ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.04.2018

1ra-861/18 — art. 171, 27, 172, 166 CP

HOTĂRÂRE
25.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 171, 27, 172, 166 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-861/18 — art. 171, 27, 172, 166 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-861/2018

Curtea Supremă de Justiție

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocații Moloman Alexandru și Fetcu Andrian în numele inculpatului, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2018 și

sentinței Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni din 27 noiembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Morocica Alexandru xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.07.2017 - 27.11.2017;

Instanța de apel: 14.12.2017 - 17.01.2018;

Instanța de recurs: 28.03.2018 - 25.04.2018;

Morocica Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 171 alin.(2) lit. b2) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art. 27, 172 alin.(2) lit. b2) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art. 166 alin.(2) lit. c2) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial,

inculpatului i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

intervalul de timp 19.00 – 21.20, Morocica Alexandru aflându-se în locuința mamei sale

adoptive, xxxx, din sat. xxxx, r-nul xxxx, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor

sale, având scopul satisfacerii poftei sexuale, prin constrângere psihică și fizică exprimată

prin aplicarea de lovituri, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra din cauza

1

vârstei înaintată, intenționat, contrar voinței, a întreținut cu xxxx un raport sexual

obișnuit, după care având scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă prin

constrângere psihică și fizică exprimată în aplicarea de lovituri, profitând de

imposibilitatea victimei de a se apăra din cauza vârstei înaintate a încercat să întrețină cu

xxxx un raport sexual în formă perversă, însă din cauza opunerii de rezistență a victimei

nu și-a putut duce intenția infracțională până la capăt.

Tot el, în aceleași condiții de timp și loc, având scopul privării de libertate a mamei

sale adoptive, a blocat ușa casei, iar în continuare după consumarea infracțiunii de viol,

în momentul în care victima având scopul de a se libera de acțiunile de abuz sexual a

încercat a părăsi locuința, iar Morocica Alexandru a alergat din urmă sa și aplicând

violență i-a interzis să plece din locuință.

inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din

motiv că:

- fapta încriminată lui Morocica Alexandru nu este confirmată prin probe

concludente, ceea ce face imposibilă și constatarea vinei acestuia;

- instanța de judecată nu a fost luat în considerație situațiile de conflict periodice

dintre inculpat și partea vătămată, și anume acest comportament reciproc ostil ar fi putut

servi și motiv pentru partea vătămată de a-1 calomnia pe Morocica Alexandru.

3.1. Sentința a fost contestată și de inculpat, solicitând casarea acesteia, deoarece

nu este vinovat în cele încriminate, nu a comis astfel de fapte.

3.2. Apel împotriva sentinței a depus și avocatul Liubovi Guțu în numele

inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare.

În argumentarea cererii de apel, apelantul a indicat că:

- instanța nu a stabilit motivele săvârșirii infracțiunii, iar partea vătămată a declarat

că între aceasta și inculpat erau relații ostile în privința gospodăriei în care aceștia locuiau

și deseori Morocica Alexandru îi amenința cu omor, astfel, partea vătămată dădea

declarații contradictorii și mai mult ca atât, nu este clar din care motive partea vătămată

nu s-a adresat la poliție în seara zilei de 14.06.2017;

- instanța nu a dat apreciere și raportului de expertiză medico-legală nr.221 din

16.06.2017, precum și raportului de expertiză medico legală nr.222 din 16.06.2017;

- partea descriptivă a sentinței nu corespunde părții rezolutive, deoarece în partea

descriptivă instanța indică că îndreptarea și reeducarea inculpatului este posibilă în

condiții fără a fi izolat de societate, cu aplicarea unei pedepse condiționate în baza art.90

Cod penal, iar în partea rezolutivă instanța stabilește pedeapsa de 7 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

3.3. Legalitatea sentinței a fost contestată și de către avocatul Nastas Victor în

numele inculpatului, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare, deoarece concluziile instanței sunt în contradicție cu probele administrate și

2

faptul săvârșirii infracțiunilor cu caracter sexual este susținut doar prin declarațiile părții

vătămate, iar declarațiile altor martor redau doar declarațiile părții vătămate, auzite în

diferite perioade. Rapoarte de expertiză medico-legale nr.221 și 222 din 16.06.2017,

exclud faptul că ar fi avut loc rapoarte sexuale și prin urmare, condamnarea lui Morocica

Alexandru este lipsită total de temei probatoriu.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b2), 27, 172 alin. (2) lit. b2) și

166 alin. (2) lit. c) Cod penal și-a găsit deplină confirmare prin declarațiile părții

vătămate xxxx, a martorilor Fărîmă Rodica și Pretuleac Ana, precum și prin materialele

anexate la cauza penală.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării, deoarece ele se referă doar la

una din probe cum este raportul de expertiză judiciară nr.222 din 16.06.2017, pe când

aprecierea probelor urmează a fi efectuată în corespundere cu art.101 Cod de procedură

penală, adică din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor fiind apreciate

conform intimei convingeri a judecătorului, formate în urma examinării lor în ansamblu,

sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Astfel, referitor la acest raport de expertiză judiciară, instanța de apel a menționat

că, această probă a fost administrată de organul de urmărire penală în corespundere cu

art.91 Cod de procedură penală, care este o normă imperativă la stabilirea existenței,

caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale fiind constatate numai printr-un

raport de expertiză medico-legală, respectiv concluziile din raportul de expertiză

judiciară au fost apreciate în coroborare cu alte probe examinate în cadrul cauzei penale

și nu în mod individual după cum a indicat apărarea în conținutul apelului.

Raportul de expertiză judiciară indicat de apărare în respingerea soluției de

condamnare, corect a fost admis de prima instanță în calitate de probă în susținerea

soluției de condamnare, deoarece leziunile corporale existente la partea vătămată xxxx

confirmă circumstanțele expuse de aceasta în cadrul audierii, confirmă circumstanțele

expuse de Morocica Alexandru în procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii, probe care coroborează între ele și totodată, fiind unele pertinente,

concludente, utile și veridice.

Analizând pedeapsa aplicată lui Morocica Alexandru de către prima instanță,

instanța de apel a ajuns la concluzia că, aceasta este una echitabilă, legală și întemeiată.

Instanța de fond corect a dat apreciere circumstanțelor cauzei și corect a ales

categoria de pedeapsă sub formă de închisoare, luând în considerație circumstanțele

agravante și cele atenuante, personalitatea inculpatului și astfel, fiind corect aplicată

această pedeapsă în limita minimă pentru fiecare infracțiune separat, fiind aplicată o

pedeapsă definitivă conform art.84 alin.(l) Cod penal.

3

Unica eroare comisă de prima instanță la pronunțarea sentinței și corectată de

instanța de apel se referă la categoria penitenciarului în care inculpatul urmează a executa

pedeapsa, deoarece prima instanță a dispus executarea pedepsei în penitenciar închis, pe

când în art.72 alin.(3) Cod penal, pedeapsa închisorii pentru infracțiunile grave săvârșite

cu intenție se execută în penitenciar de tip semiînchis.

numele inculpatului a declarat recurs ordinar, indicând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În motivarea recursului avocatul a indicat dezacordul cu modul de apreciere a

probelor a instanțelor de judecată, ceea ce a dus la condamnarea eronată a inculpatului.

5.1. Împotriva deciziei a depus recurs ordinar și avocatul Fetcu Adrian în numele

inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare, punând la baza solicitărilor aceleași motive ca în cererea de apel.

respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel just a ajuns la

concluzia de menținere a sentinței instanței de fond, or, această soluție a fost reținută în

strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și în asemenea

circumstanțe, lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate, ceea ce duce la

inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, iar erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată că, avocatul Moloman Alexandru în recursul său indică ca

temei de drept pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicitând achitarea

inculpatului, deoarece instanțele de judecată nu au apreciat la justa valoare probele

administrate la cauza penală.

Totodată, instanța reține că, avocatul Fetcu Adrian la baza recursului nu a invocat

vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă

pledează pentru achitarea lui Morocica Alexandru, pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc

4

elementele infracțiunilor incriminate, temei care de fapt se întrevede în pct. 8) al normei

menționate.

Astfel, Colegiul penal menționează că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței, însă avocatul Moloman Alexandru indicând această eroare de

drept, nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată

și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a

temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin.

(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în

ordine de recurs ordinar.

În ce privește argumentul care reprezintă eroare de drept prevăzută la pct.8) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs relatează că, acest temei este

prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept,

cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se face

trimitere în recursuri, nu este aplicabil în speța examinată din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.

Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și

multi-aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu

respectarea normelor de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recursurile

ordinare, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței

de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor apelanților, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către

instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și

expus în pct.4.1. a prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și

corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la concluzia privind

menținerea sentinței primei instanțe.

5

De asemenea, Colegiul penal menționează că argumentul precum că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a

recurenților, or, instanța inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Morocica

Alexandru sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute la art.

171 alin. (2) lit. b2), 27, 172 alin. (2) lit. b), 166 alin.(2) lit. c2) Cod penal, argumente pe

care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să

fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar temeiurile invocate nu

persistă în cauză. Argumentele invocate de recurenți nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit

instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe

motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Moloman

Alexandru și Fetcu Andrian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Morocica

Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-08-01
0,94
1ra-1074/2017 — art. 201/1 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1074/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 august 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir,
CSJ 2020-08-11
0,94
1ra-1469/20 — art. 179 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1469/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitatea
CSJ 2018-07-05
0,94
1ra-717/2018 — Art. 151 alin. 1CP
Dosarul nr. 1ra-717/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 05 iunie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Toma Nadejda, Judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Ţurcan Anatolie şi Boi
CSJ 2016-08-16
0,94
1ra-1471/2016 — art. 187 al. 2 lit. b, e, f; art. 186 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1471/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 10 august 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţa: preşedinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat admisibilitatea în pr
CSJ 2017-04-04
0,94
1ra-588/2017 — art. 352 al. 2 lit. e, 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-588/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 04 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, judecî
Sursă