2rc-468/14 — încasarea contravalorii produselor depozitate, penalității, datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

2rc-468/14 — încasarea contravalorii produselor depozitate, penalității, datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

prima instanță: E. Roibu dosarul nr. 2rc-468/14

instanța de apel:D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican

D E C I Z I E

02 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Oleg Sternioală și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo

Grup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu

răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” împotriva societății cu răspundere limitată

,,Fortuna-Plus” cu privire la încasarea contravalorii produselor depozitate, penalității

și compensarea cheltuielilor de judecată și la acțiunea reconvențională depusă de

societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” împotriva societății cu răspundere

limitată ,,Com-Argo Grup” cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2014, prin care s-a respins

demersul de amânare a ședinței de judecată, s-a respins cererea de repunere a apelului

în termen și s-a restituit cererea de apel depusă de societatea cu răspundere limitată

,,Com-Argo Grup” ca fiind depusă tardiv

c o n s t a t ă :

La 26 martie 2012 societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-

Plus” cu privire la încasarea contravalorii produselor depozitate, penalității și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată societatea cu răspundere limitată

,,Com-Argo Grup” a indicat că a încheiat cu societatea cu răspundere limitată

,,Fortuna-Plus” contract de depozit, prin care pârâtul s-a obligat să recepționeze spre

păstrare mărfurile predate și să le restituie în condițiile stipulate în contract.

Prin factura de expediție seria EB 224040 din 25 martie 2009 a transmis spre

păstrare pârâtului porumb conservat în valoare de 732396 lei, iar la 26 martie 2009

în baza facturii de expediție seria EB 713531 a retras de la păstrare porumb în valoare

de 511878 lei și respectiv a rămas în depozit porumb în sumă de 220518 lei.

Societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” a înstrăinat porumbul rămas

unei terțe persoane fără a avea autorizație în acest sens.

Cere societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” încasarea din contul

societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” în beneficiul său a sumei de 220518

lei cu titlu de contravaloare a porumbului conservat transmis spre depozitare, a

sumei de 22051,8 lei cu titlu de penalitate și compensarea cheltuielilor de judecată

(f.d. 5-6, vol. I)

1

Prin procura din 16 aprilie 2012 Cepraga Sergiu a fost împuternicit de

societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” să-i reprezinte interesele în instanța

de judecată cu dreptul de a semna și depune cerere de chemare în judecată (f.d. 31,

vol. I).

La 24 mai 2012 reprezentantul Cepraga Sergiu a depus în interesele societății

cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” acțiune reconvențională împotriva societății cu

răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” cu privire la recuperarea prejudiciului material

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reprezentantul Cepraga Sergiu a

indicat că la 17 august 2009 societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” a

încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu OOO,,+Парад+” în calitate de

cumpărător și societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” în calitate de

fidejusor și la 01 octombrie 2009 contractul de vânzare-cumpărare nr. 02 cu OOO

,,Ланториа” în calitate de cumpărător și societatea cu răspundere limitată ,,Com-

Argo Grup” în calitate de fidejusor, prin care au convenit transferarea sumelor bănești

inițial pe contul societății cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” pentru

transferarea ulterioară pe contul societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus”.

Sumele bănești au fost transferate pe contul societății cu răspundere limitată

,,Com-Argo Grup”, însă ultima nu le-a transferat pe contul societății cu răspundere

limitată ,,Fortuna-Plus”.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni refuză restituirea taxei pe

valoare adăugată aferentă acestor contracte în mărime de 222008,60 lei.

Cere reprezentatul Cepraga Sergiu încasarea din contul societății cu răspundere

limitată ,,Com-Argo Grup” în beneficiul societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-

Plus” a prejudiciului material în mărime de 222008,60 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 36-37, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 13 iulie 2012 s-a primit acțiunea

reconvențională depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” (f.d. 74,

vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 24 mai 2013 s-a respins acțiunea

inițială depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” și acțiunea

reconvențională depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” (f.d. 186,

192-195, vol. I).

La 27 iunie 2013 reprezentantul Cepraga Sergiu a depus în interesele societății

cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Criuleni din 24 mai 2013 (f.d. 196, vol. I).

La 02 octombrie 2013 societatea cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” a depus

cerere de retragere a cererii de apel (f.d. 217, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2013 s-a admis

cererea societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” de retragere a cererii de apel

și s-a încetat procedura în apel (f.d. 223-226, vol. I).

La 05 decembrie 2013 societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 24 mai 2013, solicitând

repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în

partea respingerii acțiunii inițiale și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

(f.d. 231-233, vol. 1).

2

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 aprilie 2014 a respins demersul

avocatului Tarlapan Artur în interesele societății cu răspundere limitată ,,Com-Argo

Grup” cu privire la amânarea ședinței de judecată.

A respins cererea de repunere a apelului în termen.

A restituit cererea de apel declarată de societatea cu răspundere limitată ,,Com-

Argo Grup” ca fiind depusă tardiv (f.d. 41-42, 43-46, vol. II).

La 30 aprilie 2014 societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2014,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și repunerea apelului în termen.

În motivarea cererii de recurs societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo

Grup” a indicat că la 19 iunie 2013 a expediat prin poștă cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 24 mai 2013, fapt ce se probează prin

chitanța eliberată de oficiul poștal.

I s-a comunicat despre expedierea dosarului la Curtea de Apel Chișinău, având

certitudinea că a fost expediat în urma depunerii cererii sale de apel, însă când

reprezentantul său a făcut cunoștință cu materialele pricinii a aflat că acesta fost

expediat în urma depunerii cererii de apel de societatea cu răspundere limitată

,,Fortuna-Plus”.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a aplicat și

interpretat corect normele de drept material și procedural.

Din actele pricinii rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 24 mai

2013 s-a respins acțiunea inițială și acțiunea reconvențională.

Prin mandatul din 23 mai 2012 avocatul Tarlapan Artur a fost împuternicit de

societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” să-i reprezinte interesele în

instanța de judecată cu dreptul de atac (f.d. 35, vol. I).

La ședința de judecată din 24 mai 2013 reprezentantul societății cu răspundere

limitată ,,Com-Argo Grup” – avocatul Tarlapan Artur a fost prezent (f.d. 185, vol. I)

La 24 mai 2013 reprezentantul Tarlapan Artur a recepționat copia

dispozitivului hotărârii primei instanțe, iar la 03 iunie 2013 Judecătoria Criuleni a

expediat în adresa reprezentantului Tarlapan Artur și societății cu răspundere limitată

,,Com-Argo Grup” copia dispozitivului, care potrivit avizului de recepție a fost

recepționat de către ultima la 06 iunie 2013(f.d. 187, 189, 191, vol. II).

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

3

În conformitate cu art. 111 alin. (1), (2) și (3) Codul de procedură civilă, actele

de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

Contrar prevederilor art. 111 și 362 alin. (1) Codul de procedură civilă,

societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” a depus cererea de apel la 05

decembrie 2013, după expirarea termenului de 30 zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii primei instanțe din 24 mai 2013.

În conformitate cu art. 116 alin.(1) și (3) Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Argumentul societății cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” că la 19 iunie

2013 a depus prin poștă apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe nu poate fi

reținut.

Copia chitanței de plată nr. MD 2060018347/1 din 19 iunie 2013 anexată la

materialele pricinii este apreciată critic, deoarece nu este indicat expeditorul scrisorii,

ci numai destinatarul Judecătoria Criuleni(f.d. 26, vol. II)

În chitanța dată este indicat că scrisoarea este recomandată, însă societatea cu

răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” nu a prezentat avizul de recepție prin care se

confirmă recepționarea acesteia de către Judecătoria Criuleni.

Demersurile adresate întreprinderii de stat ,,Poșta Moldovei” cu privire la

prezentarea informației despre înmânarea scrisorii recomandate nr. MD

2060018347/1 din 19 iunie 2013 sunt depuse de către societatea cu răspundere

limitată ,,J.S.V.” care nu este parte în prezenta pricină (f.d. 9, 10, 12, 13, 14 vol, II).

Nu poate fi reținut nici argumentul că societatea cu răspundere limitată ,,Com-

Argo Grup” a avut convingerea că dosarul a fost expediat în instanța de apel pentru

examinarea cererii sale de apel, deoarece prin scrisoarea din 22 iulie 2013 Judecătoria

Criuleni a comunicat societății cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” despre

expedierea dosarului la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel

depusă de reprezentantul Cepraga Sergiu (f.d. 202, vol. I)

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În

cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Contrar acestor prevederi legale, societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo

Grup” nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

4

Avocatul Buzu Nicolae în interesele societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-

Plus” a solicitat restituirea cererii de apel declarată de societatea cu răspundere

limitată ,,Com-Argo Grup” (f.d. 35-36, vol. II).

La 06 noiembrie 2013 avocatul Tarlapan Artur a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de a face cunoștință cu materialele dosarului, iar la 08 noiembrie

2013 a făcut cunoștință cu actele pricinii (f.d. 218-219, vol. I).

Luând cunoștință cu materialele dosarului avocatul Tarlapan Artur nu a invocat

lipsa apelului declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” și nu a

solicitat oficiului poștal informația despre înmânarea scrisorii recomandate nr. MD

2060018347/1 din 19 iunie 2013.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a respins demersul de repunere a

apelului în termen ca fiind neîntemeiat și a restituit cererea de apel declarată de

societatea cu răspundere limitată ,,Com-Argo Grup” ca fiind depusă tardiv.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2014 contestată cu recurs este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Admiterea spre examinare a unor cereri de apel depuse cu încălcarea

termenului prevăzut de lege va încălca principiul securității raporturilor juridice și va

duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea hotărârea Pîrnău și alții vs. Moldova din

31 ianuarie 2012).

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei

căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care

nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra repunerii

în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de

apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind

obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care

ele au cunoștință.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea Curții de

Apel Chișinău din 17 aprilie 2014 este întemeiată, iar argumentele invocate în cererea

de recurs sunt declarative, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

5

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită

să fie respins cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Com-

Argo Grup”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2014, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată

,,Com-Argo Grup” împotriva societății cu răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” cu

privire la încasarea contravalorii produselor depozitate, penalității și compensarea

cheltuielilor de judecată și la acțiunea reconvențională depusă de societatea cu

răspundere limitată ,,Fortuna-Plus” împotriva societății cu răspundere limitată ,,Com-

Argo Grup” cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Oleg Sternioală

Sveatoslav Moldovan

6