1ra-858/2018 — art. 165 al. 2 CP

1ra-858/2018 — art. 165 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-858/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Petru Ursu în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe

Fărîma Dragomaicl XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 18.08.2016 - 31.05.2017;

instanța de apel: 23.06.2017 - 13.12.2017;

instanța de recurs: 28.03.2018 - 02.05.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a

fost legal executată.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

inculpatul Dragomaicl Fărîma învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

165 alin. (2) lit. lit. b), d) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

către organul de urmărire penală, Dragomaicl Fărîma este învinuit de faptul că el

acționând printr-o înțelegere prealabilă cu Lucia Anghel în lunile noiembrie-

decembrie 2012, aflându-se în raionul Anenii Noi, acționând cu intenția exploatării

prin muncă a altor persoane cu scopul de a obține venituri materiale, prin

înșelăciune, i-a recrutat pe cetățenii R. Moldova, Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii

Zmeu și Vasilii Papanaga, promițându-le că îi duce în Federația Rusă la curățat pomi

1

care au o înălțime de 1-2 m. și că le va achita ca plată câte 20 ruble pentru fiecare

copac curățat, iar transportul, cazarea și hrana va fi gratis. În continuare, la 27

decembrie 2012, Dragomaicl Fărîma și Lucia Anghel i-a întâlnit în sat. Chetrosu, r-

nul Anenii Noi pe Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga, i-a

urcat într-un autobus pe care era scris „Chișinău-Voronij" și i-au transportat în

Federația Rusă, în Regiunea Voronij și i-au adăpostit într-o încăpere amplasată în

apropierea câmpurilor fostului sovhoz „Novaia Derevnea". La cazarea în încăperea

menționată Lucia Anghel și Dragomaicl Fărîma le-au luat pașapoartele lui Piotr

Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga și i-au instructat că trebuie să

muncească în fiecare zi și că nu au voie să părăsească teritoriul lagărului. În

continuare, fiind puși în situația că nu au pașapoartele și nu au bani, în perioada 04

ianuarie 2013-03 martie 2013, Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii

Papanaga, sub supraveghere agenților de pază, au muncit la curățatul pomilor care

aveau înălțimea 4-10 m, curățind fiecare câte aproximativ 350 pomi, fiind în această

perioadă prost și insuficient hrăniți, locuind 27 de oameni într-o cameră cu

dimensiunile de 6 m2 și amenințați cu răfuiala fizică de către Dragomaicl Fărîma că

trebuie să muncească mai mult și mai repede. La 03 martie 2013, Lucia Anghel și

Dragomaicl Fărîma i-au achitat lui Piotr Nistrean suma de 6 500 ruble, lui Valeriu

Ganu suma de 4500 ruble, lui Iurii Zmeu suma de 3500 ruble, iar lui Vasilii Papanaga

suma de 500 ruble, la 04 martie 2013, i-au urcat într-un autobus și restituindu-le

pașapoartele i-au adus în R. Moldova. Fiind exploatați prin muncă le-au fost cauzate

prejudicii materiale lui Piotr Nistrean și Valeriu Ganu în suma de 1500 lei, lui Iurii

Zmeu în suma de 1400 lei, iar lui Vasilii Papanaga în suma de 2500 lei.

De către organul de urmărire penală acțiunile lui Dragomaicl Fărîma au fost

încadrate în prevederile art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, recrutarea, transportarea

și adăpostirea persoanei cu consimțământul acesteia, în scopul de exploatare comercială prin

muncă, săvârșită prin înșelăciune, asupra a mai multor persoane și de către două persoane.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță

pronunțând o nouă hotărâre prin care Dragomaicl Fărîma să fie recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții legate de transportarea și angajarea persoanelor peste hotarele țării pe o

perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată Valeriu Ganu să fie admisă integral și să fie încasat din

contul inculpatului în folosul acestuia suma de 10 000 lei. De a dispune încasarea de

la inculpat în folosul statului cheltuielile judiciare în mărime de 20 426,46 lei

2

suportate de Inspectoratul General de Poliție cu etaparea în Republica Moldova a

inculpatului Dragomaicl Fărîma.

În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat că, din cumulul probelor

administrate în respectiva cauză penală a fost demonstrată cu certitudine vinovăția

inculpatului, mai mult, inculpatul a comis infracțiunea în coautorat cu Lucia Anghel,

iar prin decizia Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2015, ultima

a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal și condamnată la 7 ani de închisoare cu privarea de dreptul de a

practica activități legate de migrarea persoanelor pe un termen de 5 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei. Tot prin aceste decizii

judecătorești s-a constatat și existența faptului infracțiunii de trafic de ființe umane

și implicarea inculpatului Dragomaicl Fărîma, la comiterea infracțiunii în cauză.

2017, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința integral și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după

cum urmează:

Inculpatul Dragomaicl Fărîma a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. lit. b), d) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul

de a exercita activități legate de migrarea persoanelor pe termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea de la Dragomaicl Fărîma în beneficiul lui Valeriu Ganu,

suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă sa fost respinsă

ca fiind nefondată.

4.1. În motivarea deciziei, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, instanța de apel a constatat că,

inculpatul Dragomaicl Fărîma acționând printr-o înțelegere prealabilă cu Lucia

Anghel în lunile noiembrie-decembrie 2012, aflându-se în raionul Anenii Noi,

acționând cu intenția exploatării prin muncă a altor persoane cu scopul de a obține

venituri materiale, prin înșelăciune, i-a recrutat pe cetățenii R. Moldova, Piotr

Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga, promițându-le că îi duce în

Federația Rusă la curățat pomi care au o înălțime de 1-2 m. și că le va achita ca plată

câte 20 ruble pentru fiecare copac curățat, iar transportul, cazarea și hrana va fi gratis.

În continuare, la 27 decembrie 2012, Dragomaicl Fărîma și Lucia Anghel i-a întâlnit

în sat. Chetrosu, r-nul Anenii Noi pe Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și

Vasilii Papanaga, i-a urcat într-un autobus pe care era scris „Chișinău-Voronij" și i-

au transportat în Federația Rusă, în Regiunea Voronij și i-au adăpostit într-o încăpere

3

amplasată în apropierea câmpurilor fostului sovhoz „Novaia Derevnea". La cazarea

în încăperea menționată Lucia Anghel și Dragomaicl Fărîma le-au luat pașapoartele

lui Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga și i-au instructat că

trebuie să muncească în fiecare zi și că nu au voie să părăsească teritoriul lagărului.

În continuare, fiind puși în situația că nu au pașapoartele și nu au bani, în perioada

04 ianuarie 2013-03 martie 2013, Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii

Papanaga, sub supraveghere agenților de pază, au muncit la curățatul pomilor care

aveau înălțimea 4-10 m, curățind fiecare câte aproximativ 350 pomi, fiind în această

perioadă prost și insuficient hrăniți, locuind 27 de oameni într-o cameră cu

dimensiunile de 6 m2 și amenințați cu răfuiala fizică de către Dragomaicl Fărîma că

trebuie să muncească mai mult și mai repede. La 03 martie 2013, Lucia Anghel și

Dragomaicl Fărîma i-au achitat lui Piotr Nistrean suma de 6 500 ruble, lui Valeriu

Ganu suma de 4 500 ruble, lui Iurii Zmeu suma de 3 500 ruble, iar lui Vasilii Papanaga

suma de 500 ruble, la 04 martie 2013, i-au urcat într-un autobus și restituindu-le

pașapoartele i-au adus în R. Moldova. Fiind exploatați prin muncă le-au fost cauzate

prejudicii materiale lui Piotr Nistrean și Valeriu Ganu în suma de 1 500 lei, lui Iurii

Zmeu în suma de 1 400 lei, iar lui Vasilii Papanaga în suma de 2 500 lei.

Astfel, instanța de apel a conchis că, necătând la faptul că, inculpatul

Dragomaicl Fărîma vina pe învinuirea adusă nu a recunoscut-o, faptul comiterii

acțiunilor infracționale imputate acestuia este dovedită prin următoarele mijloace de

probă:

- declarațiile părților vătămate Valerii Ganu (f.d. 108, vol. II) Iurii Zmeu (f.d. 109, vol.

II) Piotr Nistreanu (f.d. 110, vol. II), Vasilii Papanaga (f.d. 111-112, vol. II);

- declarațiile martorilor Lilia Malai (f.d. 113, vol. II);

- procesul-verbal de confruntare din 26.07.2016 dintre învinuitul Dragomaicl Fărîma și

partea vătămată Vasilii Papanaga (f.d. 197-200, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 22.04.2013 (f.d. 67-68, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 18.06.2013 (f.d. 81-84, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a pașaportului pe numele lui Valeriu Ganu din 02.10.2013

(f.d. 74-80, vol. I);

- procesele-verbale de recunoașterea persoanei după fotografie din 25.10.2013 (f.d. 94-96,

vol. I);

- decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2015 și decizia Curții

Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2016 potrivit căreia Lucia Anghel a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (f.d.

238-246, vol. I).

4

La demersul apărării în ședința de judecată în instanța de fond au fost audiați

martorii: Natalia Glijenscaia (f.d. 132, vol. II), Alexei Nistreanu (f.d. 123, vol. II), Afanasie

Pleșca (f.d. 60, vol. III)și Alexandru Chianu (f.d. 43-44, vol. III) Radu Bodrug (f.d. 45, vol.

III).

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond eronat a dispus

achitarea inculpatului Dragomaicl Fărîma învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, or, analizând probele administrate în cursul de urmărire

penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța

de apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, demonstrează vinovăția inculpatului în cele

imputate.

La stabilirea vinovăției inculpatului Dragomaicl Fărîma instanța de apel a

apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile părților vătămate Valerii

Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga, declarațiile cărora coroborează între ele și din

care rezultă că inculpatul împreună cu Lucia Anghel i-au transportat în Federația

Rusă, regiunea Voronij la muncă la curățatul pomilor, însă când au ajuns acolo

condițiile de muncă erau diferite de cele care le-au fost promise anterior. Din

declarațiile părților vătămate Valerii Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga rezultă că

le-au fost luate pașapoartele pentru a le face înregistrarea, iar la solicitarea acestora

de a le fi restituite, li s-au refuzat. Mai mult ca atât, părțile vătămate după ce au văzut

condițiile de muncă au dorit să plece acasă, însă nu li s-a permis, fiind amenințați cu

răfuiala fizică în cazul în care vor refuza să lucreze.

Cât privește declarațiile părții vătămate Piotr Nistreanu, instanța de apel a

indicat că, acesta a dat declarații contrare celor date la faza urmăririi penale, însă

instanța le-a apreciat critic, deoarece partea vătămată Piotr Nistreanu s-a aflat la

muncă în Federația Rusă, regiunea Voronij împreună cu celelalte părți vătămate, a

muncit în aceleași condiții, iar declarațiile acestuia de la faza urmăririi penale

coroborează cu declarațiile părților vătămate Vasilii Papanaga, Iurii Zmeu și Valeriu

Ganu, din care motive, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate de la

faza urmăririi penale.

Instanța de apel a conchis că, declarațiile părților vătămate Valerii Ganu, Iurii

Zmeu, Vasilii Papanaga, Piotr Nistreanu coroborează inclusiv și cu declarațiile

martorului Lilia Malai și cu declarațiile martorului apărării Natalia Glijînscaia care

au comunicat că au locuit împreună cu părțile vătămate, mai multe persoane într-o

cameră, că inculpatul a avut conflicte cu părțile vătămate Valerii Ganu, Iurii Zmeu și

Vasilii Papanaga, că lor nu le-a fost achitat salariu, dar au fost aduși pe gratis acasă.

5

Referitor la declarațiile martorului apărării Alexandru Chianu, instanța de

apel le-a apreciat critic, deoarece se combat de circumstanțele stabilite în cadrul

cercetării judecătorești, fiind combătute și prin declarațiile inculpatului. Martorul a

declarat că a mers la Voronij cu trenul, apoi a declarat că a mers cu autobuzul, că a

lucrat la strâns mere și că a locuit cu inculpatul și că erau 8 persoane în cameră. Critic

au fost apreciate și declarațiile martorului Afanasii Pleșca, deoarece acestea au fost

combătute de circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești, martorul

declarând că Lucia Anghel locuia separat cu femeile, ceea ce în realitate a fost altfel.

Martorul doar la întrebările părții vătămate a recunoscut că a căzut din copac și

având leziuni corporale a plecat mai devreme acasă, dar necătând la aceasta a

declarat instanței de judecată că la urmă a văzut cum Vasilii Papanaga cerea banii

pentru muncă. Acesta însă nu putea să vadă acest fapt, din moment ce nu mai era

deja acolo.

Cu referire la declarațiile martorilor apărării Alexei Nistreanu și Radu Bodrug,

instanța de apel le-a respins ca nefondate, deoarece acești martori au declarat că ar fi

lucrat câte 2 săptămâni și că părțile vătămate mergeau la gunoiște, însă în cadrul

cercetării judecătorești s-a constatat că martorii nu ar fi putut furniza aceste

informații, deoarece părțile vătămate au declarat că au mers la gunoiște în a doua

lună de lucru.

În ceea ce privește versiunea inculpatului Dragomaicl Fărîma precum că,

părțile vătămate mergeau la gunoiște pentru a strânge metal, pe care ulterior îl

vindeau și își procurau băuturi alcoolice, instanța de apel a indicat că versiunea de

apărare a inculpatului este neveridică și neprobată, or, în ipoteza în care părțile

vătămate ar fi consumat băuturi alcoolice este puțin probabil că inculpatul

Dragomaicl Fărîma și Lucia Anghel ar fi tolerat astfel de lucrători, în contextul în care

s-a dovedit faptul că inculpatul și Lucia Anghel îi certau pentru faptul că curățau

încet pomii și îi grăbeau să curețe mai repede, ceea ce dovedește că inculpatul

Dragomaicl Fărîma și Lucia Anghel urmăreau să fie curățit cât mai mulți pomi,

respectiv, părțile vătămate puteau fi lăsate să plece.

Totodată, instanța de apel a menționat că, nu este plauzibilă versiunea

inculpatului Dragomaicl Fărîma precum că, părțile vătămate de la gunoiște

strângeau metal și îl vindeau, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit

că părțile vătămate erau păzite, nu li se permitea să părăsească teritoriul bazei, deci

nu poate fi stabilit cui i se vindea presupusul metal adunat de către părțile vătămate.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii, totuși din declarațiile acestuia rezultă că printr-o înțelegere

prealabilă cu Lucia Anghel a recrutat părțile vătămate pentru a pleca la muncă în

6

Federația Rusă, le-a transportat pe unele din aceste persoane spre autobus și anume

pe Piotr Nistrean, apoi cu autobusul le-a transportat până la locul exploatării lor și

anume pe Piotr Nistrean, Valeriu Ganu, Iurii Zmeu și Vasilii Papanaga, iar acolo în

Federația Rusă a acționat de comun acord cu Lucia Anghel, având conflicte cu părțile

vătămate din motivul că nu voiau să muncească.

Faptul că inculpatul a comis infracțiunea în coautorat cu Lucia Anghel este

constatat și prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.03.2015,

menținută prin deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 28.01.2016,

prin care ultima a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și condamnată la 7 ani de închisoare cu privarea

de dreptul de a practica activități legate de migrarea persoanelor pe un termen de 5

ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei.

Prin aceste decizii judecătorești s-a constatat și existența faptului infracțiunii

de trafic de ființe umane și implicarea inculpatului, la comiterea infracțiunii în cauză.

În contextul aprecierii probelor expuse supra, instanța de apel a conchis că,

inculpatul și condamnata Lucia Anghel, au pus anunțuri că caută oameni la lucru în

regiunea Voronij, Federația Rusă, ambii s-au ocupat de recrutarea persoanelor

formând o grupă de 25 persoane, ambii i-au transportat pe cei 25 persoane în F. Rusă,

ambii au organizat cazarea lor și i-au supravegheat cum lucrează, tot ambii le cereau

să muncească mai mult, amenințându-i cu răfuiala fizică sau neachitarea salariului,

ambii au decis cui și cât să le achite pentru munca prestată, iar potrivit declarațiilor

părților vătămate Valerii Ganu, Iurii Zmeu, Vasilii Papanaga, Piotr Nistreanu,

inculpatul era superiorul și a lui Lucia Anghel, care îndeplinea toate ordinele

acestuia. Tot ambii i-au adus înapoi în R. Moldova.

Instanța de apel a menționat că, latura obiectivă a infracțiunii de „trafic de ființe

umane" cuprinde fapta prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni

(inacțiuni) cu caracter alternativ: 1) acțiunea principală și 2) acțiunea adiacentă.

Acțiunea principală din cadrul infracțiunii de trafic de ființe umane cunoaște

următoarele modalități normative cu caracter alternativ: 1) recrutarea victimei; 2)

transportarea victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea victimei.

Acțiunea principală, sub oricare din modalitățile specificate mai sus, trebuie să fie

însoțită de acțiunea sau inacțiunea adiacentă, în oricare din modalitățile sale.

Traficul de ființe umane este o infracțiune formală și se consideră consumată

o dată cu comiterea cel puțin a unei din acțiunile ce identifică latura obiectivă.

Latura subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane se caracterizează în

primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă.

7

Prin recrutarea victimei se înțelege racolarea, selectarea persoanelor traficate

în vederea deplasării către punctul destinat. În speță, s-a constatat că, inculpatul și

condamnata Lucia Anghel, au pus anunțuri că caută oameni la lucru în regiunea

Voronij, părțile vătămate confirmând că au văzut anunțuri că este nevoie de

muncitori în Federația Rusă, telefonând la numărul de telefon afișat a răspuns Lucia

Anghel, care le-a comunicat condițiile de muncă.

Prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în

perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe

jos. În speță, din declarațiile părților vătămate instanța de apel reține că inculpatul și

condamnata Lucia Anghel au organizat transportarea acestora în Federația Rusă,

plecarea a fost organizată din sat. Chetrosu, r-nul Anenii Noi. Totodată, instanța de

apel a indicat că părțile vătămate nu au achitat pentru costul drumului până la locul

de destinație.

Prin adăpostirea victimei se înțelege punerea, ținerea acesteia la adăpost prin

instalarea temporară a victimei într-o locuință sau într-un alt amplasament având

aceiași destinație.

Instanța de apel a stabilit din declarațiile părților vătămate că aceștia au fost

cazați pe teritoriul bazei unde lucrau, în cameră fiind câte 27 persoane, totodată

teritoriul bazei era păzit și nu li se permitea să circule liber în afara teritoriului bazei.

Prin înșelăciune se înțelege prezentarea vădit falsă a realității, fie trecerea sub

tăcere a realității care constă în ascunderea de victimă a faptelor și circumstanțelor

care comportă semnificație în împrejurările concrete respective. De regulă, în ipoteza

traficului de ființe umane, înșelăciunea se referă la promisiuni, victima fiind indusă

în eroare că va presta o muncă decentă și bine plătită.

În speță, instanța de apel a constatat din conținutul declarațiilor părților

vătămate că condițiile de muncă nu s-au adeverit a fi cele care au fost promise de

către inculpat și Lucia Anghel, deoarece la față locului li s-a comunicat că pentru

curățarea unui copac li se vor achita 15 ruble și nu 20 ruble așa cum li s-a promis,

copacii erau de înălțimea de 4-10 m. deși inițial le-au spus că pomii au înălțimea de

1-2 m., hrana era insuficientă și de proastă calitate, nu le-a fost asigurată

îmbrăcăminte și încălțăminte, părțile vătămate fiind nevoite să-și găsească mâncare

sau îmbrăcăminte la gunoiște.

Partea vătămată Valerii Ganu a indicat că, dacă ar fi cunoscut condițiile nu

avea să plece acolo, a fost mințit.

Astfel, instanța de apel a conchis că, acțiunile săvârșite de inculpat au fost

realizate asupra a patru părți vătămate Valerii Ganu, Iurii Zmeu, Piotr Nistreanu,

8

Vasilii Papanaga, deci s-a constatat agravanta prevăzută de lit. b) alin. (2) art. 165

Cod penal - „asupra a două sau mai multor persoane".

La fel, din probele administrate la cauza penală s-a constatat că, infracțiunea

de trafic de fiind umane a fost comisă de două persoane (agravanta prevăzută la lit. d)

alin. (2) art. 165 Cod penal) inculpatul a acționat împreună și prin înțelegere prealabilă

cu Lucia Anghel, care a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii de trafic

de ființe umane, în coautorat cu inculpatul Dragomaicl Fărîma prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.03.2015, menținută prin decizia

colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 28.01.2016.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a reținut că,

acțiunile inculpatului Dragomaicl Fărîma întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. lit. b), d) Cod penal, iar în conformitate

cu criteriile prevăzute de art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca

infracțiune deosebit de gravă. Referitor la personalitatea inculpatului instanța de

apel a conchis că, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu

a fost judecat. În conformitate cu art. 76 Cod penal, în privința inculpatului a fost

reținută circumstanța atenuantă - prezența copiilor minori la întreținere. În

conformitate cu art. 77 Cod penal, în privința inculpatului nu au fost reținute

circumstanțe agravante.

Așadar, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, a conchis că, inculpatul nu a

recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia că, dânsului

i se impută săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, că în privința acestuia se

reține circumstanța atenuantă - prezența copiilor minori la întreținere, iar careva

circumstanțe agravante nu au fost constatate că, anterior nu a fost judecat, instanța

de apel aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni,

cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de migrarea persoanelor pe

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ceea ce va

constitui o pedeapsă echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale

prevăzut de art. 61 Cod penal.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond partea vătămată Valeriu

Ganu a înaintat acțiune civilă privind repararea prejudiciului moral prin care a

solicitat încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în mărime de 10 000

lei. Partea vătămată Valeriu Ganu a indicat că, prin acțiunile de umilință și practic de

sclavie ale inculpatului față de el i-a fost cauzată o traumă morală profundă. Această

9

traumă este și la moment, iar acesta trebuie să răspunsă inclusiv financiar pentru

suferințele sale.

Astfel, instanța de apel a menționat că, la determinarea mărimii compensației

pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în considerație atât aprecierea

subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate,

cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: - importanța vitală a

drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea,

inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și

reputația profesională etc.); - nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată

a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale,

decesul persoanelor apropiate (rudelor), pierderea sau limitarea capacității de muncă

etc.); - felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în

cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei.

Instanțele judecătorești, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent

bănesc, sunt în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele

pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă

răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate. Repararea

prejudiciului moral reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material

suferințele fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale

făptuitorului. Cu referire la cuantumul prejudiciului moral solicitat, acesta nu este

supus unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lui în concret este lăsată la

libera apreciere a instanței de judecată. La stabilirea cuantumului despăgubirilor

echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecințele

negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale

lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost

percepute consecințele vătămări, măsura în care i-a fost afectată situația familială,

profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol

compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral

suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.

Așadar, instanța de apel a conchis că, partea vătămată Valeriu Ganu este

victima traficului de ființe umane, acesta a fost recrutat, transportat și adăpostit în

scopul de exploatare comercială prin muncă, fiind înșelat referitor la condițiile de

muncă, astfel, ultimul a fost cazat într-o cameră împreună cu alte 27 persoane, a

prestat servicii de curățire a pomilor care aveau înălțimea de 4-10 m., fiind amenințat

cu răfuială fizică de către inculpat că trebuie să muncească mai mult și mai repede, a

fost prost și insuficient hrănit, totodată ultimul a fost păzit și nu avea libertatea de a

circula și nici de a se întoarce acasă, deoarece i-a fost luat pașaportul.

10

În contextul circumstanțelor relevate, instanța de apel constatat că, părții

vătămate Valeriu Ganu prin acțiunile infracționale ale inculpatului i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice enorme, pe care instanța de apel le apreciază la suma de 5

000 lei, ceea ce reprezintă prin sine o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat,

fără ca aceasta să constituie o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul a

cheltuielilor judiciare în mărime de 20 426,46 lei, suportate de Inspectoratul General

de Poliție cu etaparea în Republica Moldova a inculpatului instanța de apel a statuat

că, această solicitare urmează a fi respinsă ca fiind nefondată. Astfel, cheltuielile

judiciare suportate în cadrul procesului penal în sumă totală de 20 426,46 lei, se trec

în contul statului, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în

necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu

rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are

valoarea. Tot în acest sens, instanța de apel a indicat că, este obligația pozitivă a

statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării

făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul

statului.

Petru Ursu în numele inculpatului în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

penal, prin care solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

În argumentarea recursului, avocatul susține că, hotărârea instanței de apel

este contradictorie, or, inițial instanța indică că partea vătămată Piotr Nistrean a

susținut declarate la faza urmăririi penale, ca în continuare să susțină că, ultimul a

dat declarații contrare celor de la faza urmăririi penale.

Totodată, recurentul menționează încălcările de la etapa urmării penale,

indicând că, procurorul contrar prevederilor art. 52 alin. (2) Cod de procedură penală

a pornit urmărirea penală în lipsa cererilor părților vătămate, or, părțile vătămate în

cererile sale au declarat acțiunile ilegale ale lui Lucia Anghel.

Mai mult, apărătorul indică că, la etapa urmăririi penale s-au comis mai multe

ilegalități precum că, ordonanțele de recunoaștere în calitate de părți vătămate cât și

procesele-verbale de audiere a părților vătămate au fost întocmite de către organul

de urmărire penale anterior pornirii cauzei penale în privința lui Lucia Anghel.

Recurentul menționează că, instanța de apel la baza condamnării inculpatului a

pus declarațiile părților vătămate pe care le consideră mincinoase, or, la 02.09.2016 a

depus o cerere în acest sens, iar declarațiile care martorilor Natalia Glijinscaia, Lilia

11

Malai, Alexei Nistrean, Alexandr Chianu, Afanasii Pleșca care infirmă declarațiile

părților vătămate, eronat au fost respinse de către instanță.

Subsecvent, apărătorul susține că, la etapa urmăririi penale procurorul,

Valerian Babilev a nimicit lista persoanelor care au lucrat împreună cu partea

vătămată, Valeriu Ganu, fapt demonstrat din ordonanța și procesul-verbal de

ridicare de la partea vătămată Valeriu Ganu, or, celelalte persoane ar fi putut susține

poziția inculpatului.

De asemenea, avocatul remarcă faptul că, declarațiile părților vătămate care la

etapa urmăririi penale nu au deplâns acțiuni ilegale ale inculpatului, ci doar ale lui

Lucia Anghel.

Avocatul susține că, instanța de apel eronat a făcut referire la hotărârea de

condamnare a lui Lucia Anghel, deoarece prin hotărârea respectivă nu se confirmă

că ultima a comis acțiunea infracțională în coautorat cu inculpatul.

Totodată, avocatul menționează că, instanța de apel neîntemeiat nu a luat în

calcul probele apărării prin care demonstrează că, pomii de măr nu au înălțimea de

7-10 m., precum afirmă părțile vătămate, ci 2-4 m., la fel avocatul a anexat imagini

foto de la locul de trai, unde erau cazați și alimentați muncitorii întreprinderii din

Federația Rusă, regiunea Voronej.

Recurentul susține că, instanța de apel eronat a menționat că, în acțiunile

inculpatului se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 165

alin. (2) lit. b)și d) Cod penal, făcând referire la modalitățile normative ale laturii

obiective și anume, recrutarea și transportarea părților vătămate, or, părțile vătămate

l-au cunoscut pe inculpat abia în Federația Rusă.

Cu referire la acțiunea civilă, apărătorul susține că, achitarea salariului părții

vătămate Valeriu Ganu nu a fost pusă în sarcina inculpatului, mai mult procurorul

nu a adus probe care să demonstreze acest fapt, așadar recurentul susține că cererea

este nefondată și neîntemeiată.

De asemenea, apărătorul menționează instanța de apel ilegal l-a condamnat pe

inculpatul Dragomaicl Fărîma după o sentință de achitare fără a administra probe

noi.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

avocatul Petru Ursu în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil, ca vădit neîntemeiat, decizia instanței de apel fiind legală și

întemeiată.

materialelor din dosar și raportat la criticele formulate de recurent, Colegiul penal

12

conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se

întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Totodată, se relevă că, potrivit dispoziției art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

și argumentate corespunzător de către recurent.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,

atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt

aplicabile circumstanțelor cauzei, sau când nu este descrisă și argumentată esența

încălcării, sau recurentul se referă preponderent la starea de fapt și la chestiunea de

apreciere a probelor, care nu este obiect de cercetare în procedura de recurs.

La caz, s-a confirmat că argumentele expuse de partea apărării în cererea de

recurs sunt vădit nefondate.

Astfel, din conținutul cererii se constată că, titularul acesteia, făcând trimitere la

erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

pledează pentru casarea totală a deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de

achitarea a inculpatului.

De asemenea, avocatul indică asupra faptului că, partea acuzării a eșuat să

demonstreze prin careva probe pertinente și concludente că inculpatul a recrutat și

transportat părțile vătămate în Federația Rusă.

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele aduse de apărătorului Petru Ursu,

Colegiul penal constată că, cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea, iar

vinovăția inculpatului a fost dovedită cu certitudine și în afara oricărui dubiu de

către procuror, prin probele administrate în dosar și cercetate de instanțe.

Astfel, Colegiul penal menționează că invocarea unor pretinse erori admise de

instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind

esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu.

În speță, recurentul, invocând temeiul de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a expus

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel de către procuror,

totodată pronunțând o deciziei contradictorie.

13

De asemenea, recurentul pretinde că, hotărârea atacată este insuficient de

motivată. Colegiul penal respinge, ca nefondate, în această parte alegațiile

apărătorului și notează că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în

partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor expuse în art. 6 CEDO.

Cu referire la argumentul apărătorului precum că, decizia este contradictorie

partea ce privește declarațiile părții vătămate Piotr Nistrean, Colegiul penal respinge

acest argument ca fiind eronat, or, din motivarea deciziei contestate se reține că

instanța de apel dă un răspuns clar în acest sens și anume că, partea vătămată Piotr

Nistreanu a dat declarații contrare celor date la faza urmăririi penale, instanța de apel

apreciindu-le critic, deoarece partea vătămată Piotr Nistreanu s-a aflat la muncă în Federația

Rusă, regiunea Voronij împreună cu celelalte părți vătămate, a muncit în aceleași condiții,

iar declarațiile acestuia de la faza urmăririi penale coroborează cu declarațiile părților

vătămate Vasilii Papanaga, Iurii Zmeu și Valeriu Ganu.

Deci, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei

recurate, aceasta corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală și cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției

expuse în pct. 4.1. din prezenta decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, în conformitate

cu art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării,

cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Dragomaicl

Fărîma de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal,

să fie una legală și întemeiată, care urmează a fi menținută și de instanța de recurs.

Colegiul penal respinge alegațiile apărării precum că, procurorul contrar

prevederilor art.52 alin. (2) Cod de procedură penală, a pornit urmărirea penală în

lipsa cererilor părților vătămate, or, pe lângă faptul că acest aliniat a fost abrogat prin

Legea nr.152 din 01.07.2016, în vigoare 01.08.2016, în conformitatea cu art. 276 Cod

de procedură penală, în cazul infracțiunii de trafic de ființe umane, urmărirea penală

poate începe și în lipsa plângerilor părților vătămate.

Mai mult, Colegiul penal respinge ca eronate alegațiile avocatului care susține

că, părțile vătămate nu au deplâns acțiunile ilegale ale inculpatului ci doar ale lui

Lucia Anghel, deoarece chiar din textul plângerii depuse de către părțile vătămate la

21.03.2013, reiese că, ,,…pe parcurs, un bărbat din sat. Merenii Noi, de etnie țigan, pe nume

Maicl Fărîma, ne impunea să lucrăm mai mult și cerea să curățăm mai mulți copaci și deseori

striga la noi, ne numea cu cuvinte necenzurate, unora le aplica și lovituri”. Astfel, chiar

14

dacă în plângere părțile vătămate solicită ca să fie trasă la răspundere penală Lucia

Anghel, organul de urmărire penală s-a autosesizat și-a calificat acțiunile

infracționale comise prin înțelegere prealabilă cu Dragomaicl Fărîma.

Totodată, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile părții apărării

cu referire la încălcările de la etapa urmării penale, or, din procesul-verbal de

prezentare a materialelor de urmărire penală din 16 august 2016, atât inculpatul cât

și apărătorul acestuia, Petru Ursu, a indicat că la această etapă nu sunt obiecții (f.d.

273, vol. I).

Colegiul penal, ține să remarce că în pofida faptului că recurentul pledează

pentru nevinovăția inculpatului, vinovăția acestuia a fost pe deplin demonstrată, or,

instanța de apel bazându-se pe aceste probe a statuat că, prin acțiunile întreprinse de

către inculpat, acesta prin înțelegere prealabilă cu Lucia Anghel, a realizat recrutarea,

transportarea și adăpostirea părților vătămate, în scop de exploatare comercială prin

muncă, săvârșită prin înșelăciune, asupra mai multor persoane și anume, Valerii

Ganu, Iurii Zmeu, Piotr Nistreanu și Vasilii Papanaga.

În speța dată, prin raportare la dispoziția art. 165 Cod penal, la interpretarea

acțiunii de trafic urmează de avut în vedere că prin recrutare în scopul traficului de

ființe umane se înțelege atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită

activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. Prin transportare

se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau

peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos. Prin adăpostirea

victimei se înțelege punerea, ținerea acesteia la adăpost prin instalarea temporară a

victimei într-o locuință sau într-un alt amplasament având aceiași destinație. Prin

exploatare comercială se înțelege activitate aducătoare de profituri, care are drept

urmare majorarea activului patrimonial al făptuitorului sau altor persoane,

exprimându-se în folosirea victimei. Or, în cauza deferită judecății, procurorul a

demonstrat cu certitudine că toate elementele descrise mai sus au fost realizate prin

acțiunile întreprinse de inculpat în comun cu condamnata Lucia Anghel, iar alegațiile

recurentului precum că, Dragomaicl Fărîma nu a comis careva fapte prejudiciabile,

care cad sub incidența laturii obiective a infracțiunii de trafic de ființe umane, sunt

vădit nefondate.

Mai mult, Colegiul penal susține poziția instanței de apel, care a dat un răspuns

argumentat în privința acțiunilor inculpatului care întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de trafic de ființe umane, iar poziția apărării este nefondată.

La fel, este greșită opinia apărătorul precum că, la baza condamnării

inculpatului instanța de apel a pus în exclusivitate doar declarațiile părților vătămate

pe care le consideră că sunt mincinoase, ceea ce nu corespunde realității, întrucât

15

reieșind din partea descriptivă a hotărârii contestate, se reține că instanța a descris

conținutul fiecărei probe din dosar și a analizat minuțios relevanța acestora pentru

cauza dată, ajungând corect la concluzia că acestea sunt de natură să demonstreze

vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d)

Cod penal.

Subsecvent, Colegiul penal susține că, după cum se învederează din conținutul

cererii de recurs, titularul acesteia se focusează preponderent pe critici care țin

nemijlocit de chestiunea de apreciere a probelor, afirmând că unele declarații nu au

fost apreciate corespunzător, iar alte probe nu sunt de natură să îl incrimineze pe

inculpat în baza art. 165 Cod penal, totuși față de aceste critici urmează de consemnat

că în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe pentru lămurirea faptelor

și împrejurărilor cauzei sub toate aspectele în condiții de nemijlocire, publicitate și

contradictorialitate.

Din atare considerente, ține exclusiv de competența instanțelor de fond de a se

expune asupra probatoriului din dosar și de a-i da o apreciere corespunzătoare

acestuia. Pe de altă parte, Colegiul penal reamintește că, aprecierea probelor ca

operațiune finală a activității de probațiune, permite judecătorului să determine

măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor

administrate, în ansamblul lor, judecătorul își formează convingerea cu privire la

temeinicia sau netemeinicia acuzației, cu privire la măsura în care prezumția de

nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune

sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății. La caz, fiind respectate

aceste cerințe, instanța justificat au statuat că, Dragomaicl Fărîma se face vinovat de

recrutarea, transportarea și adăpostirea părților vătămate în Federația Rusă pentru

exploatarea comercială a acestora.

Cu referire la alegațiile avocatului precum că, instanța de apel a respins

nemotivat solicitarea apărării de a audia martorul apărării Natalia Glijinscaia,

Colegiul penal reține că din procesele-verbale ale ședințelor de judecată din instanța

de apel, din partea apărării nu a parvenit nici un demers în acest sens (f.d. 198-213,

vol. III).

De asemenea, instanța de recurs indică că, potrivit jurisprudenței CtEDO, nu

este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit

martor în apărarea sa, spre a ajunge la concluzia încălcării dreptului la un proces

echitabil, dar este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea

acestui martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției

naționale de a asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al

16

reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi

vs France).

Totodată, Colegiul penal a respins ca neîntemeiat argumentul apărării precum

că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală,

deoarece procurorul a contestat veridicitatea declarațiilor martorilor apărării

Alexandru Chianu, Afanasii Pleșca, Alexei Nistrean și Radu Bodrug, iar partea

apărării a solicitat audierea martorilor respectivi, or, la materialele cazului lipsește o

astfel de cerere, iar în conformitatea cu articolul menționat mai sus, în cazul în care

declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către

părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de

apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Cât privește argumentele înaintate de către apărător că, instanța de apel eronat

a indicat ca puterea lucrului judecat sentința de condamnare a lui Lucia Anghel,

Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece principiul puterii lucrului

judecat împiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același

obiect, aceeași cauza și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între doua

hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre

judecătorească definitiva printr-o alta hotărâre judecătorească posterioara, dată în alt

proces.

Așadar, de vreme ce aceeași problema dedusă judecății într-un litigiu dintre

aceleași părți a fost soluționată irevocabil pe cale incidentală sau pe fond într-un

anumit sens, rezulta că acest aspect reținut de instanțe, care a stat la baza soluțiilor

din dispozitivul hotărârilor, a dobândit putere de lucru judecat și, în mod corect,

trebuie avut în vedere de instanța sesizată ulterior.

Aceste susțineri sunt sprijinite și de Hotărârea din 06.12.2007 a Curții Europene

a Drepturilor Omului (cauza Beian împotriva României) prin care a fost constatată

încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Prin Hotărârea pronunțată în cauza Beian contra României, Curtea de la

Strasbourg a condamnat statul Roman pe motiv că, sistemul judiciar romanesc nu

asigura stabilitatea circuitului juridic prin faptul că permite pronunțarea în cauze

identice a unor soluții contradictorii și diametral opuse.

În concluzie, Curtea Europeană a stabilit că, instanțele sunt obligate să țină cont

de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a

situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6 din

Convenție.

Totodată, instanța de recurs ține să indice că, prin ordonanța procurorului din

29 octombrie 2013 (f.d. 1, vol. I) cauza penală în privința lui Lucia Anghel și

17

Dragomaicl Fărîma a fost disjunsă până la stabilirea aflării ultimului, deoarece locul

aflării acestuia este de necunoscut, iar în privința Luciei Anghel au fost administrate

suficiente probe care dovedesc vinovăția acesteia.

Astfel, Colegiul penal îi este neclară poziția avocatului care susține că prin

hotărârea respectivă nu se confirmă faptul că Lucia Anghel a comis infracțiunea în

coautorat, or, prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 19 martie

2015, Lucia Anghel a recunoscut-o vinovată de comiterea infracțiunii de trafic de

ființe umane și anume acționând prin înțelegere prealabilă cu Dragomaicl Fărîma,

deciziei menținută și de Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție prin

decizia din 28 ianuarie 2016, astfel aceasta are caracter definitiv și irevocabil.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului Petru Ursu care

susține că, instanța de apel l-a condamnat pe inculpat după o sentință de achitare

fără a administra probe, or, ținând cont de dispozițiile art. 6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au fost

interpretate și aplicate cât și de prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel

nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de

judecată a instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre

de condamnare, bazându-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, care conțin

declarațiile martorilor și ale inculpatului din același dosar, în temeiul cărora a fost

achitat de prima instanță. După o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță,

acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a

inculpatului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în

măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Administrarea respectivelor mijloace de probă se desfășoară după regulile generale

prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite

instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori,

precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. Celelalte declarații și probe

materiale în acuzare examinate în prima instanță, urmează în mod obligatoriu să fie

verificate prin citirea lor în ședința de judecată a instanței de apel de către procuror.

Astfel, luând în calcul cele menționate, Colegiul penal susține că, instanța de

apel a audiat în ședința de judecată atât inculpatul cât și părțile vătămate și a dat

citirii probelor scrise administrate de către partea acuzării, dar totodată a analizat și

declarațiile martorilor apărării, astfel alegațiile apărării poartă un caracter declarativ.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în hotărârea contestată,

totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea

concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în

18

cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu

prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au

fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar

probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența

autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal, în speța dată, instanța de apel rezultând

din ansamblul probator administrat și cercetat în cadrul ședințelor de judecată,

corect l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane pe

inculpatul Drgomaicl Fărîma.

Așadar, având în vedere cele consemnate supra, instanța de recurs conchide că,

în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, după cum afirmă recurentul, ci

dimpotrivă în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept

stabilită de instanțe și materialele dosarului deferit judecății, astfel neexistând vreun

temei pentru admiterea recursului în sensul declarat de avocatul Petru Ursu.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Petru Ursu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 13 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Fărîma Dragomaicl XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 mai 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

19