1ra-1685/2017 — Art. 199 al. 3, 323 al. 1 CP

Prin sentința judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016, Garizan Stepan și Colev Piotr au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Hrapacov Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. În baza prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită în privința lui Hrapacov Ivan a fost suspendată pe un termen de 5 ani. 1 Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 199 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei, acestuia i-a fost aplicată pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită în privința lui Hrapacov Ivan a fost suspendată pe un termen de 5 ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Hrapacov Ivan, în noaptea spre 06 aprilie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală, acționând în comun cu Garizan Stepan, Garizan Ghenadie și Colev Piotr din interes material, cu scopul de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, prin acces liber în salonul automobilului de model ’’Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxx, care îi aparține lui Tabunșcic Gheorghi și care se afla lângă casa ultimului, situată pe str. Xxxxx în s. Xxxxx, unde cu ajutorul cheii, care se afla în contact au pornit automobilul sus indicat și au plecat cu el, prin ce l-au sustras. Ca urmare i-au cauzat lui Tabunșcic Gheorghi un prejudiciu material în sumă de 163 100 lei, ce constituie 8 155 unități convenționale și se consideră proporții deosebit de mari. Garizan Stepan, în noaptea spre 06 aprilie 2015, ora exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi penale, acționând de comun cu Hrapacov Ivan, Garizan Ghenadie și Colev Piotr, din interes material, cu scopul de sustragere pe ascuns bunurile altei persoane, prin acces liber în salonul automobilului de model ’’Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxxx, ce-i aparține lui Tabunșcic Gheorghi, și care se afla lângă casa ultimului, situată pe str. Xxxxxx în s. Xxxxx, unde cu ajutorul cheii, care se afla în contact au pornit automobilul sus indicat și au plecat cu el, prin ce l-au sustras. Ca urmare i-au cauzat lui Tabunșcic Gheorghi un prejudiciu material în sumă de 163 100 lei, ceia ce constituie 8 155 unități convenționale și se consideră proporții deosebit de mari. Colev Piotr, în noaptea spre 06 aprilie 2015, ora exactă nefiind stabilită în cadrul urmăririi penale, acționând în comun cu Hrapakov Ivan, Garizan Stepan și Garizan Ghenadie din interes material, cu scopul de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, prin acces liber în salonul automobilului de model ’’Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxxx, ce-i aparține lui Tabunșcic Gheorghi și care se afla lângă casa ultimului, situată pe str. Xxxxxx în s. Xxxxx, unde cu ajutorul cheii, care se afla în contact au pornit automobilul sus indicat și au plecat cu el, prin ce l-au sustras. Ca urmare i-au cauzat lui Tabunșcic Gheorghi prejudiciu material în sumă de 163 100 lei, ce constituie 8 155 unități convenționale și se consideră proporții deosebit de mari. Faptele inculpaților Hrapacov Ivan, Garizan Stepan și Colev Piotr, fiind încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, conform indicilor calificativi: sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Iachimov Serghei, la 06 aprilie 2015, aflându-se acasă în or. Comrat, str. Gavriliuc nr. 118, cunoscând că automobilul de model ’’Volkswagen Passat B6”, n/î Xxxxxx, care i-a fost transmis pentru realizare, a fost dobândit pe calea infracțională, și anume: prin 2 sustragerea automobilului indicat de către Hrapacov Ivan, Garizan Stepan, Garizan Ghenadie și Colev Piotr, le-a promis persoanelor indicate, realizarea automobilului menționat, cu prețul de 163 100 lei, ceia ce constituie proporții deosebit de mari. Tot el, la 06 aprilie 2015, cunoscând cu certitudine că Hrapacov Ivan, Garizan Stepan, Garizan Ghenadie și Colev Piotr au comis infracțiunea gravă, și anume: sustragerea automobilului de model ’’Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxx, valoarea căruia este de 163 100 lei, a ascuns comiterea infracțiunii date, prin ascunderea la domiciliul său din or. Xxxxxx, str. Xxxxxx, a bunului sustras și le-a promis că-l va realiza unei terțe persoane. La faza de urmărire penală prin ordonanța procurorului din 27.05.2015 inculpatul Iachimov Serghei a fost scos de sub urmărire penală în partea învinuirii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, în legătură cu lipsa în inacțiunile lui a componenței infracțiunii date și acțiunile lui au fost calificate în baza art. 199 alin. (3), conform indicilor calificativi: dobândirea sau comercializarea, fără o promisiune prealabilă a bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală, săvârșite în proporții deosebit de mari și potrivit art. 323 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Bancov Ivan în numele inculpatului Colev Piotr, prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri de achitarea în privința lui Colev Piotr. În motivarea apelului a menționat că sentința contestată nu poate fi considerată una legală și întemeiată, ceea ce duce la casarea acesteia. Așa cum, potrivit art. 25 alin. (1) Cod penal, infracțiunea se consideră consumată dacă fapta săvârșită întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune. A menționat că, la urmărirea penală și la examinarea cauzei s-a stabilit faptul că la acapararea automobilului Colev Piotr nu a luat parte, acesta când a fost chemat din casă, infracțiunea deja era comisă, fapt ce demonstrează că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. De asemenea, a indicat că furtul automobilului a fost realizat fără participarea și fără informarea lui Colev Piotr, abia după comiterea infracțiunii acesta a aflat, astfel nu i se poate incrimina participarea la comiterea faptei date, deci nici nu poate fi recunoscut vinovat de comiterea faptei incriminate. 3.2. Avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Iachimov Serghei, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care Iachimov Serghei să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 199 alin. (3) și art. 323 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului a indicat că, sentința contestată o consideră neîntemeiată și ilegală, menționând că la urmărirea penală și pe parcursul examinării cauzei, învinuirea înaintată acestuia nu și-a găsit confirmarea. La fel, a menționat că, partea vătămată Tabunșic Gheorghi a indicat că nu are careva pretenții față de Iachimov Serghei și despre participarea acestuia la furtul automobilului, lui nu-i este cunoscut. 3 Mai mult ca atât, persoanele audiate pe prezenta cauză, au dat declarații din care se desprinde că la momentul când Iachimov Serghei s-a întâlnit cu Colev Piotr, acesta nu cunoștea că automobilul de model ,,Volswagen Passat B6” a fost furată și că constituie corp delict. A indicat că, procurorul incorect i-a înaintat învinuirea, fiind eronat calificate acțiunele inculpatului Iachimov Serghei și așa cum, pe parcursul examinării cauzei nu s- a infirmat învinuirea adusă, a solicitat ca Iachimov Serghei să fie achitat de săvârșirea faptelor incriminate. Instanța de fond incorect și-a format concluzia că Iachimov Serghei a incercat și el să sustragă automobilul indicat și să obțină pentru această mașină bani. Declarațiile inculpatului Iachimov Serghei, martorului Iachimov Nicolai și declarațiile inculpatului Colev Piotr, demonstrează că Iachimov Serghei a propus ca automobilul de model ,,Volswagen Passat B6”, să fie lăsat la el, până Colev Piotr v-a restitui banii, ceea ce nu poate fi considerat ca furt al acesteia. Mai mul ca atât, nimeni din persoanele audiate nu au menționat că Iachimov Serghei cunoștea cu certitudine despre faptul aflării ilegale a automobilului la inculpați. 3.3. Inculpatul Colev Piotr, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor ce constituie infracțiunea prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. În motivarea cererii de apel a menționat că valoare automobilului ,,Volswagen Passat B6” a fost stabilită la suma de 10 000 euro sau 163 000 lei, dar această sumă nu poate fi considerată ca valoare de piață a automobilului. Organul de urmărire penală și instanța de judecată nu a luat în calcul la stabilirea valorii automobilului nici faptul că pe parcursul a doi ani de zile acest automobil a fost utilizat pe teritoriul RM, fapt ce a dus la pierderea din valoare a acestuia. A indicat că acțiunile sale au fost calificate incorect de prima instanță în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fără a ține cont de probele ce îi demonstrează nevinovăția.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017, au fost admise apelurile declarate de către avocatul Bancov Ivan în numele inculpatului Colev Piotr, avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Iachimov Serghei și cel al inculpatului Colev Piotr, casată sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Colev Piotr Xxxxx învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, a fost achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către el. Colev Piotr a fost eliberat imediat de sub arest în sala ședinței de judecată. Iachimov Serghei Xxxxx învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, a fost achitat din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate. Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 199 alin. (2) lit. c) Cod penal, și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4 În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de către Iachimov Serghei, cu stabilirea termenului de probațiune de 3 ani. Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fiecăruia. În conformitate cu art. 1-2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu a 25-a aniversare de la proclamarea independenței RM, a fost încetat procesul penal în privința inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal. 4.1. În motivarea concluziei sale, instanța de apel a indicat că, audiind părțile, examinând materialele cauzei penale și analizând în complex argumentele invocate în raport cu apelurile declarate și în limitele acestora, a conchis necesitatea admiterii apelurilor depuse, cu casarea totală a sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. În sprijinul concluziei enunțate a invocat următoarele argumente. La cererea procurorului Tomița Mihail și a avocatului Cimpoeș Vladimir au fost cercetate suplimentar probele administrate în instanța de fond, totodată, fiind examinate și acele probe noi prezentate în instanța de apel de către partea apărării, și anume: - ordonanța de începere a urmăririi penale din 06.04.2015, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, pe faptul furtului automobilului lui Tabunșic Gheorghi (Vol. I, f.d. 1); - cererea din 06.04.2015, prin care Tabunșic Gheorghe solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care i-au sustras automobilul de marca ,,Volswagen Passat B6” 2008, cu n/î xxxxxx (Vol. I, f.d. 5); - procesul - verbal din 06.04.2015 de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică, cu participarea părții vătămate Tabunșic Gheorghi (Vol. I, f.d. 6-9); - procesul - verbal din 06.04.2015 de ridicare, ridicarea fiind efectuată de la partea vătămată Tabunșic Gheorghe, a pașaportul automobilul de model „Wolkswagen Passat B6”, nr. 139002599 și cheie de contact (Vol. I, f.d.l5). - procesul - verbal din 06.04.2015 de autodenunțare, prin care Colev Piotr a recunoscut că în mașina sustrasă s-a aflat și el împreună cu frații Stepan și Ghenadie și că s-au deplasat în noaptea de 05 aprilie la prietenul său pe nume Serghei, unde au și abandonat automobilul (Vol. I, f.d. 16); - explicațiile date de Iachimov Serghei din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 19); - procesul - verbal de ridicare din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 21); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 22); - recipisa din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 25); - revendicare pe numele lui Iachimov Serghei din 08.04.2015 din care rezultă că acesta anterior a fost condamnat (Vol. I, f.d. 29); - revendicare pe numele lui Colev Piotr din 08.04.2015, potrivit căreia se desprinde că acesta anterior nu a fost judecat (Vol. I, f.d. 30); 5 - revendicare pe numele lui Hrapacov Ivan din 08.04.2015, potrivit căreia rezultă că acesta anterior nu a fost judecat (Vol. I, f.d. 31); - revendicare pe numele lui Garizan Stepan, din care se desprinde că acesta anterior a fost condamnat, inclusiv și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal (Vol. I, f.d. 32); - adeverință eliberată pe numele lui Colev Piotr, din care se desprinde că componența familiei este formată din mama Coleva Olga Ivanovna a.n. xxxx, la locul de trai se caracterizează negativ (Vol. I, f.d. 33; 48-49); - adeverință eliberată pe numele lui Garizan Stepan, potrivit căreia rezultă că familia acestuia este formată din: trei frați, două surori, mama, două verișoare și logodnică. La locul de trai este caracterizat negativ (Vol. I, f.d. 35; 47; 50); - adeverință eliberată pe numele lui Hrapacov Ivan, familia căruia este formată din tatăl acestuia, două surori și fiul său născut în anul xxxx. La locul de trai este caracterizat negativ (Vol. I, f.d. 34; 45-46; 51); - ordonanță din 06.04.2015 de recunoaștere în calitate de bănuit, prin care Colev Piotr a fost recunoscut în calitate de bănuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal (Vol. I, f.d. 54); - procesul - verbal de audiere a bănuitului Hrapacov Ivan din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 62); - procesul - verbal din 06.04.2015 de audiere a bănuitului Garizan Stepan (Vol. I, f.d. 68); - procesul - verbal din 09.04.2015 de examinare suplimentară a automobilului de marca ”Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxxx (Vol. I, f.d. 83-91); - procesul - verbal de examinare a obiectelor din 08.05.2015 (Vol. I, f.d. 139-145); - ordonanță din 08.05.2015 de recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 146); - procesul - verbal de ridicare din 07.04.2015, cu anexă planșă fotografică, fiind ridicate de la Topal Constantin două anvelope ’’KamaEvro” mărimea 205/60 R16 (Vol. I, f.d. 171-172); - ordonanță din 27.05.2015 de scoatere de sub urmărire penală, prin care Iachimov Serghei a fost scos de sub urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal (Vol. I, f.d. 179); - caracteristică din 23.02.2015 eliberată de Inspectoratul de Poliție Comrat, prin care Iachimov Serghei este caracterizat negativ la locul de trai (Vol. II, f.d. 15); - copia sentințelor din 13.03.2000, 23.06.2003, 16.07.2007, emise de Judecătoria Comrat în privința lui Iachimov Serghei (Vol. II, f.d. 16-21); - declarațiile date de partea vătămată Tabunșic Gheorghi în ședința de judecată din 27.01.2016 (Vol. III, f.d. 137-138); - declarațiile martorului Topal Constantin date în ședința de judecată din 25.02.2016 (Vol. III, f.d. 142); - declarațiile date în ședința de judecată din 25.02.2016 de martorul Iachimov Nicolai (Vol. III, f.d. 150-151); 6 - caracteristica din 18.07.2016, eliberată de primarul s. Copceac, pe numele lui Hrapacov Ivan, la locul de trai fiind caracterizat pozitiv (Vol. IV, f.d. 18); - caracteristica din 09.08.2016 eliberată de către primarul s. Copceac, în privința lui Colev Piotr, potrivit căreia acesta la locul de trai se caracterizează pozitiv (Vol. IV, f.d. 139-140). Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței instanța de fond nu a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului Colev Piotr. Prima instanță punând accent doar pe faptul că la materialele dosarului este anexat autodenunțul din 06.04.2015 (Vol. I, f.d. 16). Însă, prin aceasta Colev Piotr a recunoscut nu faptul că ar fi sustras automobilul de marca ”Volkswagen Passat B6”, n/î xxxxx, dar că în mașina sustrasă s-a aflat și el împreună cu frații Garizan Stepan și Ghenadie și Hrapacov Ivan. La fel, a menționat că s-au deplasat în noaptea de 05 aprilie la prietenul său pe nume Serghei, unde au și abandonat automobilul menționat. Atât din declarațiile de la urmărirea penală, cât și cele date în cursul examinării cauzei, de către persoanele audiate pe acest dosar, se desprinde că au fost la bar cu Colev Piotr, frații Garizan Stepan și Ghenadie, cât și Hrapacov Ivan. După care Hrapacov Ivan cu frații Garizan mergând pe stradă au văzut că lângă o casă era parcat automobilul de marca ’’Volkswagen Passat B6”, de culoare sură. Garizan Stepan a mers către mașină și a deschis ușa acesteia, din partea șoferului așa cum, mașina era descuiată, ba chiar și cheia era în contact. Astfel, Hrapacov Ivan a menționat că s-a urcat la volan și au plecat cu mașina de lângă casa unde era parcată, îndreptându-se spre casa lui Colev Piotr și i-au propus acestuia să meargă cu ei să se plimbe cu mașina dată. Cu toții împreună au mers la Comrat, dar din cele menționate nu se desprinde că Colev Piotr ar fi participat la suatragerea automobilului. El menționează că nu a participat la furtul automobilului și nimeni din cei audiați nu declară că el ar fi fost la fața locului, pe lângă casa părții vătămate Tabunșcic Gheorghi, că ar fi văzut automobilul de marca ’’Volkswagen Passat B6”, că s-ar fi urcat în ea de lângă casa părții vătămate și că ar fi furat-o. Nu au fost prezentate careva probe ce ar demonstra că Colev Piotr ar fi întreprins careva acțiuni ce ar fi îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Lui Colev Piotr doar comiterea acestei fapte i- a fost imputată, iat potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, „judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu ”. Instanța de apel a mai menționat faptul că, vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale. Prima instanță pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Colev Piotr în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, nu a pus accent pe faptul că nu a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, inclusiv nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită de Colev Piotr. Așa cum, materialele dosarului nu 7 demonstrează direct că acesta ar fi săvârșit careva acțiuni îndreptate spre sustragerea automobilului ce se afla lângă casa lui Tabunșcic Gheorghi, nu este clar în baza căror circumstanțe instanța de fond și-ar fi format concluzia de recunoaștere a acestuia vinovat în săvârșirea faptei imputate. Astfel, fiind necesar în cazul dat aplicarea prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, așa cum, nu a fost demonstrat că fapta menționată ar fi fost săvârșită de Colev Piotr. Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au mers cu mașina pe care au luat-o de lângă casa lui Tabunșcic Gheorghi, la Colev Piotr și i-au propus să meargă cu ei. Deci, se desprinde că după ce mașina fusese sustrasă, Colev Piotr s-a urcat în automobilul despre care știa că a fost sustras și împreună cu Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au mers la Comrat, ceea ce denotă că acestuia nu-i poate fi imputat furtul automobilului. Instanța de apel a notat, că orice acuzație adusă persoanei trebuie să fie clară, concretă și să se bazeze pe probe, situație ce nu se desprinde în cazul inculpatului Colev Piotr învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și nici în cazul inculpatului Iachimov Serghei învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal. În cazul inculpaților menționați, instanța a reținut faptul că chiar de au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, și respectiv de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, aceasta nu a fost făcută în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și de drept material, soluția primei instanțe fiind una pripită și necorespunzătoare i cumulului probelor administrate în cauză. A menționat faptul că instanța de fond just a stabilit că în acțiunile lui Iachimov Serghei sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal. Așa cum, acesta cunoștea că automobilul nu aparține nici unuia din inculpați, dar ei dispun de acesta după propria lor voință. Mai mult ca atât, acesta a participat la întreprinderea acțiunilor de înstrăinare, a încercat să transmită automobilul altei persoane în schimbul unei sume de bani, dar după refuzul acestuia de a lua mașina, Iachimov Serghei a primit cheile de la automobilul sustras de inculpații Hrapakov Ivan și Garizan Stepan, s-a folosit și a mers cu automobilul, a dispus de obiectele care se aflau în automobil și chiar a vândut două roți de la mașina dată, lui Topal Constantin. Instanța de fond corect a stabilit că înstrăinarea detaliilor de la mașină și anume: două roți a automobilului, se manifestă ca confirmarea comercializării fără o înțelegere prealabilă a bunurilor, despre care se știa că au fost obținute pe cale criminală. Mai mult ca atât, Hrapacov Ivan și Garizan Stepan i-au comunicat lui Iachimov Serghei de unde au luat mașina dată și rugându-l ca această mașină să fie lasată la el. La momentul când i-a fost transmisă mașina acesta cunoștea că mașina a fost furată, dar a acceptat ca automobilul să fie lăsat lângă casa sa, primind și cheile, ba mai mult s-a și plimbat cu această mașină și la încercările eșuate de a o transmite în schimbul unei sume de bani, a vândut detalii de la mașina dată. Acestea demonstrând că acțiunile lui Iachimov Serghei au fost îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, deci există componența de infracțiune în cazul dat, dar nu cea prevăztă de art. 199 alin. (3) Cod penal, dar cea prevăzută de art. 199 alin. (2) Cod penal. Așa cum, lui Iachimov 8 Serghei i s-a imputat încercarea de a vinde automobilul de marca Volkswagen Passat B6 cu n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tabunșcic Gheorghi și care valora 163 100 lei, ce constituia 8 155 unități convenționale, ceea ce constituia proporții deosebit de mari, la momentul comiterii faptei. Este de reținut faptul că la examinarea cauzei în instanța de apel a fost numită expertiza merceologică așa cum, la materialele dosarului sunt anexate doar descifrările sumei pagubei, luându-se în considerație devamarea mijlocului de transport și prețul cu care a fost cumpărat mijlocul de transport, în baza cărora a fost stabilită valoarea automobilului la suma de 163 100 lei. Din raportul de expertiză nr. 157 din 17.03.2017, se desprinde că valoarea automobilului de model Volkswagen Passat B6 cu n/î xxxxx, anul producerii 2008, numărul caroseriei WVWZZZ3CZ8E104541, la data de 06.04.2015, în starea prezentată constituie: 150 784 lei (Vol. IV, f.d. 179-181). La momentul comiterii infracțiunii, aceasta constituind proporții deosebit de mari, prețul de piață a automobilului menționat fiind stabilit printr-un raport de expertiză. Ținând cont de prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, este de menționat că suma de 150 784 lei, care se regăsește în raportul de expertiză ca constituind valoarea automobilului la data de 06.04.2015, nu se referă la proporții deosebit de mari, ci proporții mari, fapt ce duce la recalificarea acțiunilor lui Iachimov Serghei de la prevederile art. 199 alin. (3) în baza art. 199 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor: ,,dobândirea sau comercializarea, fără o promisiune prealabilă, a bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală, săvârșite în proporții mari ”. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Iachimov S., instanța de apel ținând cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, și de faptul că, acesta anterior a fost judecat (Vol. I, f.d. 29), la locul de trai se caracterizează negativ (Vol. II, f.d. 15), are familie și la întreținere un copil minor (Vol. I, f.d. 28), a ajuns la concluzia că în cazul dat pedeapsa echitabilă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 199 alin. (2) lit. c) Cod penal, este cea sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării si reeducării inculpatului, instanța de apel a conchis că corectarea și reeducarea acestuia, va fi posibilă fără executarea reală a pedepsei stabilite, găsind de cuviință suspendarea executării acestei pedepse în condițiile art. 90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 ani, considerând că anume pedeapsa stabilită duce la realizarea scopului prevăzut de art. 61 Cod penal așa cum, această pedeapsă are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Instanța de apel a menționat că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, este persoana fizică, responsabilă, care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta 14 ani. Autor al faptei incriminate de art. 199 Cod penal, nu poate fi autorul infracțiunii soldate cu obținerea bunului; de asemenea, subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, nu poate fi nici organizatorul, nici instigatorul, nici complicele infracțiunii inițiale din care provine bunul. Argumentarea acestor teze are în suport specificul infracțiunii analizate, constituind o formă specială a favorizării de 9 infracțiune (art. 323 Cod penal), dar care nu implică o încadrare suplimentară și în baza normei din urmă. Cele indicate denotă că dacă se constată că este prezentă componența infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, nu mai este necesară și imputarea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal. În asemenea circumstanțe, se desprinde necesitatea achitării lui Iachimov Serghei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal așa cum, acțiunile acestuia nu întrunesc elementele acestei infracțiuni. Instanța de apel, prin extensie, s-a expus și în privința inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan. Astfel, a menționat că prima instanța corect a constatat faptul că anume aceștia au sustras automobilul de model ’’Volkswagen Passat B6”, cu n/î xxxxx, care aparține lui Tabunșcic Gheorghi. Aceștia nici nu au negat faptul că anume ei au furat mașina, pe care au văzut-o parcată lângă casa părții vătămate. Au indicat că Garizan Stepan a mers către mașină și a deschis ușa acesteia, din partea șoferului așa cum, mașina era descuiată, ba chiar și cheia era în contact. Hrapacov Ivan s-a urcat la volan și au plecat cu mașina de lângă casa unde era parcată, îndreptându-se spre casa lui Colev Piotr și i-au propus acestuia să meargă cu ei să se plimbe cu mașina sustrasă. Apoi cu toții au mers la Comrat la un cunoscut de-al său pe nume Serghei și în final au lăsat mașina lângă casa acestuia și au mers acasă cu atobusul. Toate acestea demonstrând că în acțiunile lui Hrapacov Ivan și Garizan Stepan este componența infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal. Instanța de apel a menționat că în speță, prejudiciul cauzat a fost stabilit luându-se în considerație devamarea mijlocului de transport și prețul cu care a fost cumpărat mijlocul de transport, fiind stabilită valoarea automobilului la suma de 163 100 lei, chiar dacă valoarea mașinii furate urma să fie stabilită în baza unui raport de expertiză. Eroarea dată, însă a fost reparată la examinarea cauzei în instanța de apel, prin numirea expertizei, potrivit căreia la data de 06.04.2015, automobilul de model Volkswagen Passat B6 cu n/î GEBF-098, în starea prezentată constituie: 150 784 lei (Vol. IV, f.d. 179- 181), ceea ce la data săvârșirii infracțiunii, constituia proporții deosebit de mari, prețul de piață a automobilului menționat fiind stabilit în final, în baza unui raport de expertiză. În baza prevederilor menționate și ținând cont de art. 126 alin. (1) Cod penal, cât și de Hotărîrea Guvernului nr. 1233 din 09.11.2016 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, este de notat că valoarea automobilului fiind de 150 784 lei, constituie proporții mari și nu deosebit de mari, la examinarea cauzei în apel. Astfel, manifestându-se necesitatea recalificării acțiunilor inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan de la prevederile art. 186 alin. (5), la art. 186 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi ,,furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari”. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel ținând cont de personalitatea inculpaților, care rezultă din materiale menționate și anexate la dosar, cât și de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, a ajuns la concluzia că în cazul dat 10 pedeapsa echitabilă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, este cea sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fiecăruia. Totodată, instanța de apel a menționat că, la 29.07.2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, unde la art. 2 este stipulat: „(1) Procesul penal încetează la faza de urmărire penală m la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei ligi, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă, o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. (2) Încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate. (3) În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2), instanța de judecată la pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 10 al prezentei Legi”. În acest context, instanța de apel a constatat că inculpații Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au manifestat o căință activă în cadrul procesului penal, prin faptul că au recunoscut integral vina în săvârșirea infracțiunii imputate; infracțiunea de care sunt învinuiți a fost săvârșită pînă la adoptarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, iar în calitate de pedeapsă le-a fost stabilită închisoare pe un termen de 6 ani fiecăruia. Deci, o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa stipulată la art. (2), alin. (1) al Legii nr. 210 din 29.07.2016. Mai mult ca atât, nu au fost stabilite restricțiile prevăzute la art. 10 lit. a) al Legii menționate. Drept urmare, instanța de apel a considerat că, inculpații Hrapacov Ivan și Garizan Stepan cad sub incidența Legii menționate și față de aceștia urmează a fi aplicată amnistia, cu încetarea procesului penal în privința acestora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal.

Hotărârile judecătorești adoptate pe caz sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat invocă următoarele: - decizia instanței de apel privind achitarea lui Colev Piotr, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, o consideră ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat și apreciat fiecare probă prezentată de partea acuzării conform art. 101 Cod de procedură penală, așa cum a făcut prima instanță, la paginele 17-21 din sentință. Instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat declarațiile făcute la urmărirea penală de către Colev P. (vol. I, f.d. 56) și Hrapacov I. (vol. I, f.d. 62), așa cum a fost făcut de prima instanță, unde aceste declarații au fost date citirii în temeiul art. 368 Cod de procedură penală. În cadrul audierii la urmărirea penală, cu participarea avocaților, Colev Piotr și Hrapacov Ivan au declarat că ,,pe drum spre or. Taraclia, noi am decis să vindem automobilul și banii obținuți să-i împărțim”. Astfel, intenția de a sustrage automobilul a fost la toți. Ulterior, deplasându-se cu toții spre or. Comrat la domiciliul 11 lui Serghei, care a fost stabilit ca Iachimov Serghei, în prezența lui Garizan S., Garizan G. și Hrapacov I., Colev P. l-a convins pe Iachimov Serghei să ascundă automobilul sustras la domiciliul său pentru comercializarea ulterioară; - Iachimov Serghei cunoștea despre faptul că automobilul în cauză a fost sustras și a intenționat să-i acorde lui Colev P. și altor un ajutor și sprijin în ascunderea automobilului la domiciliul său, ca ulterior a-i asigura pe autorii comiterii furtului automobilului. Astfel, în acțiunile lui Iachimov S. sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, exprimată prin tăinuirea obiectelor dobândite pe cale criminală. Iar intenția de a comercializa obiectele dobândite pe cale criminală, obiectele din automobil, și a înstrăina însăși autmobilul, a apărut ulterior, fapt care nu împiedică pentru calificarea separată a acțiunilor lui Iachimov S. pe art. 199 și art. 323 Cod penal. Mai mult ca atât, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la prevenirea favorizării unei infracțiuni, pe când obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, are un caracter multiplu: relațiile sociale cu privire la reîntoarcerea în masa patrimonială a bunurilor care au fost extrase pe cale infracțională din cadrul acesteia, și relațiile sociale cu privire la identificarea și sancționarea infractorilor; - Soluția instanței de apel privind aplicarea în privința Hrapacov Ivan și Garizan Stepan a prevederilor Legii privind amnistia este neîntemeiată. Or, în speță nu sunt întrunite condițiile stabilite de art. 2 al Legii menționate, potrivit căreia procesul penal încetează la faza de judecare referitor la infracțiunea săvârșită pentru care prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Or, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, în baza căreia au fost condamnați inculpații, prevede în calitate de pedeapsă principală maximă 10 ani închisoare, motiv pentru care aplicarea actului amnistiei nu este posibilă în cazul inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan. 5.2. Inculpatul Iachimov Serghei, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri, prin care să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 199 alin. (2) lit. c) Cod penal, invocând argumente similare celora invocate în cererea de apel declarată de avocatul inculpatului, Cimpoieș Vladimir.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 12 Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Colegiul penal constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Astfel, din conținutul recursului declarat de procuror rezultă că, invocă ca temei de casare pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La acest capitol, Colegiul menționează că decizia instanței de apel trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține că se contestă decizia instanței de apel prin prisma temeiului de recurs invocat și menționat supra, invocându- se faptul, că instanța de apel în mod eronat a aplicat actul amnistiei față de Hrapacov I. și Garizan S., deoarece aceștia nu întrunesc condițiile stabilite de art. 2 al Legii privind amnistia. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, examinând chestiunea privind aplicabilitatea amnistiei în privința inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, în mod eronat a concluzionat asupra posibilității încetării procesului penal în privința acestor inculpați. În acest sens, stabilind vinovăția inculpaților în cauză în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și aplicând, în privința fiecăruia, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, instanța de apel a omis să raporteze sancțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal la prevederile legale pertinente, expuse în art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29.07.2016, potrivit căreia procesul penal încetează la faza de judecare referitor la infracțiunea săvârșită pentru care prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. În acest context, instanța de apel nu a luat în considerație că sancțiunea art. 186 alin. (4) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de la 5 la 10 13 ani, sancțiune care face inaplicabile prevederile art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29.07.2016 și, în mod corespunzător, creează impedimentul legal în aplicarea amnistiei față de inculpați, impediment care s-a regăsit la caz și care constituie o eroare de drept ce impune necesitatea casării deciziei instanței de apel. În prezența acestor circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră întemeiate argumentele expuse de procuror în partea respectivă. Deasemenea, instanța de recurs ține să menționeze că, prin sentință inculpatului Hrapacov I. învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, i- a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării acesteia pe un termen de 5 ani. Iar prin decizia instanței de apel acțiunile acestuia au fost recalificate în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani. Astfel, ținând cont de faptul că sentința nu a fost atacată cu apel de către procuror, instanța de apel urma să se supună regulilor instituite la art. 411 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel examinează cauza prin extindere cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, avînd dreptul de a hotărî și în privința lor, fără să creeze acestor părți o situație mai gravă. Totodată, Colegiul lărgit v-a admite și recursul declarat de inculpatul Iachimov Serghei, deoarece analizând decizia recurată în raport cu argumentele invocate în recursul declarat constată că, instanța de apel nu a enunțat probele și motivele care au stat la baza concluziilor sale. și anume că „instanța de fond just a stabilit că în acțiunile lui Iachimov Serghei sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal. Or, instanța de apel a efectuat doar o enumerare a probelor, fără a enunța conținutul acestora și modul prin care acestea coroborează între ele și demonstrează vinovăția inculpatului. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor declarate, din motivul prezenței erorii de drept semnalate de recurenți și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunii incriminate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, să aplice pedeapsa cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CțEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 14

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul-interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și inculpatul Iachimov Serghei, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017 și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Pronunțarea integrală la 28 decembrie 2017. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 15