților se contrazic și se combat întru totul prin

probele prezentate și cercetate în ședința de judecată.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat că inculpații

s-au deplasat în or. Strășeni la data comiterii infracțiunii, în componența

identificată, fiind transportați de către Conica Viorel și debarcați în preajma

gospodăriei părții vătămate și, ulterior, după comiterea infracțiunii, părăsind locul

infracțiunii în aceiași componență cu același mijloc de transport, iar bunurile ce au

fost dobândite în urma comiterii infracțiunii și care au fost recunoscute de către

partea vătămată, fiind predate apoi ridicate de la casa de amanet de aceiași

membri ai grupului criminal.

Totodată, instanța de apel a menționat că versiunea de apărare a inculpaților

se combate și prin sentința din 29 septembrie 2010 emisă în privința inculpatului

7

Baltaga Roman, potrivit căreia s-a constatat că Baltaga Roman a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2), lit. b) Cod penal, și anume că la 26 iulie

2009 în jurul orelor 22:00, aflându-se în or. Strășeni, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane a ajutat la săvârșirea infracțiunii inculpaților

Pereu Vitalie, Nazaria Nicolae, Dosca Constantin, Gavrilenco Igor și Baciu Ștefan,

adică sustragerea bunurilor din casa părții vătămate Constantin Boboglo căruia

i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 30000 lei, pentru ce a primit

remunerare de la ei în sumă de 800 lei. Inculpatul Baltaga Roman a explicat cu lux

de amănunte circumstanțele comiterii infracțiunii și rolul fiecărui membru al

grupării criminale la săvârșirea infracțiunii, fapte care la moment nu necesită a fi

dovedite.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apelanților referitor la

administrarea probelor cu încălcarea art. 94 alin. (1) pct. 1), 6), 9) Cod procedură

penală, care constituie probe ce confirmă doar săvârșirea infracțiunii și nu

probează comiterea infracțiunii de tâlhărie de către membrii grupului criminal,

menționând în acest sens că prin actele procesuale întocmite în cadrul urmăririi

penale și care au fost verificate în cadrul cercetării judecătorești se confirmă nu

doar săvârșirea unei infracțiuni, ci și participanții la comiterea atacului tâlhăresc,

fiind depistat și ridicat din domiciliul unui membru al grupului criminal

videocamera sustrasă în urma atacului tâlhăresc și recunoscută de către partea

vătămată Boboglo Constantin; prin documentele ridicate de la casa de amanet se

confirmă faptul depunerii la casa de amanet de către alți membri ai grupului

criminal imediat după comiterea infracțiunii a bijuteriilor din aur care potrivit

descrierilor au fost recunoscute de către partea vătămată; prin descifrările

convorbirilor telefonice se confirmă incontestabil acel fapt că inculpații au ținut

legătura telefonică între ei până, în timpul, dar și după comiterea atacului

tâlhăresc; prin procesul-verbal cu privire la examinarea automobilului se confirmă

incontestabil faptul că la locul și de la locul săvârșirii crimei inculpații au fost

transportați anume cu automobilul model „Mazda 626”, cu n/î xxxxx, condus de

inculpatul Conica Viorel, iar din procesul-verbal cu privire la recunoașterea după

fotografie s-a stabilit incontestabil faptul că un membru al grupului criminal și

anume Conica Viorel l-a recunoscut pe alt membru al grupului criminal anume pe

Dosca Constantin ca persoana care a fost implicată în săvârșirea atacului tâlhăresc

în privința lui Boboglo Constantin la data de 26 iulie 2009.

La fel, instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării

referitor la neadmiterea în calitate de probe a declarațiilor inculpatului

Conica Viorel și Baltaga Roman, din motiv că de către organul de urmărire penală

sau procuror nu a fost luat în calcul că ei au făcut declarații prin aplicarea violenței

și rudele ultimilor au fost implicate în acte de corupție la eliberarea lor, or, aceste

afirmații nu au nici un conținut probatoriu și nu au fost invocate nici de către

inculpații vizați.

În ceea ce privește calificarea acțiunilor infracționale ale inculpatului

Conica Viorel, instanța de apel a notat că prima instanță neîntemeiat a ajuns la

concluzia că între inculpatul Conica Viorel și ceilalți inculpați până la comiterea

infracțiunii nu a avut loc nici o înțelegere și că Conica Viorel nu a promis

inculpatului Dosca Constantin favorizarea, or, la aprecierea faptului dacă a existat

8

din partea lui Conica Viorel o promisiune de favorizare, instanța de fond urma să

i-a în considerare toate împrejurările în care s-au comis faptele.

În acest sens, instanța de apel a remarcat, că prima instanță a constatat că

inculpatul Conica Viorel a interacționat cu membrii grupului criminal doar în

calitate de șofer, însă acest fapt constatat urma să fie apreciat împreună cu alte

împrejurări constatate de către instanța de judecată și care se confirmă prin

probele administrate la dosar, și anume că până la comiterea infracțiunii,

inculpatul Conica Viorel a participat la elaborarea planului comun de comitere a

infracțiunii respective, fiind împărțite rolurile între membrii grupului, astfel,

inculpatul Dosca Constantin a solicitat inculpatului Conica Viorel să asigure

transportarea acestora din mun. Chișinău, în or. Strășeni, tot la cererea

inculpatului Dosca Constantin, inculpatul Conica Viorel a rămas în automobil și a

așteptat inculpații. Or, se atestă că inculpatul Conica Viorel dacă nu avea nici o

promisiune dată lui Dosca Constantin, putea să părăsească locul comiterii

infracțiunii, or, dânsul pe lângă faptul că i-a așteptat, la data de 27 iulie 2009,

cunoscând faptul că inelul, lanțul și brățara au fost sustrase și primindu-le de la

Nazaria Nicolae, le-a amanetat la întreprinderea „Casa de aur” și a primit suma de

5700 lei.

Astfel, instanța de apel a constatat că în situația în care ajutorul a fost promis

din timp și a avut la bază o înțelegere referitor la acțiunile care urmau a fi

întreprinse, cele săvârșite nu reprezintă favorizarea infracțiunii.

Or, în cadrul cercetării judecătorești, în baza probelor administrate de

acuzatorul de stat s-a constatat că inculpatul Conica Viorel a acționat în calitate de

complice, a pus la dispoziție mijlocul de transport model „Mazda 626”, cu

n/î xxxxx, acțiune care prin sine nu a urmărit îngreunarea sau zădărnicirea

urmăririi penale, a asigurării produsului infracțiunii în folosul infractorului, ci

constituie act de complicitate în conformitate cu art. 42 alin. (5) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat, că versiunea inculpatului Conica Viorel precum

că el nu a comis infracțiunea incriminată a fost combătută de probele administrate

la dosar, din aprecierea cărora rezultă că dânsul a fost prezent la locul comiterii

infracțiunii, în timp ce aceasta a fost săvârșită de ceilalți inculpați, astfel săvârșind

complicitate la tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, săvârșit de o persoană mascată, prin pătrundere în locuință,

cu cauzarea de daune considerabile prin schingiuire, de un grup criminal

organizat.

6.4. La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Conica Viorel,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, reținând

că acesta a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunii incriminate, este

căsătorit, are la întreținere un copil minor, anterior a fost judecat, se

caracterizează pozitiv, potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, se califică ca

infracțiune gravă.

În privința inculpatului Conica Viorel a fost reținută circumstanța atenuantă

„recunoașterea parțială a vinovăției” și circumstanța agravantă „săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o

infracțiune similară și pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză”,

9

stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Având în vedere că prin apelul declarat de acuzatorul de stat a fost

contestată sentința și în partea individualizării pedepsei în privința inculpatului

Nazaria Nicolae, solicitându-se aplicarea unei pedepse mai aspre, instanța de apel

a menționat că potrivit sentinței, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, inculpatului Nazaria Nicolae

i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu

executarea în penitenciar de tip închis, iar în baza art. 85 alin. (1), (3) Cod penal, i

s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că Nazaria Nicolae

nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, se caracterizează

negativ, are antecedente penale nestinse, careva circumstanțe atenuante nu au

fost reținute, fiind reținută însă circumstanța agravantă „săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară și

pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză”.

În contextul celor indicate supra, instanța de apel a considerat că pedeapsa

penală aplicată de prima instanță lui Nazaria Nicolae pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, este prea blândă,

nu corespunde personalității acestuia care anterior a fost condamnat și are

antecedente penale, se caracterizează negativ și nu corespunde circumstanțelor

comiterii infracțiunii, în contextul celor două agravante prevăzute de lit. b), d)

alin. (3), art. 188 Cod penal, dar și gradului de pericol social ce îl prezintă, care fiind

anterior condamnat pentru o infracțiune similară, nu s-a căit de cele comise și nu

a tras careva concluzii despre corectare, reeducare și reintegrare socială.

Instanța de apel a considerat că doar prin aplicarea pedepsei închisorii pe

un termen de 10 ani, poate fi atins scopul pedepsei penale și anume corectarea și

reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de către acesta a unor noi

infracțiuni grave, avându-se în vedere pericolul social sporit al infracțiunii comise

de către inculpat.

Cu referire la categoria penitenciarului în care urmează a fi executată

pedeapsa penală sub formă de închisoare de către Nazaria Nicolae, instanța de apel

a notat că prima instanță în conformitate cu art. 72 Cod penal a dispus executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Totodată, prin Legea nr. 163 din 20 iulie 2017 „pentru modificarea și

completarea unor acte legislative” au fost operate modificări la prevederile art. 72

Cod penal, fiind exclus textul de la alin. (4) „precum și pentru persoanele care au

săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă”, prin urmare conducându-se de

prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a dispus executarea

pedepsei sub formă de închisoare aplicată lui Nazaria Nicolae în penitenciar de tip

semiînchis.

Instanța de apel a mai reținut, că potrivit textului apelului declarat de

inculpatul Nazaria Nicolae, acesta a invocat încălcări ale drepturilor procesuale

care în viziunea instanței sunt întemeiate.

În acest sens instanța de apel a menționat, că Nazaria Nicolae a fost deținut

în stare de arest preventiv o perioadă ce depășește 12 luni, iar având în vedere

10

efectele hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 23 februarie 2016 privind

excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3), (5), (8) și (9) ale articolului 186

din Codul de procedură penală, instanța de apel a constatat că inculpatului i-a fost

încălcat dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei prevăzut de art. 25

din Constituția RM și art. 5 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor

Omului și a libertăților fundamentale.

Având în vedere prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală,

instanța de apel, în contextul încălcărilor constatate a redus pedeapsa aplicată lui

Nazaria Nicolae în baza art. art. 42 alin. (2), 188 alin. (3), lit. b), d) Cod penal, de 10

ani închisoare, stabilindu-i pedeapsa pe termen de 9 ani 6 luni, cu executarea

penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a mai constatat că prima instanță eronat a aplicat în privința

inculpatului Nazaria Nicolae și pedeapsa prin prisma prevederilor art. 85 Cod

penal, menționând că acțiunile infracționale au fost comise de către inculpat până

la data intrării în vigoare a sentinței Judecătoriei Strășeni din 24 decembrie 2009,

or, la caz pedeapsa definitivă urmează a fi aplicată acestuia prin prisma art. 84

alin. (4) Cod Penal.

Așadar, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost

adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din

24 decembrie 2009, stabilindu-i lui Nazaria Nicolae pedeapsa definitivă cu

închisoare pe termen de 14 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis.

invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9), 10)

Cod de procedură penală, în termenul prevăzut de lege, contestă hotărârile

instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora și aplicarea față

de Nazaria Nicolae a unei pedepse real mai blânde.

În argumentarea recursului apărarea menționează că prima instanță i-a

aplicat inculpatului o pedeapsă cumulată de 14 ani privațiune de libertate, iar

instanța de apel i-a stabilit același termen, fără a-i îmbunătăți situația.

Menționează că deși apelul nu a fost desfășurat, poziția inculpatului a fost

explicată de el însuși, prin prezentarea argumentelor ce servesc temei de a-l achita

pe epizodul atacului tâlhăresc asupra cet. Boboglo Constantin, deoarece

Nazaria Nicolae a explicat că nu a fost în înțelegere prealabilă cu ceilalți coinculpați

să pătrundă în locuința lui Boboglo Constantin, nu a comis acte de violență asupra

părții vătămate și nu a sustras bunuri din proprietatea acestuia.

De asemenea, Nazaria Nicolae a declarat că nu are nici o atribuție la

sustragerea bunurilor de la cet. Nalev Ion, în cadrul ședințelor primei instanțe

Nazaria Nicolae, apărătorul său, I. Gavrilenco (succesorul p/v), au înaintat cerere

prin care au solicitat încetarea examinării cauzei penale, invocând faptul că părțile

s-au împăcat și că succesorul părții vătămate nu au careva pretenții de ordin

material și moral (f.d. 66-70, 113-114 vol.XI).

Astfel, consideră că prima instanță, corect a încetat urmărirea penală în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Remarcă apărarea, că deși instanța de apel a admis parțial apelul lui

Nazaria Nicolae, în principiu prin nimic nu i-a fost îmbunătățită situația, deși

inculpatul a anexat ca probă certificatul Departamentului Instituțiilor penitenciare

nr. 3/d-768/l 8 din 12 august 2018 și informația de la Primăria s. Săseni, prin care

11

se confirmă că el are un copil minor la întreținere, o mamă bătrână, ambele

persoane care au nevoie de îngrijirea și susținerea lui.

Consideră apărarea că instanța de apel trebuia să-i reducă substanțial

termenul de aflare în detenție a lui Nazaria Nicolae, iar prin reducerea doar a 6

luni din pedeapsă, în principiu prin nimic nu i-a îmblânzit situația.

Relevă apărarea că până a pronunța o sentință de condamnare, în sensul

art. 6 alin. (1) CEDO, instanța de judecată, trebuia să indice cu suficientă claritate

motivele pe care își întemeiază hotărârea, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să precizeze faptele constatate.

Susține că art. 17 CEDO, interzice interpretarea abuzivă a normelor în

vederea limitării sau distrugerii drepturilor și libertăților garantate și protejate de

Convenție, specificând expres că, nimeni nu poate fi condamnat, decât numai în

condițiile prevăzute de lege, precum și de principiile dreptului internațional.

Consideră relevante și explicațiile conținute în pct. 2), 5), 6) al Hotărârii

Plenului Curții Supreme se Justiție RM privind sentința judecătorească nr. 5 din

19 iunie 2006.

Este de opinia că în speță au fost ignorate drepturile inculpatului prevăzute

de art. 6 § 1 din CEDO - un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești, nu

s-a respectat nici egalitatea armelor, cerințe stipulate în art. art. 5, 13 CEDO, pentru

întrunirea tuturor drepturilor constituționale care servesc temei de a solicita o

condamnare mai blândă.

7.1. Avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Conica Viorel, în

termenul prevăzut de lege, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței

de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a

sentinței primei instanțe.

Menționează recurentul, că prima instanță la pronunțarea sentinței corect a

stabilit că Conica Viorel că timpul săvârșirii infracțiunii nu s-a aflat în gospodăria

și domiciliul părții vătămate, inculpatul potrivit rolului determinat de membrii

grupului criminal urma să asigure transportarea inculpaților la locul săvârșirii

infracțiunii fără a avea cunoștință de caz cu privire la comiterea infracțiunii de

către ceilalți inculpați, iar după comiterea infracțiunii de aceeași membri a fost

implicat la depunerea bunurilor rezultate din infracțiune la casa de amanet,

motivul fiind faptul că doar inculpatul Conica Viorel dispunea de buletin de

identitate, act necesar pentru a putea efectua acțiunile de depunere a obiectelor

prețioase sustrase în urma atacului tâlhăresc din domiciliul părții vătămate

Boboglo Constantin.

Recurentul este de opinia, că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost

dovedită vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (3) Cod penal, și astfel instanța de apel ilegal a admis apelul, condamnându-l

la 8 ani închisoare.

Consideră că prima instanță corect a apreciat și a stabilit prezența în

acțiunile lui Conica Viorel a componenței de infracțiune prevăzute la art. 323 Cod

penal, or, în procesul cercetărilor judiciare partea acuzării nu a demonstrat și nu a

susținut prin probe certe și pertinente acuzarea adusă inculpatului precum că el a

comis infracțiunea prevăzută de art. 188 Cod penal, nu au fost prezentate probe

pertinente și concludente din care ar rezulta că Conica Viorel cunoștea despre

12

intenția celorlalți inculpați de a ataca familia Boboglo, că a promis din timp și a

oferit transportarea acestora la locul săvârșii crimei sau altfel a contribuit la

săvârșirea faptelor în calitate de complice.

Consideră că instanța de apel greșit a pus la baza deciziei de condamnare

probele descrise în decizie, probe care au fost descrise și în rechizitoriul

procurorului, fără a le da apreciere juridică în coroborare, or, partea vătămată a

menționat că nu are careva pretenții față de ultimul, la atac au participat doar 4

persoane, Conica Viorel nefiind prezent printre ei.

La fel apărarea consideră că lui Conica Viorel i-au fost îngrădite drepturile

fundamentale prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională,

cum este dreptul la un proces echitabil, încălcarea dreptului la examinarea cauzei

în termen rezonabil, deoarece cauza penală fiind expediată în instanță în luna

aprilie 2010, aflându-se spre examinare în instanțele naționale mai mult de 7 ani,

ceea ce conform CEDO este o încălcare gravă a dreptului persoanei la un proces

echitabil, iar instanța de apel aplicând prevederile art. 384 alin. (4) Cod de

procedură penală, i-a scăzut lui Conica Viorel doar 6 luni închisoare.

La fel, apărarea consideră că o altă încălcare a dreptului lui Conica Viorel

este și faptul că acesta a fost reținut pentru una și aceeași faptă de două ori, și

anume la 14 august 2009 și ulterior la 02 aprilie 2010, încălcare care nu a fost luată

în considerație de către instanța de apel.

Totodată, susține că lui Conica Viorel i-a fost încălcat grav și dreptul la

prezumția nevinovăției, deoarece acesta s-a aflat în stare de arest pe prezenta

cauză o perioadă mai mare de 7 ani de zile fără a fi aplicată vreo pedeapsă și fără

a-i fi dovedită vinovăția de comiterea infracțiunii imputate.

Referitor la aflarea lui Conica Viorel sub arest, atenționează că inculpatul

s-a aflat în arest preventiv din 02 aprilie 2010 până la 03 mai 2016, (6 ani o lună),

precum și de la 14 august 2009 până la 23 octombrie 2009 (2 luni 9 zile), total

termenul de aflare sub arest fiind 6 ani 3 luni 9 zile, termen care este aproape de

limita minimă a sancțiunii prevăzute la art. 188 alin. (3) Cod penal.

Astfel apărarea consideră că faptul dat constituie o încălcare gravă a

jurisprudenței CEDO, și anume prezumția nevinovăției, deoarece vina lui

Conica Viorel nu a fost dovedită sau stabilită printr-o hotărâre judecătorească, dar

cu toate acestea s-a aflat în locurile de detenție o perioadă aproape egală cu limita

minimă a sancțiunii.

Circumstanțele legate de termenul de menținere sub arest nici nu au fost

luate în considerație de către instanța de apel, or, instanța a inclus în termenul de

pedeapsă stabilit lui Conica Viorel doar perioada cuprinsă dintre 14 august 2009

până la 07 februarie 2013, iar cealaltă perioadă care s-a aflat Conica Viorel sub

strajă pe prezenta cauză penală și anume de la 07 februarie 2013 până la 03 mai

2016 (o perioadă mai mare de trei ani) nici nu a fost inclusă în termenul de

pedeapsă stabilit inculpatului.

partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate, menționând că pedeapsa stabilită inculpaților de către instanța de

apel corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei, precum și

circumstanțelor prevăzute la art. art. 76-77 Cod penal și efectelor acestora

prescrise în art. 78 Cod penal.

13

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Nazaria Nicolae, Colegiul penal lărgit atestă, că apărarea

invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 6), 9),

10) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când 9) inculpatul a fost condamnat

pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; ori când 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Deși avocatul indică generic pentru declararea recursului pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs a stabilit că recurentul nu face

trimitere la vreun temei concret pentru declararea recursului din cele cinci

prevăzute exhaustiv în punctul indicat, astfel, că Colegiul penal, analizând decizia

atacată, conchide că toate temeiurile prevăzute de norma menționată supra, nu

și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului Nazaria Nicolae, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

De asemenea, Colegiul penal consideră că în speță nu se confirmă nici

temeiul pentru recurs invocat declarativ de recurent și prevăzut la pct. 9) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, or, recursul nu a fost motivat sub aspectul

acestui caz de casare, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

14

Conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că în speță nu a fost constatată

prezența erorilor de drept invocate de recurent, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Distinct de cele indicate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră că la caz nu

este incident nici temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, pe care se fundamentează dezacordul apărării referitor la

pedeapsa aplicată de către instanța de apel inculpatului Nazaria Nicolae, deoarece

instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept

la stabilirea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile

art. art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

La caz, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel corect a reținut că

Nazaria Nicolae nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și nu

15

s-a căit de cele comise, se caracterizează negativ, are antecedente penale nestinse,

lipsesc circumstanțele atenuante, fiind reținută însă circumstanța agravantă

„săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

o infracțiune similară și pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză”, astfel

acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 77, 84 Cod penal, ținând

cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare

și reeducare a condamnatului în scopul restabilirii echității sociale, corectării

acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, iar pedeapsa stabilită este motivată,

individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege.

Având în vedere cele enunțate, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi

reținute argumentele apărării prin care se susține că reducerea pedepsei

inculpatului potrivit prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, doar

cu 6 luni, nu constituie o îmbunătățire a situației inculpatului și că acestuia urma

a-i fi redusă substanțial pedeapsa, or, concluzia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată

și aplicată în limitele legii, situație ce impune soluția respingerii, ca inadmisibil, a

recursului ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele inculpatului

Nazaria Nicolae.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului Conica Viorel, instanța de recurs reține că apărarea invocă

drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau când

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat

de apărare, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Cu referire la temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 12)

Cod de procedură penală și invocate în recursul dedus judecății, Colegiul penal

lărgit constată că avocatul critică decizia instanței de apel din considerentul că

aceasta greșit a constatat vinovăția inculpatului Conica Viorel în baza art. art. 42

alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, pe când în opinia recurentului ar fi

corectă soluția primei instanțe privind condamnarea inculpatului în baza art. 323

alin. (1) Cod penal, cu încetarea cauzei penale în legătură cu expirarea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală.

Însă cu referire la acest aspect, Colegiul penal amintește, că potrivit art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

16

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”,

include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au

constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, potrivit rechizitoriului,

Conica Viorel a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42

alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, săvârșit de o persoană mascată, prin

pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune considerabile, prin schingiuire și de un

grup criminal organizat prin prestarea de servicii infractorilor, favorizarea acestora

și prin amanetarea bunurilor dobândite pe cale criminală.

Prima instanță, judecând cauza a considerat însă că în acțiunile lui

Conica Viorel sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1)

Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, dispunând

încetarea procesului penal din motivul intervenirii prescripției tragerii la

răspundere penală.

La rândul său, instanța de apel judecând apelul procurorului, a casat sentința

primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza prevederilor art. 409 Cod de procedură

penală și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Conica Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal

și întemeiat a casat hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului

declarat de către procuror, aceasta a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod

de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, întemeiat ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpatului Conica Viorel în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 188 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, iar decizia

contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 6 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România

din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale

Cu referire la argumentele recurentului prin care se invocă admiterea la

judecarea cauzei a unor încălcări procedurale care au afectat drepturile

inculpatului, Colegiul reține că instanța de apel a ținut cont de acest fapt, și în

conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a redus

17

pedeapsa stabilită lui Conica Viorel în baza art. 42 alin. (2), 188 alin. (3) lit. b), d)

Cod penal, de la 8 (opt) ani închisoare la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare,

dispunând executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul penal lărgit consideră că nu pot constitui temei de admitere a

recursului nici argumentele cu privire la faptul, că instanța de apel a inclus în

termenul de pedeapsă stabilit lui Conica Viorel doar perioada cuprinsă dintre

14 august 2009 până la 07 februarie 2013, iar cealaltă perioadă în care

Conica Viorel s-a aflat sub strajă, și anume de la 07 februarie 2013 până la 03 mai

2016 nu a fost inclusă, întrucât această chestiune urmează să fie soluționată la

executarea pedepsei, potrivit prevederilor art. art. 469-472 Cod de procedură

penală.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului

ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului

Conica Viorel.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Druță Boris în numele inculpatului Nazaria Nicolae și de către avocatul

Canțer Serghei în numele inculpatului Conica Viorel, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2018, în cauza penală în

privința lui Nazaria Nicolae xxxxx și Conica Viorel xxxxx.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 ianuarie 2019.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Țurcan Anatolie

Boico Victor

Catan Liliana

Guzun Ion

18