ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.01.2018

1ra-1520/2017 — art. 352 alin. 3 lit. d CP

HOTĂRÂRE
04.01.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 352 alin. 3 lit. d CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1520/2017 — art. 352 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1520/2017

05 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Țurcan

Anatolie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și

reprezentantul părții civile SRL „Conrep”, Gîrbu Veaceslav, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017,

în cauza penală privindu-l pe

Jolnovatîi Oleg Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din s. xxxxx, r-nul xxxxx și domiciliat în mun.

xxxxx, str. xxxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Jolnovatîi Oleg a fost condamnat în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă, pentru cumul

de sentințe, prin adăugirea integrală la pedeapsa numită a părții neexecutate a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 05 decembrie 2012, sub

formă de amendă în mărime de 250 unități convenționale, ceea ce constituie 5000

lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani,

pedepse ce s-a dispus a fi executate, conform art. 84 alin. (3) Cod penal, de sine

stătător.

1

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții civile SRL „Conrep”, Gîrbu

Veaceslav către Jolnovatîi Oleg a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

ora precisă fiind imposibil de stabilit, inculpatul Jolnovatîi Oleg, activând în calitate

de șofer la SRL „Conrep”, cu sediul pe str. xxxxx, mun. Chișinău, la indicația

persoanei responsabile, începând cu orele 16:15, a transportat marfa cu microbuzul

de model Mercedes 312 D, număr de înmatriculare „xxxxx”, către SRL „Sicar

Prim”, de pe str. xxxx, mun. Chișinău, după care urma să revină la întreprindere

pentru a preda automobilul de serviciu. Însă, profitând de calitatea de șofer

încredințată, exercitând astfel un drept al său presupus legitim, prin încălcarea

ordinii stabilite de instrucțiunea nr. 10 din 03 iunie 2011, samavolnic s-a deplasat cu

automobilul în r-nul Dondușeni, unde la 21 aprilie 2012, pe traseul Dondușeni –

Tîrnova – Baraboi, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport, a derapat de pe traseu și s-a tamponat într-un

copac. În rezultat, microbuzul de model Mercedes 312D, număr de înmatriculare

„xxxx”, a fost parțial deteriorat, prin ce i-a fost cauzată SRL „Conrep”, reprezentată

de Gîrbu Veaceslav, o daună materială în sumă de 132 887 lei, ce constituie proporții

deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului Jolnovatîi Oleg au fost încadrate de prima instanță în

baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal – samovolnicia, adică exercitarea unui drept

presupus legitim și prin încălcarea ordinii stabilite, săvârșit cu cauzarea daunelor în

proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice.

2.1. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 05 ianuarie

2016, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea SRL „Conrep”, privind recunoașterea

S.C „Conrep” SRL, în calitate de parte vătămată în procesul penal.

Totodată, a fost admisă cererea administratorului SRL „Conrep” – Gîrbu

Veaceslav, privind recunoașterea SRL „Conrep” SRL în calitate de parte civilă în

procesul penal.

3.1. Avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Jolnovatîi Oleg, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat, pe motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile sale,

invocând că:

- la caz, contrar ordinii stabilite, înseamnă contrar căii judecătorești,

extrajudiciare, respectării termenelor (dacă ar fi existat vreun contract de locațiune,

ar fi fost proprietar al automobilului, l-ar fi deținut cu titlu de locator, arendator și l-

ar fi valorificat în mod arbitrar de la partea vătămată);

2

- pentru calificarea acțiunilor inculpatului conform prevederilor art. 352 Cod

penal, atât în situația exercitării unui drept presupus, cât și în cazul exercitării unui

drept legitim, situația – premisă constă în existența unui conflict (litigiu) între

victimă și făptuitor. În lipsa unei asemenea situații – premisă, răspunderea urmează

a fi aplicată nu conform art. 352 Cod penal, dar potrivit altor norme;

- Gîrbu V. și Niculina T. nu vor să recunoască, că-i permiteau inculpatului să

folosească automobilul pentru el, percepând plata pentru combustibil, fapt care nu

contribuie în nici un fel la calificarea acțiunilor inculpatului, ca fiind infracționale

deoarece, inculpatul a folosit automobilul de model Mercedes, număr de

înmatriculare „xxxxx”, în interesul său, în afara orelor de muncă, însă nu s-a pretins

că folosește automobilul în scopul revendicării unui oarecare drept al său pe care

considera că-l are față de SRL „Conrep”, iar SRL „Conrep” i-ar fi negat acest drept;

- inculpatul nu a invocat că SRL „Conrep” ar avea careva datorii față de dânsul

și prin folosirea automobilului de model Mercedes, număr de înmatriculare „xxxx”,

le-ar fi revendicat;

- pentru ca acțiunile inculpatului să fie calificate conform art. 352 Cod penal,

acesta ar fi trebuit să considere că are un drept față de SRL „Conrep” și să existe un

litigiu între el și partea vătămată cu referire la acest presupus drept al său. Însă aceste

circumstanțe nu s-au constatat, ci dimpotrivă, s-a constatat că el era în raporturi

juridice de muncă cu SRL „Conrep”, deci, avea obligații și nu drepturi. Or, folosirea

automobilului de model Mercedes, număr de înmatriculare xxxx, a fost legală,

fiindu-i eliberată foaia de parcurs BN 526 467 din 17.04.2012, valabilă până la

30.04.2012;

- este cert că inculpatul a cauzat un prejudiciu material firmei SRL „Conrep”,

însă aceasta nu este în niciun caz samavolnicie, dar constituie un prejudiciu ce

urmează a fi solicitat de către SRL „Conrep” în ordine civilă, rezultat din raporturile

juridice pe care le-a avut cu inculpatul.

3.2. Inculpatul Jolnovatîi Oleg, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, invocând că:

- prima instanță i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, aplicând greșit

prevederile art. 101 alin. (1), (3) Cod de procedură penală;

- prima instanță nu a verificat declarațiile inculpatului, precum că între acesta

și directorul SRL „Conrep” – Gîrbu V. a fost o înțelegere referitor la exploatarea

automobilului, cu condiția că inculpatul îl va anunța și va achita câte 1,5 lei pentru

fiecare km pe care l-a parcurs, acestea fiind confirmate prin transferurile de bani

indicate pe foaia de parcurs, în care este indicată suma încasată din salariu, în urma

exploatării autovehiculului.;

- la 20 aprilie 2012, Gîrbu V. a fost înștiințat telefonic de către inculpat despre

dorința de a se deplasa spre r-nul Dondușeni, unde locuiesc părinții săi, fiindu-i

permisă deplasarea;

3

- suma prejudiciului cauzat întreprinderii SRL „Sopcer”, în urma accidentului

care a avut loc nu depășește 103 042 lei.

3.3. Reprezentantul părții civile, administratorul SRL „Conrep”, Gîrbu

Veaceslav, care a solicitat casarea sentinței în latura civilă în privința sepărării

acțiunii civile de procesul penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,

prin care să fie admisă acțiunea civilă intentată și să fie dispusă încasarea din contul

inculpatului a sumei de 513 747,41 lei, invocând în acest sens că:

- prima instanță neîntemeiat a respins prin încheierea din 05.01.2016, cererea

SRL „Conrep” privind recunoașterea în calitate de parte vătămată în procesul penal,

neexpunându-se asupra modului și ordinii de contestare a acesteia, astfel reieșind că

aceasta se contestă o dată cu fondul cauzei;

- încheierea respectivă contravine prevederilor art. 7, 59 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind limitate drepturile procesuale ale persoanelor fizice, precum

Gîrbu Veaceslav, cât și ale persoanelor juridice SRL „Conrep”, de a participa în

instanța de judecată și de a beneficia de drepturile stabilite în conformitate cu

prevederile art. 60 Cod de procedură penală;

- examinând cauza în lipsa SRL „Conrep”, la pronunțarea sentinței nu a fost

citat legal și prin acțiunile instanței a fost lipsit de drepturile la egalitatea armelor,

accesul liber la justiție și la un proces echitabil, garantate de art. 6 CEDO;

- prima instanță a ignorat prevederile art. 98-109 Cod de procedură penală, în

partea separării acțiunii civile de procesul penal.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate.

civile nu a prezentat probe veridice, admisibile și concludente care să demonstreze

indubitabil cuantumul prejudiciului material cauzat, pretins a fi în mărime de 405

705 lei, în acest sens fiind prezentat doar raportul de constatare auto-merceologică

din 24.05.2015, în care concluziile nu sunt invocate, or specialistul a conchis că

paguba produsă autocamionului de model Mercedes 312, fabricat în 1997, număr de

înmatriculare „xxxxx”, accidentat la 21 aprilie 2012, constituie 405 705 lei, iar

valoarea de piață a autocamionului respectiv, constituie 132 878 lei.

La fel, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a conchis asupra

necesității de respingere a cererii părții civile SRL „Conrep”, privind încasarea

sumei de 103 042,41 lei și 5000 lei, reprezentând dobânda de întârziere și cheltuielile

de asistență juridică, or cerința de încasare a dobânzii de întârziere este subsecventă,

accesorie și reiese din cuantumul cerinței de încasare a prejudiciului material, care

urmează a fi stabilit cu certitudine, iar cheltuielile de judecată nu au fost probate și

prin urmare, nu sunt reale, necesare și rezonabile.

În continuare, instanța de apel a menționat că sunt nefondate argumentele

reprezentantului părții civile SRL „Conrep”, invocate în cererea de apel, precum că

4

este neîntemeiată încheierea instanței de fond din 05.01.2016, prin care a fost

respinsă cererea SRL „Conrep”, privind recunoașterea acesteia în calitate de parte

vătămată în prezentul proces penal. Or, reieșind din ordonanța de recunoaștere din

16.01.2013, Gîrbu Veaceslav a fost recunoscut în calitate de reprezentant al victimei

și părții civile SRL „Primplast&Co”, iar prin ordonanța de recunoaștere în calitate

de parte vătămată din 16.01.2013, Gîrbu Veaceslav a fost recunoscut ca reprezentant

al părții vătămate SRL „Primplast&Co”.

Astfel, s-a concluzionat că prima instanță corect a conchis că în timpul

urmăririi penale ca parte vătămată și parte civilă a fost recunoscut Gîrbu Veaceslav

ca reprezentant al SRL „Primplast&Co”, dar nu SRL „Conrep”, care a înaintat

acțiunea civilă în baza art. 219 Cod de procedură penală, respingând astfel, ca

neîntemeiată cererea înaintată de SRL „Conrep” privind recunoașterea acesteia în

calitate de parte vătămată în procesul penal și admițând cererea acesteia de

recunoaștere în calitate de parte civilă a SC „Conrep” SRL, în cadrul prezentului

proces penal.

Instanța de apel a mai conchis că sunt neîntemeiate argumentele părții apărării,

precum că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată și că în acțiunile sale nu sunt

întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal,

deoarece aceste argumente nu au fost justificate prin probe pertinente și admisibile

în cadrul cercetării judecătorești. În acest context, instanța de apel a specificat că

declarațiile apărării au constituit versiunea apărării, fiind orientate exclusiv spre

eschivarea de la răspunderea penală, iar cele declarate de către inculpat sunt

combătute de restul probelor cercetate în ședința de judecată.

Cu referire la măsura de pedeapsă stabilită, instanța de apel a atestat că prima

instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, și i-a aplicat inculpatului

corect pedeapsa închisorii, fiind luată în considerare și faptul că era prezentă și starea

de recidivă periculoasă.

6.1. Inculpatul Jolnovatîi Oleg, care a solicitat casarea acesteia și a sentinței

primei instanțe, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând

că:

- instanța de judecată nu a verificat declarațiile inculpatului, precum că între

inculpat și directorul SRL „Conrep” – Gîrbu Veaceslav a fost o înțelegere referitor

la exploatarea automobilului, cu condiția că inculpatul îl va anunța și va achita câte

1,5 lei pentru fiecare km pe care l-a parcurs, acestea fiind confirmate prin

transferurile de bani indicate pe foaia de parcurs în care este indicată suma încasată

din salariu, în urma exploatării autovehiculului.

- la 20 aprilie 2012, Gîrbu Veaceslav a fost înștiințat telefonic de către inculpat

despre dorința de a se deplasa spre r-nul Dondușeni, unde locuiesc părinții acestuia,

fiindu-i permisă deplasarea;

5

- în cadrul cercetării judecătorești inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil.

6.2. Avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului, care a indicat temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, și

a solicitat casarea hotărârilor menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul Jolnovatîi Oleg să fie achitat, din motivul lipsei

elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile sale, invocând că:

- noțiunea de samavolnicie presupune revendicarea prin metode ilegale a

bunului propriu sau bunului la care persoana admite că ar avea dreptul, or

samavolnicie ar fi realizarea acestui drept prin metode ilegale. Exercitarea unui drept

presupus legitim, presupune că făptașul consideră că partea vătămată datorează ceva,

ori are dreptul la un bun oarecare ce-i aparține părții vătămate, și fără a respecta

ordinea stabilită, adică fără a se adresa în judecată, și-l revendică în mod samavolnic,

făcându-și în închipuirea sa, dreptate;

- la caz, contrar ordinii stabilite, înseamnă contrar căii judecătorești,

extrajudiciare, respectării termenelor (dacă ar fi existat vreun contract de locațiune,

ar fi fost proprietar al automobilului, l-ar fi deținut cu titlu de locator, arendator și l-

ar fi valorificat în mod arbitrar de la partea vătămată);

- pentru calificarea acțiunilor inculpatului conform prevederilor art. 352 Cod

penal, atât în situația exercitării unui drept presupus, cât și în cazul exercitării unui

drept legitim, situația – premisă constă în existența unui conflict (litigiu) între

victimă și făptuitor. În lipsa unei asemenea situații – premisă, răspunderea urmează

a fi aplicată nu conform art. 352 Cod penal, dar potrivit altor norme;

- Gîrbu V. și Niculina T. refuză să recunoască, că îi permiteau inculpatului să

folosească automobilul pentru el, percepând plata pentru combustibil, fapt care nu

contribuie în nici un fel la calificarea acțiunilor inculpatului, ca fiind infracționale

deoarece, inculpatul a folosit automobilul de model Mercedes cu numărul de

înmatriculare „xxxxxx”, în interesul său, în afara orelor de muncă, însă nu s-a pretins

că folosește automobilul în scopul revendicării unui oarecare drept al său pe care

considera că-l are față de SRL „Conrep”, iar SRL „Conrep” i-ar fi negat acest drept;

- inculpatul nu a invocat că SRL „Conrep” ar avea careva datorii față de sine

și prin folosirea automobilului de model Mercedes cu numărul de înmatriculare

„xxxxx” și le-ar fi revendicat. Pentru ca acțiunile inculpatului să fie calificate

conform art. 352 Cod penal, acesta ar fi trebuit să considere că are un drept față de

SRL „Conrep” și să existe un litigiu între el și partea vătămată cu referire la acest

presupus drept al său. Însă aceste circumstanțe nu s-au constatat, ci dimpotrivă, s-a

constatat că el era în raporturi juridice de muncă cu SRL „Conrep”, deci, avea

obligații și nu drepturi, iar cu referire la folosirea automobilului de model Mercedes

cu numărul de înmatriculare „xxxxx”, ea a fost totuși legală, fiind eliberată foaia de

parcurs BN 526 467 din 17.04.2012, valabilă până la 30.04.2012.

6

- este cert că inculpatul a cauzat un prejudiciu material firmei SRL „Conrep”,

însă aceasta nu este în niciun caz samavolnicie, ci mai degrabă, un prejudiciu ce

urmează a fi solicitat de către SRL „Conrep” în ordine civilă, rezultat din raporturile

juridice pe care le-a avut cu inculpatul.

noiembrie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

instanță a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului, operând cu estimări

absolut confuze în raport cu elementul obligatoriu din art. 352 alin. (3) lit. d) Cod

penal – daune în proporții deosebit de mari.

La fel, instanța de recurs ordinar a atestat că prima instanță nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a indicat în

hotărâre motivele pentru care a respins probele apărării și versiunile inculpatului, cât

și care ar fi esența încălcării de către inculpat a ordinii stabilite de instrucțiunea nr.

10 din 03 iunie 2011, incriminate ultimului prin rechizitoriu.

Totodată, s-a reținut că prima instanță a constatat neclar și divergent, atât în

sentință cât și în încheierea din 05.01.2016, date cu privire la cine totuși este parte

vătămată în cauza de pe rol.

Astfel, instanța de recurs ordinar a concluzionat că prima instanță nu a judecat

fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre

care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii

Instanța de recurs ordinar a mai conchis că instanța de apel nu a respecatat

cerințele prevăzute de art. 414 alin. (1), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8) și 9), 419, 400

alin. (2) Cod de procedură penală, nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra

erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le

întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată legal.

În aceeași ordine de idei, s-a reținut că instanța de apel:

- și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la

(f.d. 90-91, 94, 136 vol. I, f.d. 43-44, 48 vol. II);

- nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile apărării și repetate în

recursurile ordinare;

- a omis să expună în dispozitivul deciziei și soluția referitor la încheierea

Judecătoriei Botanica din 05 ianuarie 2016, contestată o dată cu sentința;

- și-a fondat aprecierile și pe împrejurări improprii cauzei penale de pe rol.

7

Prin urmare, instanța de recurs ordinar a statuat că circumstanțele expuse

atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii,

deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursurile de pe rol

sunt întemeiate.

2017, fiind rejudecată cauza, au fost admise apelurile declarate, casate sentința

primei instanțe și încheierea acesteia din 05 ianuarie 2016 și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Jolnovatîi Oleg a

fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 352 alin.

(3) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

La fel, s-a decis că acțiunea civilă intentată de SRL „Conrep” către Jolnovatîi

Oleg a fost lăsată fără soluționare, fiind indicat că acest fapt nu împiedică partea

civilă să o intenteze în ordinea procedurii civile.

prima instanță a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din

dosar, care au fost apreciate greșit, prima instanță ajungând eronat la concluzia

condamnării lui Jolnovatîi Oleg în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel cercetând totalitatea probelor administrate la prezenta cauză

penală, a conchis că inculpatul, Jolnovatîi Oleg, învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, urmează a fi achitat deoarece în

acțiunile acestuia nu sunt elementele componenței infracțiunii încriminate lui, iar

prima instnață a aplicat greșit prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

apreciind impropriu probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, cât și prevederile art. 390 Cod de procedură penală, ajungând la

concluzia condamnării inculpatului Jolnovatîi Oleg.

În acest context, instanța de apel a reținut că prin rechizitoriu, inculpatul

Jolnovatîi Oleg, s-a învinuit în faptul că la 20.04.2012, ora precisă nu a fost posibil

de stabilit, activând în calitate de șofer la SRL „Conrep”, la indicația persoanei

responsabile, începând cu ora 16:15, a transportat marfa cu microbuzul de model

,,Mercedes 312 D” cu n/î „xxxxx”, către SRL „Sicar Prim” de pe str. xxxx, mun.

Chișinău, după care urma să revină la întreprindere pentru a preda automobilul de

serviciu, însă, profitând de calitatea de șofer încredințată, exercitând astfel un drept

al său presupus legitim, prin încălcarea ordinii stabilite de instrucțiunea nr. 10 din

03.06.2011, samavolnic s-a deplasat cu automobilul în r-nul Dondușeni, unde la

21.04.2012, pe traseul Dondușeni-Tîrnova-Baraboi, aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, a derapat de pe

traseu și s-a tamponat într-un copac.

8

În rezultatul acțiunilor lui Jolnovatîi Oleg, microbuzul de model ,,Mercedes

312 D” cu n/î „xxxxx” a fost parțial deteriorat, în rezultat, societății SRL „Conrep”,

reprezentată de Gîrbu Veaceslav, i-a fost cauzată o daună materială în sumă de 132

878 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.

Mai mult, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate,

pe baza probelor prezentate de către procuror și examinate de prima instanță,

probelor cercetate suplimentar în instanța de apel, probelor scrise din dosar, a notat

că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar

demonstra vinovăția inculpatului, Jolnovatîi Oleg, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

La fel, instanța de apel a menționat că pe parcursul examinării prezentei cauze

penale s-a stabilit că, inculpatul Jolnovatîi Oleg lucra în calitate de șofer la SRL

„Conrep”, prin cumul în temeiul contractului de muncă nr. 49 din 16.08.2011.

Prin același contract de muncă, Jolnovatîi Oleg purta răspundere materială

deplină față de angajatorul său pentru cauzarea prejudiciilor materiale din vina sa.

Totodată, a atestat că în ziua de 20.04.2012, inculpatul Jolnovatîi Oleg era în

concediu medical, fiind bolnav de tuberculoză, fapt confirmat prin tabelul de pontaj

(f.d. 40, vol. I). Mai mult, s-a precizat că inculpatul Jolnovatîi Oleg, avea dreptul de

a folosi automobilul de model „Mercedes” cu n/î „xxxxx”, conform foii de parcurs

pe perioada 17.04.2012-30.04.2012, în care este notat dreptul de a se deplasa în

raioanele Republicii Moldova (f.d. 41, vol. I).

Instanța de apel a mai indicat că, la data de 20.04.2012, la indicația lui

Niculina Tatiana care activează în calitate de vânzătoare în cadrul SRL ,,Primplast

&Co”, începând cu ora 16:15, a transportat marfa cu microbuzul de model

„Mercedes 312 D” cu n/î „xxxxx”, către SRL „Sicar Prim” de pe str. xxxx, mun.

Chișinău. Mai mult, conform facturii fiscale seria FV 4977554 din 20 aprilie 2012

(f.d. 69, vol. I), mărfurile ce urmau a fi transportate de inculpatul Jolnovatîi Oleg

aparțineau firmei SRL „Primplast”, pe când inculpatul era angajat al SRL „Conrep”,

iar automobilul de model „Mercedes” cu n/î xxxxx, aparținea la fel firmei SRL

,,Conrep”.

Ulterior, instanța de apel a constatat că inculpatul s-a deplasat cu automobilul

în r-nul Dondușeni, unde la 21.04.2012, pe traseul Dondușeni-Tîrnova-Baraboi,

aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de

transport, a derapat de pe traseu și s-a tamponat într-un copac.

În rezultatul acțiunilor lui Jolnovatîi Oleg, microbuzul de model „Mercedes

312 D” cu n/î „xxxx” a fost parțial deteriorat, în rezultat, lui SRL „Conrep”,

reprezentată de Gîrbu Veaceslav, i-a fost cauzată o daună materială în sumă de 132

878 lei.

În această ordine de idei, instanța de apel a precizat că din conținutul

componenței de infracțiune prevăzute de art. 352 Cod penal, reiese că acțiunea

9

prejudiciabilă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele două condiții: a) să se

exprime în acțiunea de exercitare a unui drept legitim sau presupus; b) acest drept

legitim sau presupus să fie exercitat în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite.

în lipsa vreuneia din aceste condiții fapta nu va putea fi calificată potrivit art. 352

Cod penal.

Dreptul legitim este dreptul statuat în lege, acte normative subordonate legii,

hotărâri, acte administrative individuale, contracte ori având la bază un alt temei

juridic. La rândul său, dreptul presupus este dreptul care nu-i aparține de jure

făptuitorului, însă acesta consideră în mod eronat că i-ar aparține.

În acest context, s-a specificat că inculpatului i-a fost încriminată încălcarea

ordinii stabilite de Instrucțiunea nr. 10 din 03 iunie 2011, însă în cadrul acestei

instrucțiuni nu sunt stabilite obligațiuni șoferilor, ce țin de aducerea la parcarea

întreprinderii automobilele la sfârșitul programului de lucru. Din contra, instanța de

apel a conchis că din instrucțiunea nominalizată supra rezultă încălcarea prevederilor

de către administrația întreprinderii care au admis la serviciu și la volanul

automobilului un șofer ce se afla în concediu medical, adică starea sănătății nu-i

permitea să exercite careva atribuții de serviciu.

Totodată, s-a relatat de instanța de apel că potrivit componenței infracțiunii

incriminate inculpatului Jolnovatîi Oleg în situația exercitării unui drept presupus,

cât și în cazul exercitării unui drept legitim situația-premisă constă în existența unui

conflict (litigiu) între victimă și făptuitor. În lipsa unei asemenea situații-premisă,

răspunderea nu poate fi aplicată conform alin. (1) art. 352 Cod penal.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că în speță nu s-a probat existența

vreunui conflict sau litigiu între părți. Din contra din declarațiile reprezentantului

părții civile, care este și administratorul SRL ,,Conrep”, unde inculpatul Jolnovatîi

Oleg activa, rezultă că acesta activa mai mult de un an la firma în cauză, careva

încălcări nu a admis, iar în condițiile în care nu erau șoferi disponibili, administrația

firmei a apelat anume la inculpat pentru a efectua o comandă, deși acesta se afla în

concediu medical, ceea ce denotă existența unor relații bune între ei.

Mai mult, instanța de apel a apreciat critic declarațiile reprezentantului părții

civile, precum că acesta anterior, dar nici în ziua de 20 aprilie 2012 nu i-a permis lui

Jolnovatîi Oleg să folosească automobilul în scopuri personale. Or, acesta în cadrul

procesului verbal de confruntare a notat că nu a permis inculpatului să se deplaseze

cu automobilul în afara mun. Chișinău. Subsidiar, instanța de apel a notat că din

materialele dosarului se identifică multiple încălcări din partea administrației SRL

,,Conrep”.

La caz, instanța de apel a mai menționat că nu s-a probat faptul că inculpatul

Jolnovatîi Oleg conștientiza caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut

urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora. Mai mult,

10

în speță, acuzatorul de stat nu a probat nici prezența vreunui motiv care l-ar fi

determinat pe inculpat să comită infracțiunea incriminată acestuia.

În privința acțiunii civile, instanța de apel a indicat că prin prisma dispoziției

cuprinse la art. 221 alin. (2) Cod de procedură penală, va lăsa fără soluționare

acțiunea civilă înaintată de SRL ,,Conrep” către Jolnovatîi Oleg cu privire la

repararea prejudiciului material, fapt ce nu împiedică partea civilă de a o intenta în

ordinea procedurii civile.

Totodată, instanța de apel a notat că în cadrul cererii de apel, reprezentantul

părții civile, SRL ,,Conrep”, Gîrbu Veaceslav și-a manifestat dezacordul și cu

încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 05 ianuarie 2016, prin

care s-a respins ca neîntemeiată cererea SC „Conrep” SRL, privind recunoașterea

acesteia în calitate de parte vătămată (f.d. 52-53, vol. II).

În această parte, instanța de apel a reținut că deși la urmărirea penală în calitate

de victimă și parte civilă în prezenta cauză penală a fost recunoscut SRL ,,Primplast

& Co” SRL, iar Gîrbu Veaceslav în calitate de reprezentant al acesteia și parte

vătămată (f.d. 90-91, vol. II), pe parcursul examinării cauzei penale s-a stabilit că în

fapt, daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege i-

au fost aduse SRL ,,Conrep” căreia îi aparține automobilul de model „Mercedes 312”

cu n/î „xxxxx” și în cadrul căreia activa în calitate de șofer inculpatul Jolnovatîi

Oleg.

În consecință, instanța de apel a considerat că prin respingerea cererii

reprezentantului, SRL ,,Conrep”- Gîrbu Veaceslav, de a o recunoaște pe ultima în

calitate de parte vătămată, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil a acestora,

deoarece din materialele dosarului, inclusiv actului de învinuire rezultă că daune în

proporții deosebit mari i-au fost aduse persoanei juridice SRL ,,Conrep” și nu

persoanei fizice, Gîrbu Veaceslav.

11.1. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Bradu Valentina,

care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel din 08 februarie

2017, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, invocând că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel a dat o apreciere greșită acțiunilor inculpatului, și a constatat

neîntemeiat, că în acțiunile lui nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii

imputate;

- vinovăția inculpatului se demonstrează prin declarațiile martorilor Niculina

Tatiana, Zarețchih Anatolii, precum și prin probele scrise: procesul verbal de

confruntare dintre Jolnovatîi Oleg și Niculina Tatiana, procesul-verbal de

11

confruntare dintre Jolnovatîi Oleg și Gîrbu Veaceslav, contractul individual de

muncă, încheiat între Jolnovatîi Oleg și SRL „Conrep” la 16.08.2011, raportul de

constatare auto merceologică nr.026- D/2012 din 24.05.2012, copia registrului de

evidență a automobilelor intrate și ieșite de pe teritoriul SRL „Conrep”, factura

fiscală din 20.04.2012, fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății

în muncă a lui Jolnovatîi Oleg și Instrucțiunea nr.10 din 03.06.2011 privind

instructajul în domeniul sănătății și a muncii șoferilor în cadrul SRL „Conrep”;

- instanța de apel nu a îndeplinit prevederile legii, precum și explicațiile date

de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12

decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”,

iar, nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului;

- instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de acuzare și nu

a apreciat multilateral și obiectiv, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui

Jolnovatîi Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal,

iar motivarea soluției contrazice dispozitivul cu partea descriptivă a hotărârii.

11.2. Reprezentantul părții civile SRL „Conrep”, Gîrbu Veaceslav, care fără

a indica nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, dar invocând încălcarea prevederilor art. 1 prt. 1, art. 3, 5, 6 §1 și 13 CEDO,

solicită casarea deciziei instanței de apel din 08 februarie 2017, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocând că:

- sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt subiective,

unilaterale și neîntemeiate, de către instanțele de judecată fiind interpretată și

aplicată greșit legea penală;

- inculpatul a fost achitat ilegal;

- acțiunea civilă a fost separată ilegal de procesul penal, prin ce i s-au încălcat

drepturile și interesele legitime ale părții vătămate Gîrbu Veaceslav și a părții civile

SRL „Conrep”, garantate de art. 1 protocolul nr. 1 art. 6 și 13 CEDO, deși incupatul

recunoaște cauzarea prejudiciului;

- contrar art. 59-60 Cod de procedură penală, instanța de judecată a limitat

drepturile părții vătămate;

- instanța de apel s-a bazat doar pe declarațiile inculpatului, care deși

recunoaște circumstanțele comiterii infracțiunii, nu-și recunoaște vinovăția;

- nu i s-au eliberat copii de pe încheierile adoptate și neîntemeiat nu a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată, fiind astfel lipsit de drepturile la egalitatea

armelor, la acces liber la justiție și la un proces echitabil prevăzute de art. 6 alin. (1)

CEDO;

- rejudecând cauza, instanța de apel prin pronunțarea unei sentințe de achitare

și-a depășit atribuțiile, fără a administra probe noi recent descoperite sau care nu au

fost examinate de prima instanță, or instanța de recurs a întors cauza la rejudecare

12

nu pentru faptul neexaminării fondului cauzei, dar pentru omisiunea instanței de apel

de a cita legal inculpatul, care nu a dorit să se prezinte în instanța de apel.

lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți,

procurorul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, sub aspectele că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, iar reprezentatul părții civile

SRL „Conrep”, Gîrbu Veaceslav, critică încălcarea în speță a dreputlor prevăzute de

art. 1 prt. 1, art. 3, 5, 6 §1 și 13 CEDO.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurenți în susținerea acestor temeiuri de recurs

nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele

considerente.

12.1. Ce ține de alegațiile recurenților privind achitarea ilegală a inculpatului,

precum și temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția de achitare a inculpatului, și motivele că la materialele cauzei

sunt suficiente probe care demonstrează vinovăția inculpatului Jolnovatîi Oleg în

comiterea infracțiunii incriminate, aceste probe fiind apreciate eronat de instanța de

apel, Colegiul penal lărgit conchide că sunt inadmisibile, or acestea constituie opinia

subiectivă a recurenților, ce nu s-a confirmat în prezenta speță, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelurile declarate de partea apărării

și de către reprezentantul părții civile, întemeindu-și soluția în baza probelor

cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise în decizia sa (f.d. 21-22, vol. II),

13

soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de achitarea a

inculpatului Jolnovatîi Oleg de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, din motiv că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, iar motivarea acestei soluții este în corespundere cu dispozitivul

hotărârii contestate.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra acestor aspectelor criticate în prezentele recursuri, concluzionând

just în privința lipsei elementelor infracțiunii incriminate inculpatului Jolnovatîi

Oleg, motivare descrisă și în pct. 10 a prezentei decizii, care în virtutea corectitudinii

ei și pentru a evita repetări inutile este acceptată și însușită de instanța de recurs

ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

De asemenea, în privința temeiului de recurs invocat de procuror, că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că este menționat declarativ,

fără să fie susținut de careva motive plauzibile, iar din materialele cauzei cercetate,

rezultă cert că acest temei nu este incident în prezenta speță.

12.2. În privința criticilor specificate în recursul reprezentantului părții civile,

că acțiunea civilă a fost separată ilegal de procesul penal, prin ce i s-au încălcat

drepturile și interesele legitime ale părții vătămate Gîrbu Veaceslav și a părții civile

SRL „Conrep”, garantate de art. 1 protocolul nr. 1, art. 3, 5, 6 și 13 CEDO, Colegiul

penal lărgit consideră că sunt inadmisibile, or soluția instanței de apel corespunde

cerințelor stipulate în art. 385 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, ce prevede

că: „În cazul când se dă o sentință de achitare, instanța nu se pronunță asupra

acțiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sînt întrunite elementele

infracțiunii”. Totodată se indică că această soluție a instanței de apel nu lezează în

nici un mod drepturile și interesele legitime ale părții vătămate Gîrbu Veaceslav și a

părții civile SRL „Conrep”, garantate de art. 1 protocolul nr. 1, art. 3, 5, 6 și 13

CEDO, deoarece acesta nu a fost privat de dreptul de a se adresa cu acțiune civilă în

ordinea procedurii civile, fapt expus corect și de instanța de apel în pct. 74 a deciziei

sale (f.d. 31, vol. III).

La fel, ce ține de motivele invocate de acest recurent că nu i s-au eliberat copii

de pe încheierile adoptate și neîntemeiat nu a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată, fiind astfel lipsit de drepturile la egalitatea armelor, la acces liber la justiție

14

și la un proces echitabil prevăzute de art. 6 alin. (1) CEDO, Colegiul penal lărgit le

respinge ca neîntemeiate, deoarece prin decizia instanței de apel 08 februarie 2017

a fost casată încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 05 ianuarie 2016,

contestată în prezentul recurs, fiind recunoscută în calitate de vătămată SRL

„Conrep”, prin ce s-a reparat eroarea omisă de prima instanță, din care considerent

instanța de recurs nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de

apel, care și în această parte este legală și întemeiată.

drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și reprezentantul părții

civile SRL „Conrep”, Gîrbu Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe Jolnovatîi

Oleg Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-12-14
0,95
1ra-1230/2017 — art.164 alin.2 lit.e,g CP
Dosarul 1ra-1230/17 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 14 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, Nad
CSJ 2016-11-22
0,95
1ra-1766/2016 — art. 352 alin. 3 lit. d CP
2012, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la amendă în mărime de 250 unităţi convenţionale; Termenul de examinare, instanţa de fond: 18.02.2013 – 03.03.2016, instanţa de apel: 17.05.2016 – 08.06.2016, instanţa de recurs: 15.08.2016 – 22.
CSJ 2017-06-21
0,95
1ra-992/17 — art. 188 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-992/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinând admisibilitatea în principiu a re
CSJ 2016-07-13
0,94
1ra-1018/2016 — art. 27,145 alin. 1 CP
Dosarul 1ra-1018/2016 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 13 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecătorii – Constantin Alerguş, Ion Guzun, examinînd admi
CSJ 2018-06-05
0,94
1ra-926/2018 — art. 171 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-926/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători –Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana C
Sursă