1ra-1454/18 — Art. 190 al. 2 lit. c Cod penal

Prin sentința Judecătoriei mun. Bălți ( sediul Central) din 13 aprilie 2017, Agheev Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 alin. (2) și (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința judecătoriei Bălți din 28.04.2016, s-a stabilit lui Agheev Igor, pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și șase luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei închisorii de către inculpatul Agheev Igor în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. 1 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Agheev Igor în perioada de timp a lunii august 2015, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, înșelând pe cet. Șileaeva Anastasia, a dobândit de la ea obiecte de aur, și anume: brățară din aur la prețul de 3000 lei, cercei din aur la preț de 1000 lei, inel din aur la prețul de 1000 lei, pandantiv din aur la prețul de 600 lei, lănțișor din aur la prețul de 3000 lei, pe care le-a gajat la casa de amanet, cauzând astfel părții vătămate Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 8600 lei. Tot el, la data de 25.09.2015 având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în piața XXX din mun. XXX, acționând din interes material, prin înșelăciune, a convins-o pe cet. Șileaeva Anastasia să i-a în credit de la magazinul „Unite” un telefon mobil de model „Samsung J5” la prețul de 6199 lei, iar după aceea a dobândit ilegal de la partea vătămată telefonul mobil procurat, prin ce a cauzat lui Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă de 6199 lei. Tot el, în perioada de timp a lunilor august-noiembrie 2015, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit de la Șileaeva Anastasia mijloace financiare în sumă de 23 500 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă de 23 500 lei. În total Agheev Igor a dobândit prin înșelăciune bunuri și mijloace financiare de la Șileaeva Anastasia în sumă totală de 38 299 lei. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Agheev Igor în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, - cu indicii calificativi escrocherie „ adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Agheev Igor, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În argumentarea apelului avocatul a invocat că: - de către instanță au fost ignorate în totalitate probele apărării, declarațiile inculpatului, precum și a martorilor Agheeva T., Agheeva F., prin care se probează nevinovăția inculpatului; - s-a confirmat faptul că inculpatul și partea vătămată locuiau împreună având un copil minor la întreținere, iar banii erau cheltuiți pentru necesitățile personale ale ambilor, la fel și pentru întreținerea copilului minor, pentru petreceri, fapt ce nu a fost negat în instanța de judecată de către Șileaeva Anastasia; - nu a fost dată o apreciere declarațiilor martorilor Șileaev Oleg și Șileaeva Nina; - martorul Șileaev N., a recunoscut că despre lipsa banilor a aflat de la angajata băncii care ia comunicat că nepoata sa a retras banii și numai după discuția cu bunica părții- vătămate, aceasta a depus plângere împotriva lui Agheev Igor; - nu a fost dovedită intenția și scopul sustragerii; 2 - eronat a fost reținut faptul că inculpatul Agheev Igor a profitat de vârsta fragedă a părții vătămate, or partea-vătămată era majoră cu experiența de viața familială, având deja un copil minor, nu a fost influențată de nimeni decizia de ridicare a banilor din cont; - nu s-a constatat latura obiectivă a infracțiunii, nu a avut loc o dezinformare a părții- vătămate privitor la persoana inculpatului, despre posibilitățile financiare ale acestuia, acesta nu a ascuns careva informații de la partea-vătămată; - partea-vătămată cunoștea despre faptul că inculpatul nu este încadrat în câmpul muncii la fel ca și ea, nu avea un careva venit, din care considerente au mers împreună au amanetat obiecte din aur la fel au fost scoși bani din cont; - latura subiectivă la fel nu a fost probată, or, inculpatul nu a dobândit pentru sine toate bunurile părții-vătămate din moment ce locuiau împreună, duceau gospodărie în comun, aveau cheltuieli comune și nici unul nu era angajat în câmpul muncii.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, a fost admis apelul cu casarea parțială a sentinței din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care inculpatul Agheev Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea bunurilor sau resurselor materiale pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, prin sentința în cauză și sentința Judecătoriei mun. Bălți din 28.04.2016, i-a fost stabilită lui Agheev Igor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea bunurilor sau a surselor materiale pe termen de 2 ani. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, probele administrate pe cauză, care au fost cercetate atât în prima instanță cât și în instanța de apel corespund cerințelor stipulate la art. 101 Cod de procedură penală, demonstrând pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, după cum a fost stabilit de prima instanță în deplină măsură. După verificarea suplimentară a probelor materiale, instanța de apel a constatat că argumentele invocate în apelul declarat sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către prima instanță pe parcursul judecării cauzei. Instanța de apel nu a reținut afirmațiile apelantului precum de către prima instanță au fost ignorate în totalitate probele apărării și anume declarațiile inculpatului și a martorilor Agheev Tatiana și Agheev Fiodor care demonstrează nevinovăția lui Agheev Igor în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece aceste afirmații se combat prin ansamblul de probe administrate și verificate. Totodată instanța de apel a indicat că martorii pe cauză au fost audiați într-un proces public sub jurământ, astfel că declarațiile acestora nu pot fi puse la îndoială. 3 Argumentul apelantului precum că în acțiunile inculpatului Agheev Igor nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, lipsind latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii încriminate, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, făcând a analiză a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, elemente care cu certitudine s-au regăsit în acțiunile inculpatului Agheev Igor. În această ordine de idei, instanța de apel a ținut necesar să specifice faptul că de către prima instanță s-a ținut cont de legea procesual-penală, au fost apreciate probele administrate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpatului, iar vinovăția acestuia a fost dovedită incontestabil. Instanța de apel a apreciat ca drept neîntemeiată și nemotivată solicitarea inculpatului cu privire la casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, dat fiind faptul că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat, în situația în care probele cercetate și apreciate în coroborare au dovedit pe deplin vinovăția lui Agheev Igor în săvârșirea infracțiunii imputate. Totodată instanța de apel a constatat că prima instanță corect a aplicat pedeapsa la momentul examinării cauzei, constatând în acțiunile inculpatului Agheev Igor starea de recidivă, dat fiind faptul că anterior acesta a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 18.07.2013, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 190 alin. 2 lit. c) Cod penal, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și șase luni, fiind eliberat din locurile de detenție la 08.08.2015 în legătură cu ispășirea pedepsei, a comis din nou o infracțiune în luna august- noiembrie 2015, adică până la expirarea termenului prevăzut de art. 111 alin. (1) lit. g) Cod penal, stabilind pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 82 alin. (2) și art. 72 alin. (4) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a specificat faptul că potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 364- 370/20.10.2017 art. 616, în vigoare din 20.12.2017, la art. 34, 72 alin. (3), 82 Cod penal, starea de recidivă simplă a decăzut astfel în acțiunile inculpatului Agheev Igor, persistând starea de recidivă periculoasă. Potrivit art. 34 alin. (2) lit. b) Cod penal, recidiva se consideră periculoasă dacă persoana anterior condamnată pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă a săvârșit din nou o infracțiune gravă, astfel instanța de apel a subliniat faptul că inculpatul Agheev Igor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiind în stare de recidivă periculoasă. Totodată, instanța de apel a atestat că potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 364-370/20.10.17 art. 616, în vigoare din 20.12.2017, la art. 72 alin. (3) Cod penal, persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție execută pedeapsa în penitenciare de tip semiînchis. Ținând cont de modificările operate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa parțial sentința în latura respectivă, cu dispunerea executării pedepsei de către inculpatul 4 Agheev Igor în penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu prevederile procesual- penale. Mai mult, instanța de apel a reținut și modificările operate la art. 34, 82 alin. (2) și 72 alin. (3) Cod penal, astfel a ținut necesar de a aplica legea nouă care este mai favorabilă inculpatului, dat fiind faptul că ameliorează situația, ușurează pedeapsa ce i-a fost aplicată, comparativ cu legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei, având aplicabilitate și asupra tipului de penitenciar în care ultimul urmează să execute pedeapsa. La aplicarea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, precum și de circumstanțele cauzei, inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsa echitabilă care a fost în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale, și care va asigura scopul de corectare și reeducare a acestuia.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Vlas Elena în numele inculpatului Agheev Igor, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea integrală a deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care Agheev Igor să fie achitat. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - de către instanță au fost ignorate în totalitate probele apărării, declarațiile inculpatului, precum și a martorilor Agheeva T., Agheeva F., prin care se probează nevinovăția infracțiunii încriminate; - s-a confirmat faptul că inculpatul și partea vătămată locuiau împreună având un copil minor la întreținere, iar banii erau cheltuiți pentru necesitățile personale ale ambilor, la fel și pentru întreținerea copilului minor, pentru petreceri, fapt ce nu a fost negat în instanța de judecată de către Șileaeva Anastasia; - nu a fost dată o apreciere declarațiilor martorilor Șileaev Oleg și Șileaeva Nina; - martorul Șileaev N., a recunoscut că despre lipsa banilor a aflat de la angajata băncii care ia comunicat că nepoata sa a retras banii și numai după discuția cu bunica părții- vătămate, aceasta a depus plângere împotriva lui Agheev Igor; - nu a fost dovedită intenția și scopul sustragerii; - eronat a fost reținut faptul că inculpatul Agheev Igor a profitat de vârsta fragedă a părții vătămate, or partea-vătămată era majoră cu experiența de viața familială, având deja un copil minor, nu a fost influențată de nimeni decizia de ridicare a banilor din cont; - nu s-a constatat latura obiectivă a infracțiunii, nu a avut loc o dezinformare a părții- vătămate privitor la persoana inculpatului, despre posibilitățile financiare ale acestuia, acesta nu a ascuns careva informații de la partea-vătămată; - partea-vătămată cunoștea despre faptul că inculpatul nu este încadrat în câmpul muncii la fel ca și ea, nu avea un careva venit, din care considerente au mers împreună au amanetat obiecte din aur la fel au fost scoși bani din cont; - latura subiectivă la fel nu a fost probată, or, inculpatul nu a dobândit pentru sine toate bunurile părții-vătămate din moment ce locuiau împreună, duceau gospodărie în comun, aveau cheltuieli comune și nici unul nu era angajat în câmpul muncii.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru 5 inadmisibilitatea recursului, invocând faptul că recurentul a invocat în pretinsele temeiuri legale precum că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Menționând faptul că, instanțele de fond just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei încadrând corect acțiunile făptuitorului.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează că, recurentul drept temei pentru declararea recursului, a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că, acest temei de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, deoarece instanța de apel în decizie s-a expus suficient de detaliat și argumentat asupra acestor chestiuni, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aceste aspecte, acceptând și însușind motivarea acesteia. Astfel, cu referire la alegațiile recurentului descrise în pct. 4 a prezentei decizii, Colegiul penal lărgit constată că, acestea sunt neîntemeiate și nu se acceptă, deoarece constituie opinia subiectivă a recurentului, care își manifestă dezacordul cu confirmarea vinovăției (f.d. 64, vol. II), care a fost constatată corect de către instanța de apel care s-a expus argumentat asupra acestor chestiuni invocate de către recurent și just a ajuns la concluzia referitoare la vinovăția inculpatului Agheev Igor în săvârșirea infracțiunii încriminate, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor constatări nu se identifică de instanța de recurs ordinar. Totodată, instanța de recurs menționează faptul că, recurentul își motivează solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele invocate de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel că criticile formulate împotriva hotărârii judecătorești atacate nu se confirmă în instanța de recurs ordinar. 6 Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, când acestea demonstrează cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care instanțele și-au motivat hotărârile luate, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (cauza Albert vs. România din 16.02.2010). Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, atestă că în speță este incident temeiul de recurs neinvocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, în sensul că a intervenit o lege mai favorabilă condamnatului, acest temei găsindu-și confirmarea în prezenta speță. Potrivit prevederilor art. 113 Cod penal, calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători, iar noțiunea de calificare a infracțiunii cuprinde determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit indică că, prin decizia instanței de apel în sarcina inculpatului Agheev Igor a fost reținut faptul că, în perioada de timp a lunii august 2015, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, înșelând pe cet. Șileaeva Anastasia, a dobândit de la ea obiecte de aur, și anume: brățară din aur la prețul de 3000 lei, cercei din aur la preț de 1000 lei, inel din aur la prețul de 1000 lei, pandantiv din aur la prețul de 600 lei, lănțișor din aur la prețul de 3000 lei, pe care le-a gajat la casa de amanet, cauzând astfel părții vătămate Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 8600 lei. Tot el, la data de 25.09.2015 având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în piața XXX din mun. XXX, acționând din interes material, prin înșelăciune, a convins-o pe cet. Șileaeva Anastasia să i-a în credit de la magazinul „Unite” un telefon mobil de model „Samsung J5” la prețul de 6199 lei, iar după aceea a dobândit ilegal de la partea vătămată telefonul mobil procurat, prin ce a cauzat lui Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă de 6199 lei. Tot el, în perioada de timp a lunilor august-noiembrie 2015, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit de la Șileaeva Anastasia mijloace financiare în sumă de 23 500 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Șileaeva Anastasia un prejudiciu material considerabil în sumă de 23 500 lei. În total Agheev Igor a dobândit prin înșelăciune bunuri și mijloace financiare de la Șileaeva Anastasia în sumă totală de 38 299 lei ( f.d 63-64 Vol. II). Toate aceste circumstanțe constatate de către instanța de fond și instanța de apel sunt pe deplin reținute și de către Colegiul penal lărgit ca fiind dovedite prin cumulul de probe apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția inculpatului. 7 Astfel, acțiunile inculpatului Agheev Igor au fost încadrate atît de prima instanță cât și de instanța de apel în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, - escrocherie „ adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Verificând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza probelor cercetate detaliat de către instanța de fond și de apel, instanța de recurs consideră necesar de a le reîncadra, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, al Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în vigoare din 17.08.2018, adoptată după emiterea deciziei instanței de apel, prin care au survenit noile modificări la art. 190 Cod penal. Astfel, potrivit noilor prevederi, se consideră infracțiune de escrocherie, art. 190 alin. (1) Cod penal ”dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, ” totodată fiind abrogat indiciile calificativ prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, „ cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Având în vedere cele menționate, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a casa sentința Judecătoriei mun. Bălți ( sediul Central) din 13 aprilie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului și a stabilirii pedepsei, ținând cont de dispozițiile din art. 10 alin. (1) Cod penal, care prevede că „ Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.” Pe cale de consecință Colegiul penal lărgit, ține să menționeze că din conținutul noilor modificări ale art. 190 Cod penal, reiese că legislatorul a concretizat acțiunile și consecințele prejudiciabile prin care se comite infracțiunea de escrocherie „ dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane care a cauzat daune considerabile”, mai mult, legislatorul a adoptat un concept mai concret a metodelor prin care se comite dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de escrocherie și anume: a) prin inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Astfel, instanța de recurs subliniază faptul că, prin modificările legislative ale art. 190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile inculpatului Agheev Igor, legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie sau conținutul ei, ci ținând cont de recomandările CEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și previzibilitatea normei penale, a înlocuit 8 sintagmele prea generale, cum erau „ înșelăciunea sau abuzul de încredere”, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a escrocheriei mai concrete, mai clare. Prin urmare instanța de recurs, ajunge la concluzia că acțiunile inculpatului Agheev Igor urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal ( redacția 26.07.2018) cu indicii calificativi „ dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a părții-vătămate Șileaeva Anastasia prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase care constă în concubinaj fals, apoi prin comportament viclean, prin încheiere de contracte defavorabile, descrise în rechizitoriu și scoaterea banilor de pe cont din bancă în sumă totală de 38 299 lei, cauzând daune în proporții considerabile”. De asemenea, Colegiul penal lărgit consemnează că, la stabilirea pedepsei inculpatului va ține cont în deplină măsură de prevederile art. 75 Cod penal, care stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seamă la stabilirea felului, duratei ori cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avînd în vedere persoana celui vinovat care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului pînă sau după săvîrșirea infracțiunii. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Colegiul penal lărgit la individualizarea pedepsei inculpatului va ține cont în măsura deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de personalitatea vinovatului, care este anterior condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea unor infracțiuni similare, nu este angajat în câmpul muncii, precum și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia. Colegiul penal lărgit consideră necesar de a ține cont la stabilirea pedepsei inculpatului Agheev Igor și de faptul că, acesta a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 18.07.2013 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, fiind eliberat din locurile de detenție la 08.08.2015 în legătură cu ispășirea pedepsei, săvârșind o nouă infracțiune, până la expirarea termenului prevăzut de art. 111 alin. (1) lit. g) Cod penal, care prevede stingerea antecedentelor penale, adică în stare de recidivă, conform prevederilor art. 34 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, având în vedere cele constatate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a aplica inculpatului Agheev Igor pedeapsa sub formă de închisoare, în limitele sancțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 26.07.2018), cu executarea pedepsei în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod penal în penitenciar de tip 9 semiînchis, care va asigura realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea unei noi atitudini a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale. La fel se vor aplica prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, care stabilesc regulile de aplicare a pedepsei pentru concurs de infracțiuni, inculpatul fiind condamnat și prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 aprilie 2016, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare ( f.d. 165-166, vol. I). În atare circumstanțe Colegiul penal lărgit, consideră că recursul ordinar declarat urmează a fi admis din alte motive decât cele indicate de recurent, cu casarea sentinței Judecătoriei mun. Bălți (sediul Central) din 13 aprilie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Agheev Igor, casează sentința Judecătoriei mun. Bălți /sediul Central/ din 13 aprilie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, în partea laturii penale, în cauza penală privindu-l pe Agheev Igor XXX, rejudecă cauza, pronunțând următoarea hotărâre. Agheev Igor XXX se recunoaște vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 26.07.2018), stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen – 2 (doi) ani 5 (cinci) luni. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin prezenta hotărâre și sentința Judecătoriei Bălți din 28 aprilie 2016, lui Agheev Igor XXX i se stabilește pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani 10 (zece) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei se va calcula inculpatului Agheev Igor XXX din 30 octombrie 2018, cu includerea în termenul pedepsei perioada aflării lui Agheev Igor în stare de arest preventiv din 25 februarie 2016 până la 30 octombrie 2018. În rest, se mențin prevederile hotărârilor atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 10