1ra-1144/2018 — Art. 165 alin. 2, lit. d CP

1ra-1144/2018 — Art. 165 alin. 2, lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1144/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Maxim Belinschi în numele inculpatei, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, în cauza penală

privind-o pe

Pascalova Olesea XXXXX, născută la XXXXX,

originară din r-nul XXXXX, cu domiciliu în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 12.08.2014 - 10.03.2016;

instanța de apel: 17.05.2016 - 12.12.2016;

instanța de recurs: 20.02.2017 - 06.06.2017;

instanța de apel: 12.07.2017 - 21.02.2018;

instanța de recurs: 14.05.2018 - 20.06.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Olesea Pascalova a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece fapta inculpatei nu

întrunește elementele infracțiunii.

urmărire penală, Olesea Pascalova, a fost învinuită pentru faptul că în luna mai 2011,

acționând de comun acord cu alte persoane neidentificate de către organul de

urmărire penală, în scopul traficării cet. XXXXX peste hotarele R. Moldova în scop

de exploatare sexuală comercială, aflându-se în diferite locuri din mun. Chișinău,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a cet. XXXXX, aceasta fiind într-o situație

precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, nefiind angajată în câmpul

muncii, fiind însărcinată, au recrutat-o și i-au organizat perfectarea din banii

1

personali a pașaportului de uz extern, eliberat la 17 mai 2011 de către SEDP, SEET

Anenii Noi, apoi i-au procurat bilet pentru avion cu itinerarul Chișinău-Antalya,

ulterior, la 21 mai 2011 prin intermediul Aeroportului International Chișinău au

transportat-o în or. Antalya, Turcia, unde aceasta a fost întâlnită de către persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care au adăpostit-o într-un apartament,

ultima fiind exploatată sexual pe parcurs a unei luni, adică până la 20 iunie 2011,

astfel acțiunile acesteia au fost calificate de către organul de urmărire penală ca trafic

de ființe umane, infracțiune prevăzută la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal - trafic de

ființe umane, adică recrutarea și transportarea unei persoane în scop de exploatare

sexuală comercială, comisă prin abuz de poziția de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite

de mai multe persoane.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care Olesea Pascalova să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 165 alin.

(2) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis

și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea resurselor umane

pe termen de 4 ani.

În susținerea cerințelor procurorul a invocat că, prima instanță, în urma

cercetării judecătorești greșit a concluzionat, că acuzarea adusă inculpatei este

neîntemeiată, deoarece probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate

în cadrul ședinței de judecată, demonstrează incontestabil vinovăția acesteia în

săvârșirea infracțiunii incriminate și anume: declarațiile inculpatei, procesul-verbal

de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 29 mai 2014, declarațiile părții vătămate

XXXXX, depuse în ședința de judecată.

Totodată, procurorul a indicat că, declarațiile părții vătămate precum că,

plângerea în privința inculpatei nu a depus-o benevol au fost combătute pe deplin în

ședința de judecată, astfel, fiind audiat reprezentantul organului de urmărire penală

al SPF Aeroport International Chișinău, Aurel Rotaru, care a efectuat acțiunile de

urmărire penală cu participarea părții vătămate și a inculpatei, a declarat că toate

acțiunile de urmărire penală au fost efectuate în strictă conformitate cu legislația în

vigoare, partea vătămată cunoștea limba de stat, nu a participat în stare de ebrietate

la acțiunile de urmărire penală și nu a fost influențată, forțată să depună plângere

sau să dea declarații, mai mult, declarațiile le-a făcut benevol și coerent.

Procurorul a indicat că, sentința de condamnare a părții vătămate XXXXX, și

cea de condamnare a avocatului Gheorghe Stratu, nu au relevanță pentru prezenta

cauză penală, or, probează faptul că ultima a fost exploatată sexual în prezenta cauză

penală, după ce aceasta a fost recrutată și transportată în Turcia de către Olesea

Pascalova, unde a fost victimă a traficului de ființe umane și anume a fost exploatată

2

sexual de către persoana de origine turcă pe nume Taner sau Murat, ea a revenit în

țară, unde deja a îndemnat alte două persoane XXXXX și XXXXX, de a practica

prostituția la același proxenet.

Mai mult, procurorul a indicat că, consimțământul părții vătămate de a pleca

în Turcia pentru a practica prostituția, nu înlătură răspunderea penală a

făptuitorului, deoarece acesta nu a fost liber exprimat, fiind influențat prin abuzul

de poziția de vulnerabilitate, astfel, consimțământul părții vătămate de a fi traficată

este nevalabil, întrucât făptuitorul a recurs la unul din factorii de viciere a acestuia.

2016, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, prima instanță în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la

concluzia corectă cu privire la achitarea lui Olesea Pascalova de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal.

a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea cerințelor, procurorul a specificat motive similare celor din

cererea de apel, invocând suplimentar că, instanțele de fond nu au analizat în cumul

toate probele prezentate de către acuzare, dându-le apreciere greșită,

necorespunzătoare stării de fapt stabilite de către organul de urmărire penală, bazată

pe declarațiile inculpatei și cele inițial expuse de partea vătămată, care la judecarea

cauzei în instanța de apel, a indicat că a fost amenințată de către inculpată, de aceea

a depus depoziții în favoarea acesteia.

2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total decizia și

a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de

judecată.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel,

respingând probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii nu a

combătut prin careva argumentare juridică întemeiată alegațiile procurorului,

reținând generic, că prima instanță a constatat în mod justificat faptul că, procurorul

nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar demonstra

vinovăția inculpatei, Olesea Pascalova, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165

3

alin. (2) lit. d) Cod penal și a pronunțat corect o sentință de achitare, or, procurorul a

invocat ca probe decisive declarațiile inculpatei, Olesea Pascalova (f.d. 111, 236-238,

240, 243-244 vol. I, 91, vol. II) și a părții vătămate, XXXXX din cadrul instanței de apel

(f.d. 89-90, vol. II), probe care în opinia procurorului confirmă vinovăția inculpatei

în săvârșirea infracțiunii incriminate. În acest context, instanța de recurs ordinar a

menționat că, instanța de apel a examinat pur formal apelul declarat de procuror, nu

s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, adoptând o

soluție neargumentată la modul cuvenit, având un caracter generic, în legătură cu ce

o astfel de decizie nu poate fi menținută.

2018, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

prin care:

Olesea Pascalova, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 165 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei penale în

penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

7.1. În motivarea decizie instanța de apel a indicat că, instanța de fond a

apreciat critic declarațiile făcute în ședința de judecată de către ofițerul de urmărire

penală, Aurel Rotaru, invocând că gradul de credibilitate a declarațiilor acestuia care

afirmă că, pătimită a dat la faza de urmărire penală declarații benevol și asupra ei nu

au fost făcute presiuni, este minim, în condiția în care acestea se referă la acțiunile

procesuale efectuate în calitate de ofițer de urmărire penală. Inclusiv, în sentință s-a

indicat că nici alte probe prezentate de către procuror nu dovedesc vinovăția cet.

Olesea Pascalova în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin (2) lit. d) Cod

penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că, concluzia instanței de fond este eronată,

fiind contrară probelor administrate în ședința de judecată în instanța de fond și în

apel, or, din probele cercetate s-a constatat că în acțiunile inculpatei sunt prezente

elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

acțiuni care urmează a fi recalificate, astfel, argumentele invocate în apelul

procurorului sunt întemeiate.

Instanța de apel a constatat că, inculpata Olesea Pascalova în luna mai 2011,

acționând de comun acord cu alte persoane neidentificate de către organul de

urmărire penală în scopul traficării cet. XXXXX peste hotarele RM în scop de

exploatare sexuală comercială, aflându-se în diferite locuri din mun. Chișinău,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a cet. XXXXX, aceasta fiind într-o situație

precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, nefiind angajată în câmpul

muncii, fiind însărcinată, au recrutat-o și i-au organizat perfectarea din banii

4

personali a pașaportului de uz extern/eliberat la 17.05.2011 de către SEDP, SEET

Anenii Noi, apoi i-au procurat bilet la avion cu itinerarul Chișinău-Antalya, ulterior,

la 21.05.2011 prin intermediul Aeroportului International Chișinău au transportat-o

în or. Antalya, Turcia, unde a fost întâlnită de către persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, care au adăpostit-o într-un apartament, ultima fiind

exploatată sexual pe parcurs a unei luni de zile, adică până la 20.06.2011.

Astfel, prin acțiunile sale inculpata, Olesea Pascalova, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal - trafic de ființe umane, adică recrutarea

și transportarea unei persoane în scop de exploatare sexuală comercială, comisă prin abuz de

poziția de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

Așadar, instanța de apel a indicat că, necătând la faptul că inculpata nu și-a

recunoscut vina, vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii imputate se confirmă

prin probele cercetate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel și anume:

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 29.05.2014; declarațiile părții

vătămate la urmărirea penală - XXXXX din 29.05.2014; procesul verbal de confruntare din

08.07.2014; extrasul din Registrul de stat al populației pe numele cet. XXXXX; informația

parvenită de la Politia de frontieră prin care se confirmă că la 21.05.2011 cet. XXXXX a

traversat frontiera de stat a R. Moldova direcția ieșire prin PTF Chișinău-Aeroport, ruta

Chișinău-Antalya și la 20.06.2011 cet. XXXXX a traversat frontiera de stat a R. Moldova

direcția intrare prin PTF Chișinău-Aeroport, ruta Antalya-Chișinău; informația parvenită

de la BC ,,Moldincombank” SA, conform căreia la 17.06.2011 pe numele cet. Olesea

Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union - 150

dolari SUA, expediați din Turcia de persoana pe numele Onur Yildirim; informația parvenită

de la BC ,,Eximnabk-Gruppo Veneto Banca” SA, conform căreia la 06.01.2011 pe numele cet.

Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union -

130 Euro, expediați din Turcia de persoana pe numele Ana Marjina, la 19.03.2013 pe numele

cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western

Union - 100 dolari SUA, expediați din Turcia de persoana pe numele Gunay Bora, la

21.03.2014 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer

internațional Western Union - 50 dolari SUA, expediați din Turcia de persoana pe numele

Muhammet Terbiyik; informația parvenită de la BC ,,Banca de Economii” SA, conform căreia

la 04.01.2011, pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer

internațional Western Union - 100 dolari SUA, expediați din Turcia de persoana pe numele

Murat Tuntas, la 24.02.2011 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin

sistemul de transfer internațional Western Union - 200 dolari SUA, expediați din Turcia de

persoana pe numele Murat Tuntas, la 25.02.2011 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost

transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union - 200 dolari SUA,

expediații din Turcia de persoana pe numele Murat Tuntas, la 10.05.2011 pe numele cet.

5

Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union -

500 dolari SUA, expediații din Turcia de persoana pe numele Mesut Senkul, la 11.05.2011

pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional

Western Union - 250 dolari SUA, expediați din Turcia de persoana pe numele Taner

Yildimir, la 20.05.2011 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de

transfer internațional Western Union - 300 dolari SUA, expediații din Turcia de persoana pe

numele Taner Yildimir, la 23.05.2011 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost transferați prin

sistemul de transfer internațional Western Union - 150 dolari SUA, expediații din Turcia de

persoana pe numele Taner Yildimir, la 13.06.2011 pe numele cet. Olesea Pascalova au fost

transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union - 100 dolari SUA,

expediații din Turcia de persoana pe numele Onur Yildimir, la 21.06.2011 pe numele cet.

Olesea Pascalova au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union -

310 dolari SUA, expediații din Turcia de persoana pe numele Natalia Bacioi; informația

parvenită de la BC ,,FinComBank” SA, conform căreia la 20.01.2011 pe numele cet. Pascalova

Olesea au fost transferați prin sistemul de transfer internațional Western Union - 200 dolari

SUA, expediații din Turcia de persoana pe numele Murat Tumtas; procesul-verbal de

examinare a obiectului din 15.07.2014, a informației ridicate de la băncile comerciale privind

transferurile bănești efectuate pe numele cet. Olesea Pascalova.

Instanța de apel a menționat că, concluziile instanței de fond sunt eronate

precum și argumentele apărării, care au indicat că, partea vătămată la propria

inițiativă a plecat în Turcia, Antalia, nu a fost recrutată, transportată și adăpostită,

practicând prostituția, or, după cum s-a stabilit, că anume Olesea Pascalova i-a

propus pătimașei, care este într-o stare materială precară, era certată cu părinții și

totodată fiind însărcinată, să plece în Antalia la odihnă, făcându-i cunoștință cu

concubinul ei, Murat, inculpata Olesea Pascalova i-a perfectat pașaport lui XXXXX,

i-a achitat biletul la avion și împreună au mers până în aeroport petrecând-o la avion,

unde ajungând în Turcia a fost întâlnită de Murat, cu care ultimul a anunțat-o că,

Olesea Pascalova se ocupa cu prostituția până la momentul traiului în concubinaj cu

Murat, și că cu asta se va ocupa și partea vătămată, or, după cum s-a stabilit,

inculpata a acționat, cu intenție directă, folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a

acesteia, a recrutat-o prin înșelăciune, cu scopul de exploatare prin prostituție, astfel,

în acțiunile acestora se conțin anume elementele infracțiunii imputate.

Instanța de apel a reținut că, infracțiunea prevăzută de art. 165 Cod penal, este

o infracțiune formală, care se consideră consumată din momentul obținerii

controlului asupra facultății victimei de a se deplasa nestingherit. Astfel, dacă același

făptuitor, de exemplu, recrutează, transportă și adăpostește victima, iar aceste

activități sunt însoțite de una dintre modalitățile acțiunii adiacente, deja în momentul

recrutării victimei, infracțiunea trebuie considerată consumată. Ca modalitate a

6

acțiunii principale din cadrul infracțiunii prevăzute la art. 165 Cod penal, recrutarea,

constă în activitatea care întrunește următoarele condiții: atragerea, angajarea,

năimirea, racolarea (prin selectare) a victimei; înaintarea ofertei către victimă de a-si

da consimțământul la realizarea asupra ei a unei tranzacție cu caracter patrimonial;

recrutarea victimei reprezintă activitatea de început, etapa inițială, după care vor

urma celelalte (transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanei).Ca

modalitate a acțiunii adiacente din cadrul infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod

penal, abuzul de poziția de vulnerabilitate, constă în utilizarea de către traficant a

stării speciale în care se găsește o persoană datorită: situației sale precare din punct

de vedere al supraviețuirii sociale; situației create de o sarcină, boală, infirmitate,

deficiență fizică sau mintală; situației sale precare si ilegale legate de intrare sau

ședere în țară, de tranzit sau destinație. Starea de vulnerabilitate a victimei constituie

element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles

orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică.

Se are în vedere ansamblu de situații disperate care poate face un om să accepte

exploatarea sa.

Totodată, instanța de apel a conchis că, la caz, s-a stabilit cu certitudine, în

acțiunile inculpatei a semnului calificativ al traficului de ființe umane - recrutarea

părții vătămate XXXXX, or, din declarațiile părții vătămate, martorilor, care sunt

concludente, pertinente, practic neschimbate pe tot parcursul urmăririi penale și în

instanța de fond, rezultă că inculpata, Olesea Pascalova, i-a propus părții vătămate

să plece în Turcia cu scopul exploatării sexuale, folosindu-se de poziția de

vulnerabilitate a acesteia, manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale, care era însărcinată, fără familie și surse de existențe, prin

înșelăciune, manifestată prin promisiunea obținerii de venituri în proporții mari din

contul practicării prostituției, fapte confirmate în cadrul ședinței de judecată, prin

probele enunțate mai sus, care sunt concludente și pertinente și combat versiunea

inculpatei și apărătorului acesteia privind nevinovăția acesteia.

De asemenea, instanța de apel a precizat că, cea de-a doua modalitate a acțiunii

principale din cadrul infracțiunii incriminate inculpatei, Olesea Pascalova, este

transportarea victimei, prin care se înțelege ,,deplasarea unei persoane dintr-un loc în

altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe

jos”, or, s-a stabilit cu certitudine că, Olesea Pascalova i-a propus părții vătămate să

meargă în Antalia să se odihnească, totodată aceasta i-a perfectat din cont propriu

pașaportul cetățeanului RM, care i-a permis să călătorească, or, după cum s-a stabilit

partea vătămată fiind într-o situație materială precară nu deținea pașaport străin,

apoi împreună au mers la aeroport, unde ulterior urma să fie întâlnită de către

concubinul inculpatei de origine turcă, Murat, unde a adăpostit-o într-un local

7

nestabilit și a impus-o să se prostitueze. Cea de a treia modalitate a acțiunii principale

din cadrul infracțiunii incriminate inculpatei Olesea Pascalova este adăpostirea unei

persoane, prin care se înțelege ,,plasarea acesteia într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită

de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța

traficantul", iar primirea victimei este ,,activitatea corelativă transferului victimei,

exprimată în preluarea acesteia „ în custodie” de la cel care realizează transferul, în rezultatul

unei tranzacții ilegale”.

Din analiza laturii subiective a infracțiunii incriminate inculpata prin prisma

probelor prezentate de către partea acuzării se atestă intenția acesteia în comiterea

infracțiunii incriminate. Însă, nu doar vinovăția caracterizează latura subiectivă a

infracțiunii de trafic de fiinte umane, ci și anumite semne secundare si anume: motivul

infracțiunii și scopul infracțiunii.

Celălalt semn secundar al laturii subiective a infracțiunii prevăzute la art. 165

Cod penal, este scopul infracțiunii, fiind de această dată, un semn al laturii subiective

cu caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă, că scopul descris în dispoziția art. 165 Cod

penal, trebuie să existe în momentul săvârșirii faptei, nefiind necesar să fie efectiv

realizat. Astfel, instanța de apel a constatat că, s-a stabilit cu certitudine că partea

vătămată a fost recrutată, transportată și adăpostită de către inculpată, în scopul

prostituției prin înșelăciune, folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a acesteia, care

era într-o situația materială precară, astfel fiind selectată anume persoana care are o

situație precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, aceasta nefiind angajată

în câmpul muncii, fiind lipsită de resurse sociale, fiind dintr-o familie cu o situație

materială dificilă. Starea de vulnerabilitate a părții vătămate, precum și faptul că

inculpata cunoștea despre aceasta, a fost probată în ședința de judecată prin

declarațiile părții vătămate, precum și din însăși declarațiile inculpatei.

Totodată, instanța de apel a luat în calcul ca veridice declarațiile părții

vătămate date la urmărirea penală și în ședința instanței de apel, fiind date sub

jurământ, preîntâmpinată de răspundere penală pentru darea mărturiilor false,

declarații, care se confirmă prin cumulul de probe enunțate, sunt veridice, iar cele

făcute în ședința primei instanțe neveridice date sub influența inculpatei în scopul

evitării răspunderii penale a ultimei.

Astfel, instanța de apel nu a avut careva dubii privind vinovăția inculpatei,

constatând că, vinovăția acesteia este deplin dovedită și acțiunile inculpatei corect au

fost încadrate de către procuror în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal - traficul de

ființe umane, după semnul calificativ - recrutarea, unei persoane, cu consimțământul

acesteia, pentru prostituție, săvârșită prin înșelăciune și abuz da poziție de vulnerabilitate,

de către mai multe persoane.

8

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 78 alin. (1) Cod penal, de scopul pedepsei penale, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave,

de rolul fiecăruia în comiterea infracțiunii, de personalitatea inculpatei care nu au

recunoscut vina, neangajată în câmpul muncii, are la întreținere un copil minor, fără

antecedente penale, de lipsa circumstanțelor agravante, aplicându-i pedeapsa în

limita posibilă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă.

Astfel, instanța de apel a conchis că, corectarea și reeducarea acesteia este

posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare în limitele sancțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d), cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei.

Maxim Belinschi în numele inculpatei în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

În argumentarea recursului, avocatul susține că, hotărârea instanței de apel

reproduce conținutul cererii de apel declarat de către procuror, fără a da o apreciere

corespunzătoare situației de fapt și de drept.

Mai mult, recurentul menționează că, declarațiile părții vătămate sunt

contradictorii, afirmând că acest fapt derivă din presiunea procurorului asupra

ultimei, totodată, susținând că partea vătămată a fost condamnată în baza art. 220

Cod penal, astfel instanța de apel urma să ia în calcul declarațiile acesteia date în

ședința de judecată în instanța de fond, care confirmă declarațiile inculpatei.

Totodată, avocatul atrage atenția asupra faptului că, colaboratorii de poliție

care au instrumentat cazul au solicitat prin intermediul avocatului Gheorghe Stratu

suma de 1 500 euro, apoi 5 000 euro pentru a clasa dosarul, ultimul fiind condamnat

pentru trafic de influență, fiindu-i retrasă licența. Astfel, apărătorul susține că, cauza

penală este fabricată de acești colaboratori împreună cu avocatul Gheorghe Stratu.

De asemenea, avocatul indică că, instanța de apel eronat a luat în calcul

procesul-verbal de audiere a părții vătămate, care a fost întocmit în limba română,

or, ultima este vorbitoare de limba rusă, fără a-i fi oferit un interpret.

Recurentul menționează că, instanța de apel a emis o deciziei bazată pe

presupuneri încălcând prevederile art. 8 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO,

privind prezumția nevinovăției.

Subsidiar, apărătorul susține că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre de

condamnare a inculpatei fără a administra probe noi în urma unei sentințe de

achitare.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

9

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or în

vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că potrivit textului recursului declarat de către avocatul

Maxim Belinschi în numele inculpatei, acesta invocă drept temei pct. 6), 8) și 12) din

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel; nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la admiterea apelului declarat de către procuror, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpata a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 165 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 7

ani și șase luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

pentru femei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor recercetate în cadrul ședinței

instanței de apel, ajungând la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată total,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima

instanță.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul hotărârii

judecătorești atacate.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-

au stabilit de către instanța de recurs.

10

Cu referire la cele invocate de recurent privitor la chestiunea de apreciere

eronată a probelor, menționând-se că instanța de apel nu și-a motivat corespunzător

decizia adoptată, dând o apreciere unilaterală probelor cercetate și acordând

prioritate doar unor probe, în consecință, ajungând pripit la concluzia de

condamnare a lui Olesea Pascalova, în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța

de recurs reține următoarele.

Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele invocate, Colegiul penal

conchide asupra faptului că, acestea sunt vădit neîntemeiate și reiterează că,

procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea

acesteia este de competența instanței de fond.

Prin urmare, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului

ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau

face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Totodată, Colegiul penal reține că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, iar

în ceea ce privește criticele recurentului precum că instanța a dat o apreciere

unilaterală probelor, dând prioritate doar unora dintre ele, acestea sunt vădit

nefondate, fiind combătute de materialele dosarului care rezultă din textul deciziei

adoptate de instanța de apel.

Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanța de apel la judecarea

apelului declarat nu și-a motivat soluția corespunzător, Colegiul penal menționează

că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de

amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect că aceasta se

circumscrie încadrării juridice menționate în rechizitoriu, potrivit căruia Olesea

Pascalova a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

d) Cod penal.

În continuare, din textul recursului declarat, instanța de recurs constată că,

recurentul invocă, la caz, faptul că nu sunt probe care ar confirma prezența laturii

obiective și laturii subiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 165 alin.

11

(2) lit. d) Cod penal, deoarece partea vătămată nu a fost indusă în eroare referitor la

genul de servicii pe care urma să-l presteze, mai mult partea vătămată presta servicii

sexuale și până la plecarea ultimei în Turcia, iar inculpata nu urmărea scopul de

exploatare sexuală, ea nefiind cea care percepea plata pentru serviciile sexuale

prestate de către XXXXX.

Sub acest aspect, reieșind din sensul legislației în vigoare, recurentul susține

că instanțele de fond, la judecarea cauzei, ar fi comis o eroare materială, și anume au

încadrat greșit fapta inculpatei în baza art. 165 Cod penal, având în vedere că în speța

dedusă judecății nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

ființe umane.

La capitolul dat, instanța de recurs nu poate fi de acord cu criticele formulate

de mai sus de către recurent, întrucât, reieșind din circumstanțele de fapt constatate

de către instanțele de fond, dar și de probele acumulate la faza urmăririi penale și

administrate la cercetarea judecătorească, rezultă că inculpata a recrutat-o pe XXXXX

în Turcia cu scopul de a presta servicii sexuale.

La caz, pentru a încadra juridic fapta inculpatei în baza art. 165 Cod penal, nu

contează consimțământul victimei de a presta servicii sexuale, minimul necesar de a

se consuma infracțiunea vizată este necesar de a întreprinde una din modalitățile

acțiunii principale, care se manifestă prin: recrutarea victimei, transportarea victimei,

transferul victimei, adăpostirea victimei și primirea victimei.

Astfel, Colegiul penal constată incidentă recrutarea victimei de către inculpata

Olesea Pascalova, or, potrivit noțiunii în cauză, prin „recrutare” se înțelege atragerea,

ofertarea victimei să-și dea consimțământul la realizarea asupra ei a unei tranzacții

cu caracter patrimonial, recrutarea reprezentând, de regulă, etapa inițială a traficului

de ființe umane, fiind succedată de celelalte modalități ale acțiunii principale.

În această ordine de idei, Colegiul penal constată că, instanța de apel, invocând

corect practica judiciară incidentă cauzei, la analiza elementelor componente ale

infracțiunii de trafic de ființe umane, și anume, noțiunea de recrutare, transportare,

transferare și abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei, întemeiat a ajuns la

concluzia că, în acțiunile inculpatei sunt prezente elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 165 Cod penal.

Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat argumentul părții apărării

precum că, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii din motiv că procurorul a

făcut presiune asupra acesteia, astfel avocatul susține că instanța de apel urma să ia

în calcul declarațiile părții vătămate date în ședința de judecată a instanței de fond,

or, instanța de apel în ședința de judecată din 21 februarie 2018, a audiat din nou

partea vătămată, ultima susținându-și declarațiile date din cadrul urmăririi penale,

declarând că, nu susține declarațiile date din cadrul ședinței de judecată a instanței

12

de fond, deoarece acestea au fost date în urma ofertei parvenite de la inculpata,

Olesea Pascalova (f.d. 11-12, vol. III).

Mai mult, Colegiul penal va respinge ca fiind declarative alegațiile avocatului

Maxim Belinschi care indică că, cauza penală a fost fabricată de către colaboratorii de

poliție care au instrumentat cauza penală împreună cu avocatul Gheorghe Stratu, or,

la materialele cauzei respective nu există nicio probă care ar susține alegațiile

ultimului.

Totodată, Colegiul penal îi este neclară poziția apărării care susține că, instanța

de apel eronat a luat în calcul procesul-verbal de audiere a părții vătămate care a fost

întocmit în limba română, ultima fiind vorbitoare de limba rusă, or, XXXXX cunoaște

limba de stat fapt demonstrat și prin informația furnizată de către directorul Liceului

Teoretic „S. I. Baranovski”, conform căreia aceasta a studiat limba de română și a

susținuta examenul la acest obiect cu nota 7.

De asemenea, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării

precum că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre de condamnare fără a administra

probe noi în urma unei sentințe de achitare, or, instanța de apel respectând

prevederile legale, a audiat din nou partea vătămată, a cercetat și verificat probele în

instanța de apel, astfel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, instanța de apel corect a constatat că inculpata se face

vinovată de cele imputate.

Instanța de recurs relevă că, argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția inculpatei, Olesea Pascalova, au fost obiect de dispută în

cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal

le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din

16.02.2010.

Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la

care a ajuns instanța ierarhic inferioară privitor la vinovăția inculpatei sunt corecte

și corespund materialului probator.

În virtutea considerentelor expuse anterior, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpatei, Olesea Pascalova, nefiind identificată de instanța de

recurs prezența erorilor judiciare invocate în recurs, care ar putea servi drept temei

de casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile

formulate în recursul ordinar declarat de către avocatul Maxim Belinschi în numele

inculpatei.

13

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Maxim Belinschi

în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Pascalova Olesea XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iulie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

14