1ra-1009/20 — art. 186 alin. 5 CP

1ra-1009/20 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1009/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte – Dumitru Mardari

Judecători – Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Svetlana

Țurcanu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Chișinău din 16 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Colev Piotr xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

05.02.2018 - 07.06.2018; 22.03.2019 -

16.09.2019.

14.09.2018 – 05.02.2019; 14.02.2020 -

09.07.2020

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

C O N S T A T Ă :

Colev Piotr au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (5) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de a câte 7 ani pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Hrapacov Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (5) Cod penal și i-sa stabilit pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod

penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

În baza prevederilor art. 90 Cod Penal, pedeapsa stabilită în privința lui Hrapacov

Ivan a fost suspendată pe un termen de 5 ani.

1

Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 199 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 4 ani și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal,

cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 alin.(1) Cod penal prin cumul parțial al pedepsei lui Iachimov

Serghei i-a fost aplicată pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de

5 ani. În baza art. 90 Cod Penal, fiindu-i suspendată pedeapsa stabilită cu aplicarea

probațiunii pe un termen de 5 ani.

noaptea spre 06 aprilie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală,

acționând în comun cu Colev Piotr, Garizan Stepan și Garizan Ghenadie din interes

material, cu scopul de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, prin acces liber în

salonul automobilului de model „Volkswaghen Passat B6”, cu numerele de

înmatriculare xxxxx, care aparține lui Tabunșcic Gheorghi și care se afla lângă casa

ultimului, situată pe xxxxx, unde cu ajutorul cheii, care se afla în contact au pornit

automobilul sus indicat și au plecat cu el, prin ce l-au sustras, ca urmare i-au cauzat lui

Tabunșcic Gheorghi un prejudiciu material în sumă de 150 784 lei, ce se consideră

proporții mari.

Iachimov Serghei, la 06 aprilie 2015, aflându-se acasă în xxxxx, cunoscând cu

certitudine că, Hrapacov Ivan, Garizan Stepan, ș.a. au comis infracțiunea gravă, și

anume: sustragerea automobilului de model „Volkswaghen Passat B6”, cu numerele de

înmatriculare xxxxx, a favorizat comiterea infracțiunii date, prin păstrarea la domiciliul

său din xxxxx, a bunului sustras și le-a promis că-l va realiza unei terțe persoane, cu

valoarea de 150 784 lei, ceia ce constituie proporții mari.

interesele inculpatului Colev Piotr, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-

Lunga din 25 iulie 2016, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de achitarea

în privința lui Colev Piotr.

3.1 În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că: sentința contestată nu poate

fi considerată una legală și întemeiată, ceea ce duce la casarea acesteia. Așa cum,

potrivit art. 25 alin. (1) Cod penal „infracțiunea se consideră consumată dacă fapta

săvârșită întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune”.

Menționându-se că s-a stabilit la urmărirea penală și la examinarea cauzei faptul că la

acapararea automobilului Colev Piotr nu a luat parte, acesta când a fost chemat din casă,

infracțiunea deja era comisă, fapt ce demonstrează că acțiunile lui nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

De asemenea, indicându-se că furtul automobilului a fost realizat fără participarea

și fără informarea lui Colev Piotr, abia după comiterea infracțiunii acesta a aflat și nu i

se poate incrimina participarea la comiterea faptei date, deci nici nu poate fi recunoscut

vinovat de comiterea faptei incriminate.

3.2. La 28 iulie 2016, avocatul Cimpoeș Vladimir, în interesele inculpatului

Iachimov Serghei a înaintat cerere de apel împotriva sentinței din 25 iulie 2016, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din

2

25.07.2016, emiterea unei noi hotărâri, prin care Iachimov Serghei să fie achitat din

motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor ce constituie infracțiune prevăzute în art.

199 alin. (3) Cod penal și art. 323 alin. (1) Cod penal.

În motivarea cererii de apel avocatul a indicat că, sentința contestată o consideră

neîntemeiată și ilegală, cât privește învinuirea lui Iachimov Serghei și recunoașterea

acestuia vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, menționând că la urmărirea

penală și pe parcursul examinării cauzei, învinuirea înaintată acestuia nu și-a găsit

confirmarea.

În apel se menționează că, fiind audiată partea vătămată Tabunșic Gheorghi,

acesta a indicat că nu are careva pretenții față de Iachimov Serghei și despre participarea

acestuia la furtul automobilului, lui nu-i este cunoscut.

Martorul Topal Constantin a comunicat că inculpatul i-a vândut două roți de

automobil, fără a mai explica ceva semnificativ pe prezenta cauză, iar martorul

Iachimov Nicolai a declarat că, inculpatul a solicitat a-i fi împrumutată o sumă de bani

și că poate lăsa ca garanție un automobil de model „Volkswaghen”. Inculpatul nu i-a

propus martorului să cumpere automobilul.

Apelantul indică că, inculpatul Colev Grigore nu i-a comunicat inculpatului că

automobilul în cauză este sustras și cui îi aparține. Automobilul a fost adus lângă casa

lui Iachimov S., deoarece s-a terminat benzina, iar cheile le-a lăsat lui Iachimov

Serghei, deoarece nu a dorit de a lua cheile de la autoturism. Inculpatul Colev Piotr a

cerut bani de la Iachimov Serghei pentru a alimenta automobilul ca să poată să se

întoarcă în xxxxx, acasă.

De asemenea, Garizan Stepan la fel a menționat că nu i-a propus lui Iachimov

Serghei să cumpere sau să vândă automobilul. Mai mult ca atât a fost anunțat de

inculpatul Colev că seara vor lua automobilul. Declarații analogice fiind depuse și de

inculpatul Hrapacov Ivan.

Se mai indică în apel că, persoanele audiate pe prezenta cauză, au dat declarații

din care se desprinde că la momentul când Iachimov Serghei s-a întâlnit cu Colev Piotr,

Iachimov Serghei nu cunoștea că automobilul de marca „Volkswaghen Passat B6”, a

fost furat și că constituie corp delict.

Indică apărarea că, procurorul incorect i-a înaintat și învinuirea, fiind eronat

calificate faptele inculpatului Iachimov Serghei și așa cum, pe parcursul examinării

cauzei nu s-a confirmat învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art.199

Cod penal, a solicitat ca Iachimov Serghei să fie achitat de săvârșirea faptelor

încriminate.

Instanța de fond relatează apelantul că, incorect și-a format concluzia că

Iachimov Serghei a încercat și el să sustragă automobilul indicat și să obțină pentru

această mașină, bani. Din declarațiile inculpatului Iachimov Serghei, martorului

Iachimov Nicolai și declarațiile inculpatului Colev Piotr, demonstrează că automobilul

de model „Volkswaghen Passat B6”, Iachimov Serghei a propus să fie lăsat la el, până

la restituirea banilor de către Colev Piotr, ceea ce nu poate fi considerat ca furt al

acesteia, și nimeni din persoanele audiate nu au menționat că Iachimov Serghei

cunoștea cu certitudine despre faptul aflării ilegale a automobilului la inculpați.

3

3.3. La 18 august 2016, inculpatul Colev Piotr a declarat apel, prin care a solicitat:

casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016 și emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor ce

constituie infracțiuni prevăzute în art. 186 alin. (5) Cod penal.

În motivarea cererii de apel sunt invocate argumente similare celor expuse în

apelul avocatului Bancov I. (depus în interesele inculpatului Colev P.) precum și alte

argumente că, procurorul nu a prezentat probe ce ar confirma vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Declarațiile inculpaților Hrapacov Ivan, Garizan Stepan confirmă faptul că la

apelul telefonic lui Garizan Stepan acesta a ieșit afară din domiciliul său și a văzut un

automobil, la volanul căruia s-a aflat inculpatul Hrapacov Ivan, iar în salon frații

Garizan. Aceștia i-au propus să se plimbe cu automobilul și să consume bere.

Apelantul menționează că, nu a fost demonstrat faptul sustragerii automobilului

de către inculpatul Colev Piotr din proprietatea lui Tabunșcic Gheorghi. Automobilul a

fost sustras de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan în lipsa apelantului, deoarece la

acel moment s-a aflat în domiciliul său și dormea și el nu a cunoscut despre sustragerea

automobilului.

Consideră că, infracțiunea s-a consumat în momentul în care Hrapacov Ivan și

Garizan Stepan au ajuns cu automobilul la domiciliul lui Colev Piotr și i-au propus să

se deplaseze cu ei. Prin urmare organul de urmărire penală incorect i-a atribuit calitatea

de coparticipant la comiterea infracțiunii de furt.

Mai notează inculpatul că, instanța de fond nu a luat în considerație că Colev Piotr

a aflat că automobilul este sustras în momentul în care, se aflau în drum din s. Copceac

spre Balaban, când frații Garizan Stepan și Hrapacov Ivan au comunicat că au luat

automobilul fără voie să se plimbe, fapt confirmat prin declarațiile inculpaților Garizan

Stepan și Hrapacov Ivan.

De asemenea, indică că instanța de fond nu a luat în considerație că aceștia au

lăsat automobilul la domiciliul lui Iachimov Serghei deoarece s-a terminat benzina, iar

noaptea intenționau să revină în sat și să restituie automobilul proprietarului.

Apelantul mai adaugă că, valoare automobilului „Volkswaghen Passat B6” a fost

stabilită la suma de 10 000 euro sau 163 000 de lei, dar această sumă nu poate fi

considerată ca valoare de piață a automobilului. Organul de urmărire penală și instanța

de judecată nu a luat în calcul la stabilirea valorii automobilului nici faptul că pe

parcursul a doi ani de zile acest automobil a fost utilizat pe teritoriul Republicii

Moldova, fapt ce a dus la pierderea din valoare a acesteia.

Invocă inculpatul și faptul că, acțiunile sale au fost calificate incorect de prima

instanță în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fără a ține cont de probele ce îi

demonstrează nevinovăția.

declarate, casată total sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 20 iulie 2016, și

pronunțată o nouă hotărâre prin care Colev Piotr a fost achitat de învinuirea adusă în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

4

Iachimov Serghei a fost achitat de sub învinuire adusă în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc

elementele acestei infracțiuni.

A fost recunoscut Iachimov Serghei vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 199 alin. (2), lit. c) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 02 (doi) ani.

Conform art. 90 Cod penal, lui Iachimov Serghei s-a suspendat condiționat

executarea pedepsei cu stabilirea termenului de probațiune de 03 (trei) ani.

Prin extindere Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au fost recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și li s-a stabilit pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 06 (șase) ani fiecăruia.

În conformitate cu art.1-2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu a 25-a aniversare de la proclamarea independenței RM, s-a încetat procesul

penal în privința inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan recunoscuți vinovați în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal.

sesizat Procurorul General despre încălcarea legalității și drepturilor omului de către

procurorul care a condus urmărirea penală în cauza penală în privința lui Iachimov

Serghei nu au fost respectate prevederile art. 5 CEDO art. 195 și art. 274 Cod de

procedură penală, privind deținerea ilegală persoanei în arest la domiciliu.

inculpatul Iachimov Serghei.

recursurile ordinare declarate de către procurorul-interimar al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și inculpatul Iachimov Serghei, casată total

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017 și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

fost admise apelurile, casată integral sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie

2016, cu pronunțarea hotărârii prin care Colev Piotr pe art.186 alin.(5) Cod penal a fost

achitat din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

S-a încetat procesul penal pe art. 323 alin.(1) Cod penal în privința lui Iachimov

Serghei, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Garizan Stepan și Hrapacov Piotr au fost recunoscuți vinovați în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani fiecăruia.

Conform art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de către

Garizan Stepan și Hrapacov Piotr, cu stabilirea termenului de probă 5 (cinci) ani

fiecăruia.

Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.199 alin.(2) lit. c) Cod penal cu stabilirea pedepsei de închisoare pe un termen de 2

(doi) ani.

5

Conform art.90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de

Iachimov Serghei, cu stabilirea termenului de probă 2 (doi) ani.

stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail.

recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul,

Tomița Mihail și a fost casată parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 07 iunie 2018, în partea achitării lui Colev Piotr de sub învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal cu dispunerea judecării cauzei, în

această parte de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

În rest, prevederile hotărârii contestate au fost menținute.

cererea Președintelui Curții de Apel Cahul, Petrov Ruslan, despre strămutarea cauzei

penale parvenite spre judecare în ordine de apel, cu transmiterea cauzei pentru judecare

în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.

2019, au fost admise apelurile declarate de avocatul Bancov Ivan, în interesele

inculpatului Colev Piotr și apelul inculpatului Colev Piotr, casată parțial sentința

Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Colev Piotr a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod

penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

12.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, la

adoptarea sentinței, nu a ținut cont de prevederile art. 101 alin. (1), 384 alin. (3), 385

alin. (1) Cod de procedură penală. Or, sentința de condamnare se adoptă numai în

condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în

principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța

de judecată în absența lor. Declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot

fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de

învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul,

învinuitul sau că martorul a fost audiat în condițiile art. 109 și 110 Cod de procedură

penală, în cazul în care inculpatul nu a participat la confruntare cu acest martor în cadrul

ședinței de judecată.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită normelor legale citate supra, concluziile cu privire la condamnarea lui Colev

Piotr fiind neîntemeiate, deoarece din probele administrate la materialele dosarului

rezultă că vinovăția inculpatului Colev Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (5) Cod penal și anume, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane de

două sau mai multe persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare

sau în locuință cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mare, nu a fost constatată,

iar fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii date.

6

Or, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că furtul

automobilului a fost săvârșit de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, iar în acțiunile

inculpatului Colev Piotr nu se regăsește latura obiectivă a furtului, ultimul

neparticipând la sustragerea automobilului ce aparține cu drept de proprietate părții

vătămate Tabunșic Gheorghi, doar s-a urcat în acel automobil, fiind invitat de către

Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, care ulterior i-au comunicat că automobilul dat nu le

aparține și că a fost sustras. De asemenea, nu a fost demonstrat faptul că inculpatul

Colev Piotr intenționa să sustragă automobilul, în condițiile în care acesta a fost deja

sustras de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan.

Colegiul penal a reținut că, instanța de fond greșit a indicat în sentință că probele

prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc cu certitudine săvîrșirea infracțiunii imputate,

iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat echivalează cu o metodă de apărare și

un drept de a nu se auto-incrimina, deoarece în acțiunile inculpatului Colev Piotr, prin

faptul că s-a alăturat prietenilor pentru a merge să consume bere, care au venit să-l ia

cu automobilul sustras, nu se atestă intenția de a fura automobilul părții vătămate

Tabunșcic Gheorghi, de model „Volkswagen Passat B6” cu n/î xxxxx și respectiv, nici

nu se atestă elementele unei infracțiuni.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că inculpatul Colev Piotr nu poate fi

tras la răspunderea penală în temeiul art. 186 alin. (5) Codul penal, deoarece lipsește

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, or, Colev Piotr a declarat că s-a urcat

în automobil, necunoscând faptul că acesta a fost furat de la Tabunșcic Gheorghi și nu

le aparține inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan.

Mai mult ca atât, Colegiul penal a reținut că, în momentul în care Hrapacov Ivan

și Garizan Stepan au ajuns cu automobilul la domiciliul lui Colev Piotr și i-au propus

să se deplaseze cu ei, infracțiunea de furt era deja consumată, deoarece atât din

rechizitoriu, cât și din declarațiile inculpaților, se atestă faptul că, Colev Piotr a aflat că

automobilul este sustras în momentul în care aceștia se deplasau din s. Copceac spre s.

Balaban, care i-au comunicat că au luat automobilul fără voie ca să se plimbe.

noiembrie 2019, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție

Chișinău – Svetlana Țurcanu, invocând temeiul prevăzut la pct. 6 alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2019 și menținerea

sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016 în privința lui Colev Piotr fără

modificări.

13.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că instanța de apel a dat o

apreciere greșită probelor cercetate la dosar, contrar prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului,

interpretând totodată eronat dreptul material.

Consideră că în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea

probelor propusă de acuzare și a ajuns la concluzia achitării lui Colev Piotr de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal, urma să dezvăluie această

concluzie expunându-și punctul de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

7

învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care la caz nu a avut loc, fiind

efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor

cauzei penale.

Indică procurorul că decizia prin care a fost casată formal sentința, este

neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat în mod

argumentat asupra faptului de ce respinge probele la care a făcut trimitere acuzatorul și

instanța de fond și puse la baza sentinței de condamnare, ceea ce denotă că instanța de

apel nu a depus efortul necesar pentru a nu lăsa nici un aspect al complexului faptic

nestabilit.

Notează recurentul că instanța de apel a menționat în soluția dispusă că, în

acțiunile inculpatului Colev Piotr, prin faptul că s-a alăturat prietenilor pentru a merge

să consume bere, care au venit să-l ia cu automobilul sustras, nu se atestă intenția de a

fura automobilul părții vătămate, prin urmare, nici nu se atestă elementele unei

infracțiuni.

Această concluzie acuzarea o consideră total neînțeleasă și lipsită de o motivare

justificativă, or, instanța de apel a admis o poziție ambiguă la aprecierea unora și

acelorași probe.

Acuzarea consideră că este corectă poziția instanței de fond, care a apreciat critic

declarațiile din cadrul cercetării judecătorești ale inculpatului Colev Piotr, precum că

nu a comis infracțiunea imputată și le-a considerat ca o încercare de a-și diminua

acțiunile și a evita răspunderea penală.

Indică recurentul că instanța de apel nu a analizat și apreciat declarațiile făcute

de către Colev Piotr la urmărirea penală, în măsura în care a efectuat instanța de fond,

unde în cadrul cercetării judecătorești în temeiul art. 368 Cod de procedură penală au

fost date citirii. Astfel, în cadrul audierii la urmărirea penală, Colev Piotr a declarat că

pe drum spre or. Taraclia „noi am decis să vindem automobilul și banii obținuți să-i

împărțim”. Deci, toți inculpații au avut intenția de a sustrage automobilul, inclusiv

Colev Piotr. Ulterior, Colev Piotr a propus să se adreseze la cunoscutul lui Iachimov

Serghei cu scopul de a-i ajuta să înstrăineze automobilul și toți s-au deplasat spre mun.

Comrat la domiciliul ultimului. În continuare, Colev Piotr a declarat că „Iachimov

Serghei a ieșit afară, s-a urcat în autoturism și în prezența lui Garizan S., Garizan G. și

Hrapacov I., eu i-am spus despre proveniența acestui autoturism și că dorim să-l

vindem”.

Menționează procurorul că inculpatul cunoștea despre faptul că automobilul este

sustras, având posibilitatea reală de a se folosi și dispune de acesta și respectiv, a hotărât

să-l vândă, cu scopul de a obține un venit material pentru sine, cât și pentru ceilalți

participanți la infracțiune, fiind prezente astfel intenția directă și scopul de cupiditate în

acțiunile lui Colev Piotr. Mai mult ca atât, Colev Piotr l-a convins pe Iachimov Serghei

să ascundă automobilul sustras la domiciliul ultimului pentru comercializarea

ulterioară, fapt confirmat prin declarațiile lui Hrapacov Ivan și parțial prin declarațiile

lui Garizan Stepan.

8

Astfel, acuzatorul invocă că instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile

lui Colev Piotr date în prima instanță și în instanța de apel, deoarece nu coroborează cu

alte probe din dosar, din contra sunt combătute prin acestea.

Mai indică recurentul că pe parcursul urmăririi penale, la interogarea în calitate

de bănuiți, Colev Piotr și Hrapacov Ivan nu au declarat că au lăsat automobilul la

Iachimov Serghei din cauza că în acesta lipsea combustibil, însă au numit ca motiv

faptul că au sustras autoturismul. Astfel, inculpatul Iachimov Serghei a explicat

instanței de judecată că în dimineața zilei de 06 aprilie 2015, a pornit automobilul lăsat

de Colev Piotr, Hrapacov Ivan și Garizan Stepan și un timp s-a deplasat cu acesta prin

oraș, fapt ce dovedește că în automobil era combustibil. Mai mult ca atât, a fost stabilit

că Hrapacov Ivan avea cu el mijloace bănești în mărime de 50 de dolari SUA, care

putea fi convertite în lei, pentru a alimenta automobilul cu combustibil și a-l restitui

proprietarului, însă inculpații Colev Piotr, Hrapacov Ivan și Garizan Stepan nu au făcut

acest lucru. În afară de aceasta, când au venit în satul Copceac, inculpații nu au

comunicat proprietarului Tabunșcic Gheorghi despre locul aflării automobilului.

Cod de procedură penală, în adresa lui Colev Piotr și a apărătorului Ahmedov Ruslan a

fost expediată copia de pe recurs, cu solicitarea de a depune, în termen de 30 de zile, o

referință privind opinia lor asupra recursului declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău – Svetlana Țurcanu (f.d. 82, volumul VI).

Colev Piotr și apărătorul Ahmedov Ruslan nu au depus referință la prezentul

recurs.

cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că:

„instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor cercetate la dosar, contrar

9

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și

versiunea inculpatului, interpretând totodată eronat dreptul material”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că

motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate în recurs,

Colegiul constată că temeiul dat nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța

de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1)

pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat argumentat

asupra faptului de ce respinge probele la care a făcut trimitere acuzatorul și instanța de

fond și puse la baza sentinței de condamnare, iar decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția de achitare a lui Colev Piotr de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fără a comite vreo eroare de drept

ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei, Colegiul conchide că nu sunt

temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea

soluției sale, or, instanța de apel s-a expus detaliat și argumentat asupra faptului că în

acțiunile lui Colev Piotr nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de

sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, constatând, în urma cercetării tuturor

probelor administrate la prezenta cauză penală, că furtul automobilului a fost săvârșit

de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan.

Astfel, se constată că instanța de apel a motivat faptul că în acțiunile lui Colev

Piotr nu se regăsește latura obiectivă a furtului, inculpatul neparticipând la sustragerea

automobilului ce aparține cu drept de proprietate părții vătămate Tabunșic Gheorghi,

doar s-a urcat în acel automobil, fiind invitat de Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, care

ulterior i-au comunicat că automobilul a fost sustras, precum lipsește și latura

subiectivă, nefiind demonstrat faptul că inculpatul Colev Piotr intenționa să sustragă

automobilul, or, acesta a fost deja sustras de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar

fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de Circumscripție Chișinău – Svetlana Țurcanu, prin care se solicită

10

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe Colev Piotr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Dumitru Mardari

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

11