1ra-1813/18 — art. 287 alin.3; 27, 145 alin.1 CP

1ra-1813/18 — art. 287 alin.3; 27, 145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1813/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Elena Covalenco

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpat și avocatul acestuia, Lazur Irina, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 21 martie 2018 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui:

Pilețkii Victor Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.01.2015 - 21.03.2018;

Instanța de apel: 14.06.2018 - 28.06.2018;

Instanța de recurs: 10.08.2018 - 31.10.2018.

C O N S T A T Ă:

Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) și art. 287

alin. (3) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

- în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Pilețkii Victor i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de

11 (unusprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

14.12.2014, aproximativ ora 16.30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, trecând pe

lângă fântâna din apropierea gospodăriei sale, amplasată în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, l-a

observat pe vecinul său Barbacari Aurel aruncând apa în drum după ce spălase o

căldare ce o avea asupra sa. Manifestând o vădită lipsă de respect față de societate,

Pilețkii Victor cu toate că și-a dat bine seama că se afla într-un loc public, pe una din

străzile s. Suruceni, urmărind scopul încălcării în mod grosolan a ordinii publice, fără

motiv vădit, a luat un lanț de la motoferăstrău ce-l avea legat de o canistră pe care o

ducea în mână și a încercat să-i aplice lui Barbacari Aurel o lovitură în regiunea capului

și toracelui, însă ultimul s-a ferit aplecându-se. Concomitent, Pilețkii Victor

1

manifestând un cinism și o obrăznicie deosebită în public l-a numit pe Barbacari Aurel

cu numeroase cuvinte obscene.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pilețkii Victor a comis huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, acțiuni care au fost săvârșite cu încercarea aplicării a altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, adică infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Tot el, Pilețkii Victor, continuându-și acțiunile sale criminale, la 14.12.2014,

aproximativ ora 16.45, urmărind scopul lipsirii de viață a lui Barbacari Aurel, având

intenția de a se răzbuna pentru un conflict neînsemnat ce a avut loc anterior între ei, s-

a înarmat de acasă cu un topor și în fața gospodăriei lui Barbacari Aurel, situată în s.

Xxxxx, r-nul Xxxxx, i-a aplicat ultimului o lovitură cu muchia toporului în regiunea

capului. Dorind să-și realizeze voința sa îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului

consumat, Pilețkii Victor a încercat din nou să-i aplice o lovitură cu toporul lui

Barbacari Aurel, însă el nu și-a putut duce intenția sa până la capăt, deoarece în cadrul

conflictului a intervenit fiul său vitreg, Lungu Victor care 1-a deposedat de topor,

astfel, curmându-i acțiunile sale criminale, circumstanțe ce au prevenit decesul

victimei.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 6242 din 15 decembrie 2014, în

rezultatul acțiunilor criminale ale lui Pilețkii Victor, partea vătămată Barbacari Aurel

s-a ales cu plagă contuză la nivelul capului care condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pilețkii Victor a comis tentativă la omorul

unei persoane, adică infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

3.1. avocatul Rudenco Mihai în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Pilețkii Victor, pe

motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că instanța de fond, în baza art. 101 Cod de

procedură penală era obligată să administreze și să aprecieze probele din punctul de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedre al coroborări lor.

3.2. avocatul Lazur Irina în numele inculpatului, care a solicitat casarea totală a

sentinței cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința ultimului, deoarece faptele

incriminate nu întrunesc elementele infracțiunilor.

În motivarea apelului a invocat că sentința este neîntemeiată din care considerente

urmează a fi casată, deoarece instanța nu a stabilit toate circumstanțele cauzei, dar a

recurs la aprecierea critică a declarațiilor martorilor, iar aceste aprecieri nu pot sta la

2

baza motivării unei sentințe deoarece contravine prevederilor art. 8, 27, 95, 99, 100,

101 Cod de procedură penală.

Respingerea de către instanță a declarațiilor martorilor care au depus declarații

sub jurământ, s-a bazat pe percepții eronate cu referire la relațiile de rudenie cu

inculpatul.

Faptele incriminate lui Pilețkii Victor nu întrunesc elementele infracțiunilor

imputate, deoarece au existat alte circumstanțe și anume lipsa intenției de a omorî

caracterizată prin legitima apărare de acțiunile lui Barbacaru Aurel, care se îndrepta

spre Pilețkii Victor cu lopata.

Reieșind din cumulul de probe și declarațiile martorilor, săvârșirea tentativei de

omor, nu s-a confirmat. Chiar și dacă a existat vătămarea corporală, aceasta a fost

calificată ca fiind ușoară, prin urmare se constată că puterea loviturii nu a fost de natură

să provoace moartea persoanei.

Intenția directă de a săvârși omorul în acțiunile lui Pilețkii Victor lipsește din

considerentul că acesta instinctiv a ridicat toporul pentru a se apăra de Barbacaru Aurel

care venea spre el cu lopata, apoi a dat toporul fiului său vitreg spunându-i să-l ducă

acasă.

Apărarea nu este de acord nici cu încadrarea faptelor inculpatului în baza art. 287

alin. (3) Cod penal, considerând-o eronată deoarece Pilețkii Victor nu s-a certat cu

Barbacaru Aurel din motive huliganice, ci i-a făcut observație de a nu murdări fântâna,

însă ultimul a reacționat agresiv și 1-a îmbrâncit în gard. Toți martorii au declarat că în

final ambii erau agresivi, deci nu se poate califica că doar inculpatul a comis acțiuni

ilegale.

au respins apelurile declarate ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În susținerea soluției instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței,

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că, inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) și art.

287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că vina inculpatului este dovedită deplin prin probele

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, inclusiv

declarațiile părții vătămate, martorilor Șaptefrați Taisa, Șaptefrați Oleg, Gusicov

Mihail, Barbacari Ana, Aga Constantin, Lungu Victor, Aga Anastasia, expertului

Scurtu Iurie, precum și prin probele materiale anexate la dosar, cum ar fi:

- plângerea depusă de partea vătămată Barbacari Aurel din 14.12.2014, prin care

a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Pilețkii Victor, care la 14.12.2014, ora

16:00, fără motive l-a numit cu cuvinte necenzurate și l-a lovit cu toporul în cap, toate

acestea s-au întâmplat în stradă, în fața casei sale (Vol.I, f.d. 8);

3

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.12.2014, cu imaginile foto

anexate, prin care s-a cercetat porțiune de traseu din fața porții gospodăriei lui

Barbacari Aurel din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, (Vol. I, f.d. 10-12);

- raportul de constatare medico legală nr. 6242 din 15.12.2014, conform căruia la

examinarea medico-legală a părții vătămate Barbacari Aurel s-a constatat plagă

contuză la nivelul capului care putea fi produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată, posibil în rezultatul mușcării în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și

în baza acestui criteriu se califica ca vătămare ușoară (Vol.I, f.d. 29);

- raportul rectificat la data de 02.03.2015, exclusă sintagma ”în rezultatul

mușcării” (Vol. I, f.d.161);

- ordonanța, procesul-verbal de ridicare din 14.12.2014, ordonanța de

recunoaștere a corpului delict și procesul verbal de examinare a corpului delict din

16.12.2014, cu imaginile foto anexate din care rezultă că de la Pilețkii Victor a fost

ridicat taporul cu care a fost comisă fapta infracțională, (Vol. I, f.d. 32-36);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 368a-2015 din 20.05.2015, conform

căruia s-a constatat că, Pilețkii Victor a fost recunoscut RESPONSABIL, la momentul

comiterii infracțiuni, se afla în stare de ebrietate alcoolică voluntară, ce nu-1 lipsea de

capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale (Vol.I, f.d. 186-189).

Colegiul a conchis că întreaga sistemă de probe examinate și apreciate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează

incontestabil faptul că inculpatul a comis infracțiunile de huliganism, adică acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, acțiuni care au fost săvârșite cu încercarea aplicării a altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale și a sănătății, adică infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (3) Cod penal, precum și tentativă la omorul unei persoane, adică

infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin.(1) Cod penal.

Colegiul a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le ca fiind făcute

cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin

probatoriul administrat, vinovăția acestuia fiind dovedită deplin prin ansamblul de

probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel.

Instanța de apel nu a admis și nu a reținut argumentul părții apărării, precum că,

acțiunile lui Pilețkii Victor nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, și anume obiectul juridic special, deoarece acesta se combate prin

declarațiile părții vătămate Barbacari Aurel și a martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați

Oleg și Gusicov Mihail, care au fost martori oculari la cele întâmplate, și anume,

inculpatul fiind în stare de ebrietate alcoolică, la numit pe Barbacari Aurel cu diferite

cuvinte necenzurate, fapt care nu este negat de inculpat, ulterior încălcând în mod

4

grosolan ordinea publică, fără motiv vădit, a luat un lanț de la motoferăstrău ce-l avea

legat de o canistră pe care o ducea în mână și a încercat să-i aplice lui Barbacari Aurel

o lovitură în regiunea capului și toracelui, însă acesta s-a ferit aplecându-se, după care

l-a împins pe Pilețkii Victor în partea gardului.

Declarațiile martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați Oleg și Gusicov Mihail au fost

apreciate de către instanță ca fiind veridice, or acestea au fost consecvente pe tot

parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, fiind date sub jurământ. Astfel, în

conformitate cu art. 27 Cod de procedură penală, verificând probele administrate prin

prisma prevederilor art. 95 Cod de procedură penală, Colegiul nu a stabilit circumstanțe

care să indice la careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea acestora în

calitate de probe, argumentele apărării sub acest aspect fiind considerate ca declarative.

Colegiul a mai conchis că instanța de fond corect a constatat și semnele

calificative a infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, or potrivit

declarațiilor părții vătămate „...Pilețkii Victor s-a ridicat și mergând spre casă i-a zis

că „acuș va vedea, că îi va arăta el”, însă nu a specificat ce anume v-a face. Peste

aproximativ 5 min. la poarta a văzut cum Pilețkii Victor îl striga, având un topor în

mână, numindu-l cu cuvinte necenzurate. Concomitent îl amenința că, îi va tăia gâtul

cu toporul ce-l are asupra sa…”, aceste declarații ale părții vătămate fiind confirmate

prin declarațiile martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail și

Barbacari Ana.

Totodată Colegiul a reținut că, însăși martorul Aga Constantin a declarat că ” …

La 14 decembrie 2014, a fost la biserică, apoi trebuia să plece cu cumătrul Pilețkii

Victor la o casă pentru a se înțelege cu stăpânul referitor la efectuarea unor lucrări.

Când a ieșit în drum l-a văzut pe Pilețkii Victor care se certa cu Barbacari Aurel.

Pilețkii Victor avea un topor, iar Barbacar Aurel ieșise cu o lopată pentru a se apăra”,

însă instanța a apreciat critic declarațiile acestuia și ale martorului Aga Anastasia în

partea în care aceștia au declarat că ” încercat să-i despartă pe Pilețkii și Barbacari, l-

a împins pe Pilețkii în drum, iar soția lui Barbacari, a zis să le dea pace să se clarifice.

Ana Barbacari l-a împins și el a căzut jos, nu a văzul ca Pilețkii să-l fi lovit cu toporul

pe Barbacari Aurel”, or însăși din materialele cauzei penale și din declarațiile părții

vătămate și a martorilor s-a constatat că, Barbacari Ana nu era aproape de conflictul

apărut între Pilețkii Victor și Barbacari Aurel, deoarece aceasta se afla în casă.

Colegiul a considerat neîntemeiat argumentul avocatului că, în cazul în care

inculpatul avea intenția de a omorî partea vătămată, atunci aplica o lovitură mai

puternică și nu una, or însăși din materialele cauzei penale s-a constatat că ,inculpatul

nu și-a dus intenția până la capăt fiind oprit de fiul său vitreg Lungu Victor. Prin urmare

instanța a menționat că, cauzele independente de voința făptuitorului care împiedică

producerea efectului în cazul tentativei sunt diverse, ele se constituie din împrejurări

apărute contrar voinței făptuitorului, care întrerup acțiunile și fac imposibilă

continuarea lor sau care înlătură producerea rezultatului. În funcție de gradul de

5

realizare a tentativei, ea poate apărea în formă întreruptă (neconsumată) sau în formă

consumată.

Mai mult, Colegiul a conchis, că declarațiile date de inculpat sunt incerte și ireale,

după intima convingere a instanței, nefiind constatate ca fapt, și anume „ inculpatul a

luat toporul pentru a se apăra în caz de ceva de partea vătămată, iar după ce s-a

început cearta și a văzut că partea vătămată se îndreaptă spre el cu lopata a ridicat

toporul sus încercând să se apere”. Astfel, apreciind aceste declarații, Colegiul a

constatat că inculpatul recunoaște că a luat toporul din ogradă, însă nu este clar despre

care pericol pentru viața sa vorbește, or cum este posibil să te îndrepți cu toporul spre

gospodăria părții vătămate, ca fiind percepere că cineva vrea să te atace.

Prin urmare, au fost considerate absolut nefondate declarațiile inculpatului și

nejustificate argumentele părții apărării precum că Pilețkii Victor s-a aflat în legitimă

apărare, având loc un atac direct, imediat real și material, or aceste circumstanțe nu au

fost constatate la caz.

Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că sentința

judecătorească este nefondată, Colegiul a menționat că, o astfel de eroare în cauza dată

nu se constată, deoarece sentința este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile

verbale ale avocatului în ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelului

declarat.

Cât ține de pedeapsa numită inculpatului, Colegiul a considerat că la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7,

61, 75-79 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor comise, de motivul acestora, de

persoana celui vinovat, care este fără antecedente penale, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, cât și de faptul că inculpatul are 1 copil minor la

întreținere, în localitate se caracterizează pozitiv.

Astfel, Colegiul a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale privind

corectarea și reeducarea inculpatului, v-a fi pe deplin atins doar prin menținerea

pedepsei sub formă de închisoare.

5.1. avocatul Lazur Irina în numele inculpatului, care invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu emiterea

unei hotărâri prin care Pilețkii Victor să fie achitat din lipsa în acțiunile acestuia a

elementelor infracțiunilor incriminate.

În motivarea recursului avocatul indică:

- instanța de apel incorect a dat apreciere probelor prezentate, fapt ce constituie

o eroare gravă de fapt, totodată nu s-a expus asupra declarațiilor unor martori, iar

concluzia de vinovăție a inculpatului este bazată pe presupuneri;

- în argumentarea hotărârii, instanța de fond nu a stabilit toate circumstanțele

comiterii infracțiunilor imputate, dar a recurs la aprecieri critice a declarațiilor

martorilor, unele fiind respinse din motiv că persoanele ar fi rude sau vecini cu

6

inculpatul, fără a fi stabilită rea-credința acestora, iar aceste aprecieri neîntemeiate au

fost preluate și de către instanța de apel;

- contrar faptului că partea apărării a făcut referire în apel la declarațiile

martorilor Aga Constantin și Aga Anastasia, iar în ședințele de judecată a solicitat

reaudierea lor, instanța de apel s-a limitat doar la relatarea în decizie a declarațiilor

acestora, nefiind efectuată măcar citirea lor în ședința de judecată, or aceste declarații

au relevanță la constatarea lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.

(1) Cod penal;

- motivându-și hotărârea de condamnare a inculpatului, instanța de apel a reținut

probe care însă nu au fost date citirii în ședința de judecată, totodată nefiind consemnate

în procesul-verbal al ședinței de judecată, așa cum este prevăzut în art. 414 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că pericolul pentru viață sau

amenințarea de vătămare corporală a fost din partea părții vătămate, care a și provocat

altercațiile, or acesta venind cu lopata spre Pilețkii Victor, care se deplasa pe drum, a

și provocat acțiunea, inculpatul aflându-se în situația de legitimă apărare;

- consideră apărarea că atât la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și în

instanța de apel, nu s-a confirmat prin probe existența laturii subiective, și anume

intenția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, precum

și nu s-a demonstrat existența laturii subiective și obiective a infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal;

- instanțele de fond au respins neîntemeiat poziția apărării în confirmarea

lipsei elementelor infracțiunilor imputate, operând în argumentare doar cu aprecieri

declarative asupra probelor, iar cele invocate de apărare au fost respinse doar din

motiv că au fost apreciate critic, nepunându-se în dezbatere calitatea acestora.

5.2. inculpatul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod

de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise de instanțele de fond,

rejudecarea cauzei cu dispunerea achitării sale din motivul lipsei în acțiuni a

elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și 27, 145 alin.

(1) Cod penal cu recalificarea acțiunilor în baza art. 155 Cod penal și 354, 78 Cod

contravențional.

În motivarea recursului inculpatul indică:

- învinuirea înaintată nu a fost examinată sub toate aspectele, or formal, faptele

invocate în rechizitoriu ar întruni elementele altor infracțiuni, cum ar fi art. 155 Cod

penal dar și elementele contravențiilor prevăzute de art. 78 sau 354 Cod

contravențional;

- cât privește încadrarea acțiunilor în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, recurentul

consideră că instanța incorect a apreciat faptele produse la fântână, iar vinovăția lui

Pilețkii Victor s-a constatat eronat, mai ales că lipsesc careva probe directe ce ar dovedi

7

vinovăția acestuia în comiterea respectivei infracțiuni, inclusiv aplicarea lanțului de la

motoferestrău drept obiect în vederea vătămării integrității corporale;

- instanțele de fond nu s-au expus asupra existenței sau inexistenței din partea

inculpatului a intenției directe în vederea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 27, 145

alin. (1) Cod penal;

- fiind reținut faptul că inculpatul a fost văzut cu toporul în mână, instanța urma să

stabilească ce scop a avut acesta, dacă avea posibilitatea reală de a-și duce până la capăt

acțiunile, sau dacă a avut drept scop de a speria victima, legătura cauzală dintre scop,

acțiune și rezultat;

- ca rezultat al calificării incorecte a faptelor inculpatului, instanța de apel

eronat a menținut pedeapsa aplicată de către instanța de fond, care este una prea

aspră, nefiind respectate prevederile art. 75 Cod penal, or inculpatul întrunește un

cumul de circumstanțe atenuante, care cad inclusiv și sub incidența art. 79 Cod

penal;

5.3. Pe marginea recursurilor declarate procurorul depune referință prin care solicită

respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale, deoarece

instanța de apel, în decizia sa, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelanților și

motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Analizând recursurile declarate de către avocatul Lazur Irina în numele

inculpatului și inculpatul Pilețkii Victor, instanța de recurs constată că sunt bazate pe

aceleași temeiuri, fiind invocate în principiu aceleași argumente, prin urmare asupra

acestora Colegiul se va expune concomitent.

În același timp recurenții au și cerințe distincte față de instanța de recurs, avocatul

solicitând achitarea inculpatului pe când inculpatul solicită achitarea sa cu recalificarea

acțiunilor în baza art. 155 Cod penal, precum și în baza art. 354, 78 Cod

contravențional.

Potrivit recursurilor declarate drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel

se invocă pct. 6), 8), 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care

8

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și când faptei săvârșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită. Însă, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurenți.

Colegiul remarcă că din conținutul recursurilor rezultă că recurenții invocă

dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției inculpatului stabilită în comiterea

infracțiunilor incriminate, însă Colegiul reiterează că o nouă reapreciere a probelor,

după cum solicită recurenții, nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece

regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală

prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de

norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în

speță.

Astfel, Colegiul consideră că temeiul invocat de recurenți prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării

materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

adoptând o decizie fondată și întemeiată.

Contrar celor invocate de avocatul recurent, vis-a-vis de martorii Aga Constantin

și Aga Anastasia, Colegiul remarcă că potrivit procesului verbal al ședinței de judecată

în instanța de apel, la etapa cererilor și demersurilor, inculpatul sau avocatul acestuia

nu au înaintat demers privind audierea acestor martori în instanța de apel, or potrivit

art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală în cazul în care declarațiile persoanelor care

au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora,

persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Totodată, potrivit aceluiași proces verbal, după ce au fost audiați participanții la

proces, instanța conducându-se de prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură

penală, a purces la verificarea declarațiilor și probelor materiale examinate de prima

instanță prin citirea lor în ședința de judecată, acestea fiind consemnate în procesul

verbal, probe care au și fost puse la baza deciziei instanței de apel. Toate aceste

momente combat cele invocate de către avocat în recursul său, or asupra procesului

verbal al ședinței de judecată în instanța de apel nu au fost formulate careva obiecții

după cum prevede art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală.

9

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

invocat de recurenți, Colegiul penal menționează că, temeiul respectiv este prezent

atunci când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum

ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se face

trimitere în recursuri, nu este aplicabil în speța examinată din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.

Deși se invocă că inculpatul Pilețkii Victor nu este vinovat de săvârșirea

infracțiunilor incriminate, Colegiul consideră că instanțele de fond întemeiat au

conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia, or în cursul judecării

cauzei au fost cercetate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatului în cele incriminate.

Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanța de judecată a

constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile părții

vătămate, fiind întru totul confirmate prin declarațiile martorilor Șaptefrați Taisa,

Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail, Barbacari Ana, care au fost audiați în conformitate cu

prevederile legale și avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod

penal precum și prin materialele cauzei care au fost cercetate atât în instanța de fond

cât și în cea de apel.

Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a

actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită

cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

analizând probele administrate, corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Pilețkii Victor

încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 287 alin. (3) și 27, 145 alin. (1)

Cod penal.

Instanța de recurs consideră corectă poziția instanțelor de fond privind aprecierea

critică atât a declarațiilor inculpatului cât și a martorilor Aga Constantin, Aga Anastasia

și Lungu Victor date în ședința de judecată, care au declarat în favoarea inculpatului

cu scopul de a-l ajuta să nu fie pedepsit pentru cele comise, or aceștia în cadrul urmăririi

penale au făcut alte declarații prin care au confirmat faptul că Pilețkii Victor l-a lovit

pe Barbacari Aurel cu toporul în regiunea capului, declarații similare fiind făcute și de

către partea vătămată, martorii Șaptefrați Taisa, Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail,

Barbacari Ana, care pe tot parcursul procesului penal au dat declarații identice. Însăși

inculpatul în cadrul urmăririi penale a declarat că a luat toporul din gospodăria sa și s-

a îndreptat spre gospodăria lui Barbacari Aurel cu scopul de a-l speria și a se răfui cu

acesta pentru cele întâmplate la fântână, iar ulterior, în ședința instanței de fond, Pilețkii

10

Victor și-a schimbat poziția, declarând că toporul l-a luat pentru a merge la lucru, la

tăiat lemne.

Cu referire la invocarea avocatului privind lipsa în acțiunile inculpatului a laturii

subiective, și anume intenția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)

Cod penal, Colegiul remarcă că inculpatul având asupra sa toporul pe care l-a luat din

gospodăria sa, și îndreptându-se spre gospodăria părții vătămate, a aplicat acesteia o

lovitură în regiunea capului, care este un organ vital al corpului, fapt ce mărturisește

despre prezența intenției directe a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor, iar

absența urmării prejudiciabile - a morții - atestă faptul că ne aflăm în prezența tentativei

de omor, prin urmare inculpatul, a planificat și a conștientizat rezultatul final al

acțiunilor sale, însă acestea nu și-au produs efectul, independent de voința inculpatului,

deoarece în cadrul conflictului a intervenit fiul său vitreg Lungu Victor, care l-a

deposedat de topor, și martorul Aga Constantin, care au curmat acțiunile criminale ale

inculpatului, circumstanțe ce au prevenit decesul victimei.

De asemenea, argumentul avocatului precum că inițiatorul conflictului a fost

partea vătămată, inculpatul acționând în condiția legitimei apărări, Colegiul îl

consideră declarativ și neîntemeiat, în acest sens nefiind aduse careva probe concrete.

Prin urmare, Colegiul penal relevă că în acțiunile inculpatului sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, fiind dovedită vina

acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și invocate în pct. 4.1. din prezenta

decizie.

Astfel, Colegiul reține că argumentul precum că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurenților, or,

instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în acțiunile lui Pilețkii Victor sunt

prezente toate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3)

și 27, 145 alin. (1) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru

a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CEDO, care în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală invocat de către inculpat, Colegiul evidențiază că temeiul dat se

invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar în

cazul supus judecării inculpatul își exprimă dezacordul și cu neîntrunirea elementelor

infracțiunilor imputate, solicitând achitarea sa, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, asupra căruia Colegiul s-a expus supra. Prin urmare, în

situația dată rămâne incertă poziția inculpatului, or ultimul declarând că nu este vinovat

11

și acțiunile sale nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate, solicită achitarea, și

concomitent recalificarea acțiunilor sale în baza art. 155 Cod penal și 354, 78 Cod

contravențional. Mai mult, prin apelurile declarate, avocații au solicitat pronunțarea

unei hotărâri prin care Pilețkii Victor să fie achitat și nu reîncadrate acțiunile, iar

potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală temeiurile menționate la alin. (1) pot

fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut

loc în instanța de apel.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care

fac referință recurenții, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către

instanța de apel.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează

că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate

de inculpat și avocatul acestuia, Lazur Irina sunt inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și avocatul

acestuia, Lazur Irina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Pilețkii Victor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

12