1ra-1813/18 — art. 287 alin.3; 27, 145 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin.3; 27, 145 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-1813/18 — art. 287 alin.3; 27, 145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1813/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Elena Covalenco
Judecători: Liliana Catan
Iurie Diaconu
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
inculpat și avocatul acestuia, Lazur Irina, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 21 martie 2018 și deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui:
Pilețkii Victor Xxxxx, născut la
xx.xx.xxxx, originar și domiciliat Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 17.01.2015 - 21.03.2018;
Instanța de apel: 14.06.2018 - 28.06.2018;
Instanța de recurs: 10.08.2018 - 31.10.2018.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 21 martie 2018, Pilețkii
Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) și art. 287
alin. (3) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:
- în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare;
- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial
al pedepselor aplicate, lui Pilețkii Victor i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de
11 (unusprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Pilețkii Victor la
14.12.2014, aproximativ ora 16.30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, trecând pe
lângă fântâna din apropierea gospodăriei sale, amplasată în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, l-a
observat pe vecinul său Barbacari Aurel aruncând apa în drum după ce spălase o
căldare ce o avea asupra sa. Manifestând o vădită lipsă de respect față de societate,
Pilețkii Victor cu toate că și-a dat bine seama că se afla într-un loc public, pe una din
străzile s. Suruceni, urmărind scopul încălcării în mod grosolan a ordinii publice, fără
motiv vădit, a luat un lanț de la motoferăstrău ce-l avea legat de o canistră pe care o
ducea în mână și a încercat să-i aplice lui Barbacari Aurel o lovitură în regiunea capului
și toracelui, însă ultimul s-a ferit aplecându-se. Concomitent, Pilețkii Victor
1
manifestând un cinism și o obrăznicie deosebită în public l-a numit pe Barbacari Aurel
cu numeroase cuvinte obscene.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pilețkii Victor a comis huliganismul, adică
acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,
precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și
obrăznicie deosebită, acțiuni care au fost săvârșite cu încercarea aplicării a altor
obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, adică infracțiunea
prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Tot el, Pilețkii Victor, continuându-și acțiunile sale criminale, la 14.12.2014,
aproximativ ora 16.45, urmărind scopul lipsirii de viață a lui Barbacari Aurel, având
intenția de a se răzbuna pentru un conflict neînsemnat ce a avut loc anterior între ei, s-
a înarmat de acasă cu un topor și în fața gospodăriei lui Barbacari Aurel, situată în s.
Xxxxx, r-nul Xxxxx, i-a aplicat ultimului o lovitură cu muchia toporului în regiunea
capului. Dorind să-și realizeze voința sa îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului
consumat, Pilețkii Victor a încercat din nou să-i aplice o lovitură cu toporul lui
Barbacari Aurel, însă el nu și-a putut duce intenția sa până la capăt, deoarece în cadrul
conflictului a intervenit fiul său vitreg, Lungu Victor care 1-a deposedat de topor,
astfel, curmându-i acțiunile sale criminale, circumstanțe ce au prevenit decesul
victimei.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 6242 din 15 decembrie 2014, în
rezultatul acțiunilor criminale ale lui Pilețkii Victor, partea vătămată Barbacari Aurel
s-a ales cu plagă contuză la nivelul capului care condiționează dereglarea sănătății de
scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pilețkii Victor a comis tentativă la omorul
unei persoane, adică infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.
Împotriva sentinței au declarat apeluri:
3.1. avocatul Rudenco Mihai în numele inculpatului, care a solicitat casarea
acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Pilețkii Victor, pe
motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii.
În motivarea apelului a invocat că instanța de fond, în baza art. 101 Cod de
procedură penală era obligată să administreze și să aprecieze probele din punctul de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în
ansamblu din punct de vedre al coroborări lor.
3.2. avocatul Lazur Irina în numele inculpatului, care a solicitat casarea totală a
sentinței cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința ultimului, deoarece faptele
incriminate nu întrunesc elementele infracțiunilor.
În motivarea apelului a invocat că sentința este neîntemeiată din care considerente
urmează a fi casată, deoarece instanța nu a stabilit toate circumstanțele cauzei, dar a
recurs la aprecierea critică a declarațiilor martorilor, iar aceste aprecieri nu pot sta la
2
baza motivării unei sentințe deoarece contravine prevederilor art. 8, 27, 95, 99, 100,
101 Cod de procedură penală.
Respingerea de către instanță a declarațiilor martorilor care au depus declarații
sub jurământ, s-a bazat pe percepții eronate cu referire la relațiile de rudenie cu
inculpatul.
Faptele incriminate lui Pilețkii Victor nu întrunesc elementele infracțiunilor
imputate, deoarece au existat alte circumstanțe și anume lipsa intenției de a omorî
caracterizată prin legitima apărare de acțiunile lui Barbacaru Aurel, care se îndrepta
spre Pilețkii Victor cu lopata.
Reieșind din cumulul de probe și declarațiile martorilor, săvârșirea tentativei de
omor, nu s-a confirmat. Chiar și dacă a existat vătămarea corporală, aceasta a fost
calificată ca fiind ușoară, prin urmare se constată că puterea loviturii nu a fost de natură
să provoace moartea persoanei.
Intenția directă de a săvârși omorul în acțiunile lui Pilețkii Victor lipsește din
considerentul că acesta instinctiv a ridicat toporul pentru a se apăra de Barbacaru Aurel
care venea spre el cu lopata, apoi a dat toporul fiului său vitreg spunându-i să-l ducă
acasă.
Apărarea nu este de acord nici cu încadrarea faptelor inculpatului în baza art. 287
alin. (3) Cod penal, considerând-o eronată deoarece Pilețkii Victor nu s-a certat cu
Barbacaru Aurel din motive huliganice, ci i-a făcut observație de a nu murdări fântâna,
însă ultimul a reacționat agresiv și 1-a îmbrâncit în gard. Toți martorii au declarat că în
final ambii erau agresivi, deci nu se poate califica că doar inculpatul a comis acțiuni
ilegale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, s-
au respins apelurile declarate ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În susținerea soluției instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței,
instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la
concluzia că, inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) și art.
287 alin. (3) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că vina inculpatului este dovedită deplin prin probele
pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, inclusiv
declarațiile părții vătămate, martorilor Șaptefrați Taisa, Șaptefrați Oleg, Gusicov
Mihail, Barbacari Ana, Aga Constantin, Lungu Victor, Aga Anastasia, expertului
Scurtu Iurie, precum și prin probele materiale anexate la dosar, cum ar fi:
- plângerea depusă de partea vătămată Barbacari Aurel din 14.12.2014, prin care
a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Pilețkii Victor, care la 14.12.2014, ora
16:00, fără motive l-a numit cu cuvinte necenzurate și l-a lovit cu toporul în cap, toate
acestea s-au întâmplat în stradă, în fața casei sale (Vol.I, f.d. 8);
3
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.12.2014, cu imaginile foto
anexate, prin care s-a cercetat porțiune de traseu din fața porții gospodăriei lui
Barbacari Aurel din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, (Vol. I, f.d. 10-12);
- raportul de constatare medico legală nr. 6242 din 15.12.2014, conform căruia la
examinarea medico-legală a părții vătămate Barbacari Aurel s-a constatat plagă
contuză la nivelul capului care putea fi produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect
contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată, posibil în rezultatul mușcării în
timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și
în baza acestui criteriu se califica ca vătămare ușoară (Vol.I, f.d. 29);
- raportul rectificat la data de 02.03.2015, exclusă sintagma ”în rezultatul
mușcării” (Vol. I, f.d.161);
- ordonanța, procesul-verbal de ridicare din 14.12.2014, ordonanța de
recunoaștere a corpului delict și procesul verbal de examinare a corpului delict din
16.12.2014, cu imaginile foto anexate din care rezultă că de la Pilețkii Victor a fost
ridicat taporul cu care a fost comisă fapta infracțională, (Vol. I, f.d. 32-36);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 368a-2015 din 20.05.2015, conform
căruia s-a constatat că, Pilețkii Victor a fost recunoscut RESPONSABIL, la momentul
comiterii infracțiuni, se afla în stare de ebrietate alcoolică voluntară, ce nu-1 lipsea de
capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale (Vol.I, f.d. 186-189).
Colegiul a conchis că întreaga sistemă de probe examinate și apreciate prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează
incontestabil faptul că inculpatul a comis infracțiunile de huliganism, adică acțiuni
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și
acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie
deosebită, acțiuni care au fost săvârșite cu încercarea aplicării a altor obiecte pentru
vătămarea integrității corporale și a sănătății, adică infracțiunea prevăzută de art.
287 alin. (3) Cod penal, precum și tentativă la omorul unei persoane, adică
infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin.(1) Cod penal.
Colegiul a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le ca fiind făcute
cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin
probatoriul administrat, vinovăția acestuia fiind dovedită deplin prin ansamblul de
probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel.
Instanța de apel nu a admis și nu a reținut argumentul părții apărării, precum că,
acțiunile lui Pilețkii Victor nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (3) Cod penal, și anume obiectul juridic special, deoarece acesta se combate prin
declarațiile părții vătămate Barbacari Aurel și a martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați
Oleg și Gusicov Mihail, care au fost martori oculari la cele întâmplate, și anume,
inculpatul fiind în stare de ebrietate alcoolică, la numit pe Barbacari Aurel cu diferite
cuvinte necenzurate, fapt care nu este negat de inculpat, ulterior încălcând în mod
4
grosolan ordinea publică, fără motiv vădit, a luat un lanț de la motoferăstrău ce-l avea
legat de o canistră pe care o ducea în mână și a încercat să-i aplice lui Barbacari Aurel
o lovitură în regiunea capului și toracelui, însă acesta s-a ferit aplecându-se, după care
l-a împins pe Pilețkii Victor în partea gardului.
Declarațiile martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați Oleg și Gusicov Mihail au fost
apreciate de către instanță ca fiind veridice, or acestea au fost consecvente pe tot
parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, fiind date sub jurământ. Astfel, în
conformitate cu art. 27 Cod de procedură penală, verificând probele administrate prin
prisma prevederilor art. 95 Cod de procedură penală, Colegiul nu a stabilit circumstanțe
care să indice la careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea acestora în
calitate de probe, argumentele apărării sub acest aspect fiind considerate ca declarative.
Colegiul a mai conchis că instanța de fond corect a constatat și semnele
calificative a infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, or potrivit
declarațiilor părții vătămate „...Pilețkii Victor s-a ridicat și mergând spre casă i-a zis
că „acuș va vedea, că îi va arăta el”, însă nu a specificat ce anume v-a face. Peste
aproximativ 5 min. la poarta a văzut cum Pilețkii Victor îl striga, având un topor în
mână, numindu-l cu cuvinte necenzurate. Concomitent îl amenința că, îi va tăia gâtul
cu toporul ce-l are asupra sa…”, aceste declarații ale părții vătămate fiind confirmate
prin declarațiile martorilor Șaptefrați Taisia, Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail și
Barbacari Ana.
Totodată Colegiul a reținut că, însăși martorul Aga Constantin a declarat că ” …
La 14 decembrie 2014, a fost la biserică, apoi trebuia să plece cu cumătrul Pilețkii
Victor la o casă pentru a se înțelege cu stăpânul referitor la efectuarea unor lucrări.
Când a ieșit în drum l-a văzut pe Pilețkii Victor care se certa cu Barbacari Aurel.
Pilețkii Victor avea un topor, iar Barbacar Aurel ieșise cu o lopată pentru a se apăra”,
însă instanța a apreciat critic declarațiile acestuia și ale martorului Aga Anastasia în
partea în care aceștia au declarat că ” încercat să-i despartă pe Pilețkii și Barbacari, l-
a împins pe Pilețkii în drum, iar soția lui Barbacari, a zis să le dea pace să se clarifice.
Ana Barbacari l-a împins și el a căzut jos, nu a văzul ca Pilețkii să-l fi lovit cu toporul
pe Barbacari Aurel”, or însăși din materialele cauzei penale și din declarațiile părții
vătămate și a martorilor s-a constatat că, Barbacari Ana nu era aproape de conflictul
apărut între Pilețkii Victor și Barbacari Aurel, deoarece aceasta se afla în casă.
Colegiul a considerat neîntemeiat argumentul avocatului că, în cazul în care
inculpatul avea intenția de a omorî partea vătămată, atunci aplica o lovitură mai
puternică și nu una, or însăși din materialele cauzei penale s-a constatat că ,inculpatul
nu și-a dus intenția până la capăt fiind oprit de fiul său vitreg Lungu Victor. Prin urmare
instanța a menționat că, cauzele independente de voința făptuitorului care împiedică
producerea efectului în cazul tentativei sunt diverse, ele se constituie din împrejurări
apărute contrar voinței făptuitorului, care întrerup acțiunile și fac imposibilă
continuarea lor sau care înlătură producerea rezultatului. În funcție de gradul de
5
realizare a tentativei, ea poate apărea în formă întreruptă (neconsumată) sau în formă
consumată.
Mai mult, Colegiul a conchis, că declarațiile date de inculpat sunt incerte și ireale,
după intima convingere a instanței, nefiind constatate ca fapt, și anume „ inculpatul a
luat toporul pentru a se apăra în caz de ceva de partea vătămată, iar după ce s-a
început cearta și a văzut că partea vătămată se îndreaptă spre el cu lopata a ridicat
toporul sus încercând să se apere”. Astfel, apreciind aceste declarații, Colegiul a
constatat că inculpatul recunoaște că a luat toporul din ogradă, însă nu este clar despre
care pericol pentru viața sa vorbește, or cum este posibil să te îndrepți cu toporul spre
gospodăria părții vătămate, ca fiind percepere că cineva vrea să te atace.
Prin urmare, au fost considerate absolut nefondate declarațiile inculpatului și
nejustificate argumentele părții apărării precum că Pilețkii Victor s-a aflat în legitimă
apărare, având loc un atac direct, imediat real și material, or aceste circumstanțe nu au
fost constatate la caz.
Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că sentința
judecătorească este nefondată, Colegiul a menționat că, o astfel de eroare în cauza dată
nu se constată, deoarece sentința este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile
verbale ale avocatului în ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelului
declarat.
Cât ține de pedeapsa numită inculpatului, Colegiul a considerat că la stabilirea
categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7,
61, 75-79 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor comise, de motivul acestora, de
persoana celui vinovat, care este fără antecedente penale, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, cât și de faptul că inculpatul are 1 copil minor la
întreținere, în localitate se caracterizează pozitiv.
Astfel, Colegiul a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale privind
corectarea și reeducarea inculpatului, v-a fi pe deplin atins doar prin menținerea
pedepsei sub formă de închisoare.
Împotriva hotărârilor emise, recursuri ordinare declară:
5.1. avocatul Lazur Irina în numele inculpatului, care invocând prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu emiterea
unei hotărâri prin care Pilețkii Victor să fie achitat din lipsa în acțiunile acestuia a
elementelor infracțiunilor incriminate.
În motivarea recursului avocatul indică:
- instanța de apel incorect a dat apreciere probelor prezentate, fapt ce constituie
o eroare gravă de fapt, totodată nu s-a expus asupra declarațiilor unor martori, iar
concluzia de vinovăție a inculpatului este bazată pe presupuneri;
- în argumentarea hotărârii, instanța de fond nu a stabilit toate circumstanțele
comiterii infracțiunilor imputate, dar a recurs la aprecieri critice a declarațiilor
martorilor, unele fiind respinse din motiv că persoanele ar fi rude sau vecini cu
6
inculpatul, fără a fi stabilită rea-credința acestora, iar aceste aprecieri neîntemeiate au
fost preluate și de către instanța de apel;
- contrar faptului că partea apărării a făcut referire în apel la declarațiile
martorilor Aga Constantin și Aga Anastasia, iar în ședințele de judecată a solicitat
reaudierea lor, instanța de apel s-a limitat doar la relatarea în decizie a declarațiilor
acestora, nefiind efectuată măcar citirea lor în ședința de judecată, or aceste declarații
au relevanță la constatarea lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.
(1) Cod penal;
- motivându-și hotărârea de condamnare a inculpatului, instanța de apel a reținut
probe care însă nu au fost date citirii în ședința de judecată, totodată nefiind consemnate
în procesul-verbal al ședinței de judecată, așa cum este prevăzut în art. 414 Cod de
procedură penală;
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că pericolul pentru viață sau
amenințarea de vătămare corporală a fost din partea părții vătămate, care a și provocat
altercațiile, or acesta venind cu lopata spre Pilețkii Victor, care se deplasa pe drum, a
și provocat acțiunea, inculpatul aflându-se în situația de legitimă apărare;
- consideră apărarea că atât la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și în
instanța de apel, nu s-a confirmat prin probe existența laturii subiective, și anume
intenția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, precum
și nu s-a demonstrat existența laturii subiective și obiective a infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (3) Cod penal;
- instanțele de fond au respins neîntemeiat poziția apărării în confirmarea
lipsei elementelor infracțiunilor imputate, operând în argumentare doar cu aprecieri
declarative asupra probelor, iar cele invocate de apărare au fost respinse doar din
motiv că au fost apreciate critic, nepunându-se în dezbatere calitatea acestora.
5.2. inculpatul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod
de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise de instanțele de fond,
rejudecarea cauzei cu dispunerea achitării sale din motivul lipsei în acțiuni a
elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și 27, 145 alin.
(1) Cod penal cu recalificarea acțiunilor în baza art. 155 Cod penal și 354, 78 Cod
contravențional.
În motivarea recursului inculpatul indică:
- învinuirea înaintată nu a fost examinată sub toate aspectele, or formal, faptele
invocate în rechizitoriu ar întruni elementele altor infracțiuni, cum ar fi art. 155 Cod
penal dar și elementele contravențiilor prevăzute de art. 78 sau 354 Cod
contravențional;
- cât privește încadrarea acțiunilor în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, recurentul
consideră că instanța incorect a apreciat faptele produse la fântână, iar vinovăția lui
Pilețkii Victor s-a constatat eronat, mai ales că lipsesc careva probe directe ce ar dovedi
7
vinovăția acestuia în comiterea respectivei infracțiuni, inclusiv aplicarea lanțului de la
motoferestrău drept obiect în vederea vătămării integrității corporale;
- instanțele de fond nu s-au expus asupra existenței sau inexistenței din partea
inculpatului a intenției directe în vederea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 27, 145
alin. (1) Cod penal;
- fiind reținut faptul că inculpatul a fost văzut cu toporul în mână, instanța urma să
stabilească ce scop a avut acesta, dacă avea posibilitatea reală de a-și duce până la capăt
acțiunile, sau dacă a avut drept scop de a speria victima, legătura cauzală dintre scop,
acțiune și rezultat;
- ca rezultat al calificării incorecte a faptelor inculpatului, instanța de apel
eronat a menținut pedeapsa aplicată de către instanța de fond, care este una prea
aspră, nefiind respectate prevederile art. 75 Cod penal, or inculpatul întrunește un
cumul de circumstanțe atenuante, care cad inclusiv și sub incidența art. 79 Cod
penal;
5.3. Pe marginea recursurilor declarate procurorul depune referință prin care solicită
respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale, deoarece
instanța de apel, în decizia sa, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelanților și
motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,
din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava
situația condamnatului.
Analizând recursurile declarate de către avocatul Lazur Irina în numele
inculpatului și inculpatul Pilețkii Victor, instanța de recurs constată că sunt bazate pe
aceleași temeiuri, fiind invocate în principiu aceleași argumente, prin urmare asupra
acestora Colegiul se va expune concomitent.
În același timp recurenții au și cerințe distincte față de instanța de recurs, avocatul
solicitând achitarea inculpatului pe când inculpatul solicită achitarea sa cu recalificarea
acțiunilor în baza art. 155 Cod penal, precum și în baza art. 354, 78 Cod
contravențional.
Potrivit recursurilor declarate drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel
se invocă pct. 6), 8), 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care
8
stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și când faptei săvârșite i s-
a dat o încadrare juridică greșită. Însă, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la
examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de
recurenți.
Colegiul remarcă că din conținutul recursurilor rezultă că recurenții invocă
dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției inculpatului stabilită în comiterea
infracțiunilor incriminate, însă Colegiul reiterează că o nouă reapreciere a probelor,
după cum solicită recurenții, nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece
regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală
prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de
norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în
speță.
Astfel, Colegiul consideră că temeiul invocat de recurenți prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării
materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
adoptând o decizie fondată și întemeiată.
Contrar celor invocate de avocatul recurent, vis-a-vis de martorii Aga Constantin
și Aga Anastasia, Colegiul remarcă că potrivit procesului verbal al ședinței de judecată
în instanța de apel, la etapa cererilor și demersurilor, inculpatul sau avocatul acestuia
nu au înaintat demers privind audierea acestor martori în instanța de apel, or potrivit
art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală în cazul în care declarațiile persoanelor care
au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora,
persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor
generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.
Totodată, potrivit aceluiași proces verbal, după ce au fost audiați participanții la
proces, instanța conducându-se de prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură
penală, a purces la verificarea declarațiilor și probelor materiale examinate de prima
instanță prin citirea lor în ședința de judecată, acestea fiind consemnate în procesul
verbal, probe care au și fost puse la baza deciziei instanței de apel. Toate aceste
momente combat cele invocate de către avocat în recursul său, or asupra procesului
verbal al ședinței de judecată în instanța de apel nu au fost formulate careva obiecții
după cum prevede art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală.
9
Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală
invocat de recurenți, Colegiul penal menționează că, temeiul respectiv este prezent
atunci când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum
ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea
infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund
elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se face
trimitere în recursuri, nu este aplicabil în speța examinată din punct de vedere al
prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.
Deși se invocă că inculpatul Pilețkii Victor nu este vinovat de săvârșirea
infracțiunilor incriminate, Colegiul consideră că instanțele de fond întemeiat au
conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia, or în cursul judecării
cauzei au fost cercetate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine
vinovăția inculpatului în cele incriminate.
Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanța de judecată a
constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile părții
vătămate, fiind întru totul confirmate prin declarațiile martorilor Șaptefrați Taisa,
Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail, Barbacari Ana, care au fost audiați în conformitate cu
prevederile legale și avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod
penal precum și prin materialele cauzei care au fost cercetate atât în instanța de fond
cât și în cea de apel.
Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a
actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor
elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din
punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei
motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită
cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,
analizând probele administrate, corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Pilețkii Victor
încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 287 alin. (3) și 27, 145 alin. (1)
Cod penal.
Instanța de recurs consideră corectă poziția instanțelor de fond privind aprecierea
critică atât a declarațiilor inculpatului cât și a martorilor Aga Constantin, Aga Anastasia
și Lungu Victor date în ședința de judecată, care au declarat în favoarea inculpatului
cu scopul de a-l ajuta să nu fie pedepsit pentru cele comise, or aceștia în cadrul urmăririi
penale au făcut alte declarații prin care au confirmat faptul că Pilețkii Victor l-a lovit
pe Barbacari Aurel cu toporul în regiunea capului, declarații similare fiind făcute și de
către partea vătămată, martorii Șaptefrați Taisa, Șaptefrați Oleg, Gusicov Mihail,
Barbacari Ana, care pe tot parcursul procesului penal au dat declarații identice. Însăși
inculpatul în cadrul urmăririi penale a declarat că a luat toporul din gospodăria sa și s-
a îndreptat spre gospodăria lui Barbacari Aurel cu scopul de a-l speria și a se răfui cu
acesta pentru cele întâmplate la fântână, iar ulterior, în ședința instanței de fond, Pilețkii
10
Victor și-a schimbat poziția, declarând că toporul l-a luat pentru a merge la lucru, la
tăiat lemne.
Cu referire la invocarea avocatului privind lipsa în acțiunile inculpatului a laturii
subiective, și anume intenția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)
Cod penal, Colegiul remarcă că inculpatul având asupra sa toporul pe care l-a luat din
gospodăria sa, și îndreptându-se spre gospodăria părții vătămate, a aplicat acesteia o
lovitură în regiunea capului, care este un organ vital al corpului, fapt ce mărturisește
despre prezența intenției directe a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor, iar
absența urmării prejudiciabile - a morții - atestă faptul că ne aflăm în prezența tentativei
de omor, prin urmare inculpatul, a planificat și a conștientizat rezultatul final al
acțiunilor sale, însă acestea nu și-au produs efectul, independent de voința inculpatului,
deoarece în cadrul conflictului a intervenit fiul său vitreg Lungu Victor, care l-a
deposedat de topor, și martorul Aga Constantin, care au curmat acțiunile criminale ale
inculpatului, circumstanțe ce au prevenit decesul victimei.
De asemenea, argumentul avocatului precum că inițiatorul conflictului a fost
partea vătămată, inculpatul acționând în condiția legitimei apărări, Colegiul îl
consideră declarativ și neîntemeiat, în acest sens nefiind aduse careva probe concrete.
Prin urmare, Colegiul penal relevă că în acțiunile inculpatului sunt prezente
elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, fiind dovedită vina
acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și invocate în pct. 4.1. din prezenta
decizie.
Astfel, Colegiul reține că argumentul precum că nu au fost întrunite elementele
infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurenților, or,
instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în acțiunile lui Pilețkii Victor sunt
prezente toate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3)
și 27, 145 alin. (1) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru
a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența
CEDO, care în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de
proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de
o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale.
În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală invocat de către inculpat, Colegiul evidențiază că temeiul dat se
invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar în
cazul supus judecării inculpatul își exprimă dezacordul și cu neîntrunirea elementelor
infracțiunilor imputate, solicitând achitarea sa, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.
8) Cod de procedură penală, asupra căruia Colegiul s-a expus supra. Prin urmare, în
situația dată rămâne incertă poziția inculpatului, or ultimul declarând că nu este vinovat
11
și acțiunile sale nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate, solicită achitarea, și
concomitent recalificarea acțiunilor sale în baza art. 155 Cod penal și 354, 78 Cod
contravențional. Mai mult, prin apelurile declarate, avocații au solicitat pronunțarea
unei hotărâri prin care Pilețkii Victor să fie achitat și nu reîncadrate acțiunile, iar
potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală temeiurile menționate la alin. (1) pot
fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut
loc în instanța de apel.
Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile de
drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care
fac referință recurenții, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către
instanța de apel.
Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la
prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează
că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale
relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate
de inculpat și avocatul acestuia, Lazur Irina sunt inadmisibile, ca fiind vădit
neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și avocatul
acestuia, Lazur Irina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Pilețkii Victor, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2018.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Liliana Catan
Iurie Diaconu
12