1ra-75/2019 — Art. 186 al. 5, art. 199 al. 3, 323 al.1 CP

Prima instanță: 24.08.2015 - 25.07.2016;

Instanța de apel: 04.10.2016 - 28.06.2017; 05.02.2018 – 07.06.2018;

Instanța de recurs: 23.10.2017 - 05.12.2017; 14.09.2018 – 05.02.2019. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016, Garizan Stepan și Colev Piotr au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de a câte 7 ani pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Hrapacov Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și i-sa stabilit pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. În baza prevederilor art. 90 Cod Penal, pedeapsa stabilită în privința lui Hrapacov Ivan a fost suspendată pe un termen de 5 ani. Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.199 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și în comiterea infracțiunii prevăzute de art.323 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 alin.(1) Cod penal prin cumul parțial al pedepsei lui Iachimov Serghei i-a fost aplicată pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod Penal, fiindu-i suspendată pedeapsa stabilită cu aplicarea probațiunii pe un termen de 5 ani. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Hrapacov Ivan, în noaptea spre 06 aprilie 2015, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penale, acționând în comun cu Colev Piotr, Garizan Stepan și Garizan Ghenadie din interes material, cu scopul de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, prin acces liber în salonul automobilului de model „Volkswaghen Passat B6”, cu numerele de înmatriculare xxxxx, care aparține lui Tabunșcic Gheorghi și care se afla lângă casa ultimului, situată pe xxxxx, unde cu ajutorul cheii, care se afla în contact au pornit automobilul sus indicat și au plecat cu el, prin ce l-au sustras, ca urmare i-au cauzat lui Tabunșcic Gheorghi un prejudiciu material în sumă de 150 784 lei, ce se consideră proporții mari. Iachimov Serghei, la 06 aprilie 2015, aflându-se acasă în mun. Comrat, cunoscând cu certitudine că, Hrapacov Ivan, Garizan Stepan, ș.a. au comis infracțiunea gravă, și anume: sustragerea automobilului de model „Volkswaghen Passat B6”, cu numerele de înmatriculare xxxxx, a favorizat comiterea infracțiunii date, prin păstrarea la domiciliul său din xxxxx, a bunului sustras și le-a promis că-l va realiza unei terțe persoane, cu valoarea de 150 784 lei, ceia ce constituie proporții mari. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Bancov Ivan, în interesele inculpatului Colev Piotr, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr- Lunga din 25 iulie 2016, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de achitarea în privința lui Colev Piotr. 3.1 În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că: sentința contestată nu poate fi considerată una legală și întemeiată, ceea ce duce la casarea acesteia. Așa cum, potrivit art. 25 alin. (1) Cod penal „infracțiunea se consideră consumată dacă fapta săvârșită întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune”. Menționându-se că s-a stabilit la urmărirea penală și la examinarea cauzei faptul că la acapararea automobilului Colev Piotr nu a luat parte, acesta când a fost chemat din casă, infracțiunea deja era comisă, fapt ce demonstrează că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. De asemenea, indicându-se că furtul automobilului a fost realizat fără participarea și fără informarea lui Colev Piotr, abia după comiterea infracțiunii acesta a aflat și nu i se poate incrimina participarea la comiterea faptei date, deci nici nu poate fi recunoscut vinovat de comiterea faptei incriminate. 3.2. La 28 iulie 2016, avocatul Cimpoeș Vladimir, în interesele inculpatului Iachimov Serghei a înaintat cerere de apel împotriva sentinței din 25 iulie 2016 (f.d.61-65,vol. V), prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25.07. 2016. Emiterea unei noi hotărâri, prin care Iachimov Serghei să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor ce constituie infracțiune prevăzute în art. 199 alin. (3) Cod penal și art. 323 alin. (1) Cod penal. În motivarea cererii de apel avocatul a indicat că, sentința contestată o consideră neîntemeiată și ilegală, cât privește învinuirea lui Iachimov Serghei și recunoașterea acestuia vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate. Menționând că la urmărirea penală și pe parcursul examinării cauzei, învinuirea înaintată acestuia nu și-a găsit confirmarea. În apel se menționează că, fiind audiată partea vătămată Tabunșic Gheorghi, acesta a indicat că nu are careva pretenții față de Iachimov Serghei și despre participarea acestuia la furtul automobilului, lui nu-i este cunoscut. Martorul Topal Constantin a comunicat că inculpatul i-a vândut două roți de automobil, fără a mai explica ceva semnificativ pe prezenta cauză, iar martorul Iachimov Nicolai a declarat că, inculpatul a solicitat a-i fi împrumutată o sumă de bani și că poate lăsa ca garanție un automobil de model „Volkswaghen”. Inculpatul nu i-a propus martorului să cumpere automobilul. Apelantul indică că, inculpatul Colev Grigore nu i-a comunicat inculpatului că automobilul în cauză este sustras și cui îi aparține. Automobilul a fost adus lângă casa lui Iachimov S., deoarece s-a terminat benzina, iar cheile le-a lăsat lui Iachimov Serghei, deoarece nu a dorit de a lua cheile de la autoturism. Inculpatul Colev Piotr a cerut bani de la Iachimov Serghei pentru a alimenta automobilul ca să poată să se întoarcă în xxxxx, acasă. De asemenea, Garizan Stepan la fel a menționat că nu i-a propus lui Iachimov Serghei să cumpere sau să vândă automobilul. Mai mult ca atât a fost anunțat de inculpatul Colev că seara vor lua automobilul. Declarații analogice fiind depuse și de inculpatul Hrapacov Ivan. Se mai indică în apel că, persoanele audiate pe prezenta cauză, au dat declarații din care se desprinde că la momentul când Iachimov Serghei s-a întâlnit cu Colev Piotr, Iachimov Serghei nu cunoștea că automobilul de marca „Volkswaghen Passat B6”, a fost furat și că constituie corp delict. Indică apărarea că, procurorul incorect i-a înaintat și învinuirea, fiind eronat calificate faptele inculpatului Iachimov Serghei și așa cum, pe parcursul examinării cauzei nu s-a confirmat învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art.199 Cod penal, a solicitat ca Iachimov Serghei să fie achitat de săvârșirea faptelor încriminate. Instanța de fond relatează apelantul că, incorect și-a format concluzia că Iachimov Serghei a încercat și el să sustragă automobilul indicat și să obțină pentru această mașină, bani. Din declarațiile inculpatului Iachiomov Serghei, martorului Iachimov Nicolai și declarațiile inculpatului Colev Piotr, demonstrează că automobilul de model „Volkswaghen Passat B6”, Iachimov Serghei a propus să fie lăsat la el, până la restituirea banilor de către Colev Piotr, ceea ce nu poate fi considerat ca furt al acesteia, și nimeni din persoanele audiate nu au menționat că Iachimov Serghei cunoștea cu certitudine despre faptul aflării ilegale a automobilului la inculpați. 3.3. La 18 august 2016, inculpatul Colev Piotr a declarat apel, prin care a solicitat: casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016, emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor ce constituie infracțiuni prevăzute în art. 186 alin. (5) Cod penal. În motivarea cererii de apel sunt invocate argumente similare celor expuse în apelul avocatului Bancov I. (depus în interesele inculpatului Colev P.) precum și alte argumente că, procurorul nu a prezentat probe ce ar confirma vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal. Declarațiile inculpaților Hrapacov Ivan, Garizan Stepan confirmă faptul că la apelul telefonic lui Garizan Stepan acesta a ieșit afară din domiciliul său și a văzut un automobil, la volanul căruia s-a aflat inculpatul Hrapacov Ivan, iar în salon frații Garizan. Aceștia i-au propus să se plimbe cu automobilul și să consume bere. Apelantul menționează că, nu a fost demonstrat faptul sustragerii automobilului de către inculpatul Colev Piotr din proprietatea lui Tabunșcic Gheorghi. Automobilul a fost sustras de către Hrapacov Ivan și Garizan Stepan în lipsa apelantului, deoarece la acel moment s-a aflat în domiciliul său și dormea și el nu a cunoscut despre sustragerea automobilului. Consideră că, infracțiunea s-a consumat în momentul în care Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au ajuns cu automobilul la domiciliul lui Colev Piotr și i-au propus să se deplaseze cu ei. Prin urmare organul de urmărire penală incorect i-a atribuit calitatea de coparticipant la comiterea infracțiunii de furt. Mai notează inculpatul că, instanța de fond nu a luat în considerație că Colev Piotr a aflat că automobilul este sustras în momentul în care, se aflau în drum din s. Copciac spre Balaban, când frații Garizan Stepan și Hrapacov Ivan au comunicat că au luat automobilul fără voie să se plimbe, fapt confirmat prin declarațiile inculpaților Garizan Stepan și Hrapacov Ivan, Asemenea, instanța de fond nu a luat în considerație că aceștia au lăsat automobilul la domiciliul lui Iachimov Serghei deoarece s-a terminat benzina, iar noaptea intenționau să revină în sat și să restituie automobilul proprietarului. Apelantul mai adaugă că, valoare automobilului „Wolkswaghen Passat B6” a fost stabilită la suma de 10 000 euro sau 163 000 lei, dar această sumă nu poate fi considerată ca valoare de piață a automobilului. Organul de urmărire penală și instanța de judecată nu a luat în calcul la stabilirea valorii automobilului nici faptul că pe parcursul a doi ani de zile acest automobil a fost utilizat pe teritoriul Republicii Moldova, fapt ce a dus la pierderea din valoare a acesteia. Indicând inculpatul și faptul că, acțiunile sale au fost calificate incorect de prima instanță în baza art.186 alin.(5) Cod penal, fără a ține cont de probele ce îi demonstrează nevinovăția.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017 au fost admise apelurile declarate, casată total sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 20 iulie 2016, și pronunțată o nouă hotărâre prin care Colev Piotr a fost achitat de învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Iachimov Serghei a fost achitat de sub învinuire adusă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin.(1) Cod penal, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele acestei infracțiuni. A fost recunoscut Iachimov Serghei vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 199 alin. (2), lit. c) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 02 (doi) ani, Conform art. 90 Cod penal, lui Iachimov Serghei s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu stabilirea termenului de probațiune de 03 (trei) ani. Prin extindere Hrapacov Ivan și Garizan Stepan au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (4) Cod penal și li s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 06 (șase) ani fiecăruia. În conformitate cu art.1-2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu a 25-a aniversare de la proclamarea independenței RM, s-a încetat procesul penal în privința inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 al. 4 Cod penal.

Prin încheierea interlocutorie a Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017 a fost sesizat Procurorul General despre încălcarea legalității și drepturilor omului de către procurorul care a condus urmărirea penală în cauza penală în privința lui Iachimov Serghei nu au fost respectate prevederile art. 5 CEDO art. 195 și art. 274 Cod de procedură penală, privind deținerea ilegală persoanei în arest la domiciliu.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către procuror și inculpatul Iachimos Serghei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2017 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul-interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și inculpatul Iachimov Serghei, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 iunie 2017 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2018, au fost admise apelurile, casată integral sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 25 iulie 2016, cu pronunțarea hotărârii prin care Colev Piotr pe art.186 alin.(5) Cod penal a fost achitat din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. S-a încetat procesul penal pe art. 323 alin.(1) Cod penal în privința lui Iachimov Serghei, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Garizan Stepan și Hrapacov Piotr au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani fiecăruia. Conform art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de către Garizan Stepan și Hrapacov Piotr, cu stabilirea termenului de probă 5 (cinci) ani fiecăruia. Iachimov Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.199 alin.(2) lit. c) Cod penal cu stabilirea pedepsei de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani. Conform art.90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de Iachimov Serghei, cu stabilirea termenului de probă 2 (doi) ani. 8.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând probele administrate de către instanța de fond prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cât și argumentele apelurilor declarate, a constatat că, acuzarea lui Garizan Stepan și Hrapacov Piotr pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, corect a fost constatată de către instanța de fond și anume că, aceștia au sustras automobilul de model „Volkswagen Passat B6” cu numărul de înmatriculare xxxxx, care aparține lui Tabunșcic Gheorghi. Aceste circumstanțe au fost stabilite prin: - declarațiile inculpaților Hrapacov Piotr Garizan Stepan (f.d.157-159,160-162 vol. III); - declarațiile inculpatului Colev Piotr (f.d.152-154,vol. III); - declarațiile părții vătămate Tabunșcic Gheorghi (f.d. 137-138,143 vol. III); - declarațiile martorului Topal Constantin (f.d.142 vol. III); - declarațiile martorului Iachimov Nicolai (f.d.150-151 vol. III); - plângerea din 06.04.2015, prin care Tabunșic Gheorghe solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care i-au sustras automobilul de marca „Volswagen Passat B6” 2008, (Vol. I, f.d.5); - procesul - verbal din 06.04.2015de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică, cu participarea părții vătămate Tabunșic Gheorghi (Vol. I, f.d.6-9); - procesul - verbal din 06.04.2015 de ridicare, prin care de la partea vătămată Tabunșic Gheorghe, a fost ridicat pașaportul automobilul și cheie de contact (Vol. I, f.d.15); procesul - verbal din 06.04.2015 de autodenunțare, prin care Colev Piotr a recunoscut că în mașina sustrasă s-a aflat și el împreună cu frații Stepan și Ghenadie și că s-au deplasat în noaptea de 05 aprilie la prietenul său pe nume Serghei, unde au și abandonat automobilul (Vol. I, f.d.16); - procesul - verbal din 06.04.2015, de ridicare, prin care de la Iachimov Serghei a fost ridicat automobilul de marca „Volkswagen Passat B6”, (Vol. I, f.d.21); - procesul - verbal din 06.04.2015, de examinare a obiectului, fiind examinat automobilul de marca „Volkswagen Passat B6” (Vol. I, f. d. 22); - procesul - verbal din 09.04.2015de examinare suplimentară a automobilului, prin care a fost cercetat suplimentar automobilul de marca „Volkswagen Passat B6” (Vol. I, f.d.83-91) și s-a constatat că în automobil lipsesc unele piese , iar roțile din osiile de înainte sunt uzate; - procesul - verbal de examinare a obiectelor din 08.05.2015, cu anexă planșă fotografică, cheia pentru a slăbi șuruburile roții; cric; un semn rutier; sfoară de tracțiune; trusă medicală; stingător de foc; pompă electrică; pompă manuală; video-registrator; set de reparație a anvelopelor; două covoare de cauciuc; două covoare din textil; un tonometru (Vol. I,f.d.139-145); - ordonanță din 08.05.2015 de recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte, (Vol. I, f.d.146); - procesul - verbal de ridicare din 07.04.2015, cu anexă planșă fotografică, fiind ridicate de la Topal Constantin două anvelope „KamaEuro” mărimea 205/60 R16 (Vol. I, f.d.171-172). Totodată în urma evaluării mijlocului de transport, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan urmează de recalificat de la alin.(5) art.186 Cod penal la alin.(4) art. 186 Cod penal, nefiind confirmat prejudiciul în proporții deosebit de mare. În speță, prejudiciul cauzat a fost stabilit luându-se în considerație starea mijlocului de transport și prețul cu care a fost cumpărat mijlocul de transport, fiind stabilită valoarea automobilului la suma de 163 100 lei, chiar dacă valoarea bunului sustrase urma să fie stabilită în baza unui raport de expertiză. Astfel, potrivit raportului expertiză nr.157 din 17.03.2017, la data de 06.04.2015, automobilul de model „Volkswagen Passat B6”, în starea prezentată constituie: 150 784 lei (Vol. IV, f.d.179-181). În baza prevederilor menționate și ținând cont de art. 126 alin. (1) Cod penal, cât și de Hotărîrea Guvernului nr.1233 din 09.11.2016 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017 (cuantum salariului mediu lunar pe economie prognozat constituie suma de 5600 lei), valoarea automobilului fiind de 150 784 lei, constituie proporții mari și nu deosebit de mari. Astfel, instanța de apel a găsit necesar de a recalifica acțiunile inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan de la prevederile art.186 alin.(5) Cod penal, la de art.186 alin.(4) Cod penal, conform indicilor calificativi „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari”. 8.2 Totodată, instanța de apel a constatat că,învinuirea înaintată inculpatului Colev Piotr în comiterea infracțiunii imputate nu și-a găsit confirmare. Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că, prin acțiunile inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan furtul, și anume sustragerea automobilului a fost deja consumată când ei au ajuns la domiciliul inculpatului Colev Piotr. Însuși faptul, că ulterior după sustragerea transportului de la domiciliul părții vătămate, la inculpații Hrapacov Ivan și Garizan Stepan s-a alăturat Colev Piotr, chiar și cu propunerea de realizare a bunului, nu egalează cu coparticiparea la sustragerea bunului. Nu pot fi considerate acțiunile inculpatului Colev Piotr ca coparticipant la săvârșirea sustragerii, deoarece nu a avut loc promisiunea prealabilă că va vinde bunul sustras. Tot odată, lui Colev Piotr nu i-a fost imputate acțiunile similare celor imputate lui Iachimov Serghei privind favorizarea infracțiunii, sau comercializarea bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală. Inculpații în cauză Colev Piotr, Hrapacov Stepan și Garizan Stepan începând cu primele declarații la urmărirea penală cât și în ședințele instanței de fond și apel nici odată nu au declarat despre coparticiparea inculpatului Colev Piotr la sustragerea mijlocului de transport. Careva probe contrare acestor afirmații în cauză nu au fost prezentate de acuzatorul de stat. Astfel, la materialele dosarului este anexat autodenunțul acestuia din 06.04.2015 (Vol. I, f.d.16), dar care nu se referă la comiterea furtului, dar la acțiunile ulterioare furtului. Analizând declarațiile lui Colev Piotr se atestă că, acesta a recunoscut faptul că în mașina sustrasă s-a aflat și el împreună cu frații Garizan Stepan și Ghenadie și cu Hrapacov Ivan. La fel, a menționat că s-au deplasat în noaptea de 05 aprilie la prietenul său pe nume Serghei, unde au și abandonat automobilul menționat. Atât din declarațiile de la urmărirea penală, cât și cele date în cursul examinării cauzei, că Hrapacov Ivan cu frații Garizan mergând pe stradă au văzut că lângă o casă era parcat automobilul de marca „Volkswagen Passat B6”. Garizan Stepan a deschis ușa autoturismului, din partea șoferului așa cum, mașina era descuiată, după care cu mașina sau îndreptat spre casa lui Colev Piotr și i-au propus acestuia să meargă cu ei să se plimbe cu mașina dată. Cu toții împreună au mers la Comrat, dar din cele menționate nu se desprinde că Colev Piotr ar fi participat la sustragerea automobilului. El menționează că nu a participat la furtul automobilului și nimeni din cei audiați nu declară că el ar fi fost la fața locului, pe lângă casa părții vătămate Tabunșcic Gheorghi, că ar fi văzut automobilul de marca „Volkswagen Passat B6”, că s-ar fi urcat în ea de lângă casa părții vătămate și că ar fi furat-o. Nu au fost prezentate careva probe ce ar demonstra că Colev Piotr ar fi întreprins careva acțiuni ce ar fi îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal. 8.3 Privind învinuirea inculpatului Iachimov Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.199 alin.(3) Cod penal, Colegiul judiciar, reieșind din modificarea valorii bunului, din considerentele sus menționate, a constatat că acțiunile lui Iachimov Serghei urmează a fi reîncadrate în prevederile art.199 alin.(2) Cod penal. Tot odată, instanța de apel a constatat că, nu sunt întemeiate argumentele apelului declarat de avocat Cimpoieș V. în interesele inculpatului Iachimov Serghei privind lipsa în acțiunile inculpatului Iachimov Serghei a elementelor infracțiunii prevăzute de art.199 alin.(2) Cod penal. Or, acest fapt a fost demonstrat din următoarele: Iachimov Serghei cunoștea că automobilul nu aparține nici unuia din inculpați, dar ei dispun de acesta după propria lor voință. Mai mult ca atât, acesta a participat la întreprinderea acțiunilor de înstrăinare, a încercat să transmită automobilul altei persoane în schimbul unei sume de bani, dar după refuzul acestuia de a lua mașina, Iachimov Serghei a primit cheile de la automobilul sustras de inculpații Hrapacov Ivan și Garizan Stepan, s-a folosit cu automobilul, a dispus de obiectele care se aflau în automobil și chiar a vândut două roți de la mașina dată, lui Topal Constantin, fapt confirmat atât prin declarațiile martorului Topal Constantin cât și a tatălui inculpatului. Astfel, instanța de fond corect a stabilit că înstrăinarea pieselor-componente de la mașină și anume: două roți a automobilului, se manifestă ca confirmarea comercializării fără o înțelegeri prealabilă a bunurilor, despre care se știa că au fost obținute pe cale criminală. Mai mult ca atât, Hrapacov Ivan și Garizan Stepan i-au comunicat lui Iachimov Serghei de unde au luat mașina dată și rugându-l ca această mașină să fie lăsată la el. La momentul când i-a fost transmisă mașina acesta cunoștea că mașina a fost furată, dar a acceptat ca automobilul să fie lăsat lângă casa sa, primind și cheile, ba mai mult s-a și plimbat cu această mașină și la încercările eșuate de a o transmite în schimbul unei sume de bani, a vândut detalii de la mașina dată. Cât privește învinuirea lui Iachimov Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală eronat i-a fost încriminat (pentru aceiași faptă prevăzută de art. 199 Cod penal) lui inculpatul Iachimov Serghei prevederile art. 323 Cod penal și instanța de fond incorect l-a condamnat pe Iachimov Serghei pentru infracțiunea de favorizare, deoarece, ultimului fiind făptuitor al infracțiunii prevăzute de art. 199 Cod penal, nu mai era necesar de calificat aceiași acțiuni și pe art. 323 Cod penal. Autor al faptei prevăzute de art.199 Cod penal nu poate fi incriminat și favorizarea infracțiunii, deoarece fapta prevăzută de art.199 Cod penal constituind o formă specială a favorizării de infracțiune (art.323 Cod penal), și care nu implică o încadrare suplimentară și în baza normei din urmă. Cele indicate denotă că dacă se constată că este prezentă componența infracțiunii prevăzute de art.199 Cod penal, nu mai este necesară și imputarea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal. În asemenea circumstanțe, conform art. 275 pct. 9) Cod de procedură Penală, instanța de apel a încetat procesul penal pe art. 323 Cod penal. 8.4 La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpaților instanța de apel a reținut prevederile articolelor 7, 61 și 75 Cod penal și a celor din articolul 90 Cod penal, astfel pedeapsa fiind aplicată în limitele legii. Privind stabilirea pedepsei inculpaților Colegiul Judiciar a reținut, în temeiul prevederilor art.75-77 Cod penal, următoarele circumstanțe: Hrapacov Ivan este pentru prima dată pe banca acuzaților, fapt confirmat prin revendicarea pe numele acestuia (Vol. I, f.d.31); are familie, și la întreținere fiul născut în 2007 (Vol. I, f.d.34), la locul de trai se caracterizează negativ (Vol. I, f.d.51). Inculpatul Garizan Stepan fără antecedente penale (Vol. I, f.d.32); la locul de trai se caracterizează negativ (Vol. I, f.d.50). Astfel, ținând cont de personalitatea inculpaților, care rezultă din materiale menționate și care se regăsesc la dosarul penal, cât și de prevederile art. 61, art. 75 Cod penal, instanța de apel a ajuns la concluzia că în cazul dat pedeapsa echitabilă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (4) Cod penal, inculpaților Garizan Stepan și Hrapacov Piotr este - închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia. Conform art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei de către Garizan Stepan și Hrapacov Piotr, cu stabilirea termenului de probațiune 5 ani fiecăruia. Colegiul judiciar conchide că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice, nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate și anume, ținând cont de faptul că Iachimov Serghei anterior a fost judecat, dar antecedente penale stinse (Vol. I, f.d.29), la locul de trai se caracterizează negativ (Vol. II, f.d.15), are familie și la întreținere și un copil minor (Vol. I, f.d.28). Astfel, ținând cont de personalitatea inculpatului, care rezultă din materiale caracterizante în privința lui Iachimov Serghei, anexate la dosar, cât și de prevederile art. 61, art. 75 Cod penal, instanța de apel a ajuns la concluzia că în cazul dat pedeapsa echitabilă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 199 alin. (2), lit. c) Cod penal, este cea sub formă de închisoare pe un termen de 02 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, cu stabilirea termenului de probă 2 (doi) ani.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 06.09.2018, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail, indicând la temeiul prevăzut la pct. 6 al. 1 art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2018, cu trimiterea cauzei la o nouă examinare în instanța de apel în alt complet de judecată. 9.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că calificarea acțiunilor inculpaților Hrapacov han și Garizan Stepan potrivit art.186 alin.(4) Cod penal, și inculpatului Iachimov Serghei potrivit art.199 alin.(2) lit. c) Cod penal, făcută de instanța de apel o susține integral. Însă, consideră că decizia adoptată în privința achitării inculpatului Colev Piotr învinuit în baza art.186 alin.(5) Cod penal și încetarea procesului penal în privința inculpatului Iachimov Serghei învinuit pe art. 323 alin.(1) Cod penal, este neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării din următoarele temeiuri Motivează recurentul, că instanța de apel nu a dat o analiză a fiecărei probe prezentate de către acuzare, nu le-a apreciat, conform art.101 Cod de procedură penală, așa cum a făcut prima instanță, la paginile 17-21 din sentință, atât a probelor cercetate în cadrul cercetării judecătorești, cât și cele administrate în cadrul urmăririi penale. Indică procurorul, că instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat declarațiile făcute de către inculpatul Colev Piotr la urmărirea penală (vol. I, f.d.56), așa cum a fost făcut de prima instanță, unde au fost date citirii în temeiul art.368 CPP. În cadrul audierii la urmărire penală cu participarea avocatului, Colev Piotr a declarat că pe drum spre or. Taraclia, „noi am decis să vindem automobilul și banii obținuți să le împărțim”. Astfel, intenția de a sustrage automobil fost la toți inculpații, inclusiv și la Colev Piotr. Ulterior, Colev Piotr, deplasându-se cu toții la m. Comrat la domiciliul Serghei Iachimov în prezența lui Garizan S., Garizan G. și Hrapacov van, îl convinge pe Iachimov Serghei să ascundă automobilul sustras la domiciliul acestuia pentru comercializarea ulterioară. Aceste fapte au fost confirmate prin declarațiile lui Hrapacov Ivan (vol. I,f.d.62), și parțial prin declarațiile lui Garizan Stepan (vol. I, f.d.68). Astfel, consideră acuzarea, că în acțiunile lui Colev Piotr sunt întrunite elementele infracțiunii de sustragere a automobilului. Respectiv, acuzarea critică doar hotărârea instanței de apel privind achitarea lui Colev Piotr de comiterea infracțiunii incriminate, motivând, că aceasta nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția. De asemenea, acuzarea critică și soluția de încetare a procesului penal în baza art. 323 alin.(1) Cod penal în privința inculpatului Iachimov Serghei, considerând, că instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat declarațiile făcute la urmărire penală de către Colev Piotr (vol. I, f.d.56) și Hrapacov Ivan (vol. I, f.d.62), așa cum a fost făcut de prima instanță unde aceste declarații au fost date citirii în temeiul art. 368 Cod de procedură penală, în cadrul audierii la urmărirea, penală, cu participarea avocaților, Colev Piotr și Hrapacov Ivan au declarat că „pe drum spre or. Taraclia, noi am decis să vindem automobilul și banii obținuți să le împărțim”. Astfel, intenția de a sustrage automobilul a fost la toți. Ulterior, deplasându-se cu toții la m. Comrat la domiciliu lui Serghei, care a fost stabilit ca Colev Piotr, în prezența lui Garizan S., Garizan G. și Hrapacov I., îl convinge pe Iachimov Serghei să ascundă automobilul sustras la domiciliul său pentru comercializarea ulterioară. Iachimov Serghei cunoștea despre faptul că automobilul în cauză a fost sustras și a intenționat să acorde lui Colev P. și altor un ajutor și sprijin în ascunderea automobilului la domiciliul său, ca ulterior a-i asigura pe autorii comiterii furtului produsul infracțiunii. Consideră acuzarea că în acțiunile lui Iachimov S. sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.323 alin.(1) Cod penal, exprimată prin tăinuirea obiectelor dobândite pe cale criminală. Iar intenția de a comercializa obiectele dobândite pe cale criminală, obiectele din automobil, și a înstrăina însăși automobilul, a apărut ulterior, fapt care nu împiedică pentru calificarea separată a acțiunilor lui Iachimov S. pe art.199 Cod penal și art. 323 Cod penal. Indică procurorul, că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.323 CP îl constituie relațiile sociale cu privire la prevenirea favorizării unei infracțiuni, pe când obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.199 Cod penal, are un caracter multiplu: relațiile sociale cu privire la reîntoarcerea în masa patrimonială a bunurilor care au fost extrase pe cale infracțională din cadrul acesteia, și relațiile sociale cu privire la identificarea și sancționarea infractorilor. Astfel, recurentul invocă, că hotărârea instanței de apel cu privire la încetarea procesului penal în privința lui Iachimov S. pe art.323 al.(1) Cod penal nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. 10.1. După cum rezultă din actele cauzei, procurorul declarând recurs a solicitat casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2018, prin care Colev Piotr a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal și încetat procesul penal în privința Iachimov Serghei în baza art. 323 al. 1 Cod penal, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cet. Colev Piotr să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, iar Iachimov Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 al. 1 Cod penal cu stabilirea pedepsei în baza acestor norme. Analizând conținutul deciziei contestate, instanța de recurs, consideră că recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail urmează a fi admis, doar în partea achitării lui Colev Piotr de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(5) Cod penal cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. În ce privește recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail în partea încetării procesului penal în privința lui Iachimov Serghei în baza art.323 al.1 Cod penal, Colegiul lărgit atestă că, decizia instanței de apel în această parte corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 10.2 Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul lărgit atestă că, instanța apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului Cimpoeș Vladimir, în interesele inculpatului Iachimov Serghei motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul penal lărgit constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului precum că, instanța de apel, neîntemeiat și pripit, a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal în privința Iachimov Serghei în baza art. 323 al.1 Cod penal. Or, fiind prezentă în acțiunile inculpatului Iachimov Serghei elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.199 Cod penal, nu mai este necesară și imputarea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.323 Cod penal. Instanța de apel și-a argumentat eficient soluția în această parte, care colegiul penal o însușește. Astfel, se reține, că la caz acțiunile lui Iachimov Serghei pentru aceiași faptă sunt încadrate în două articole din codul penal, cel prevăzut de art.199 Cod penal, care constituie o formă specială a favorizării de infracțiune, și în baza art. 323 Cod penal - care este o normă generală, la caz întemeiat s-a stabilit regula prevăzută de art.116 Cod penal, care prevede, că în cazul concursului normei generale cu o normă specială, se va aplica norma specială. În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeiat a încetat procesul penal pe art.323 Cod penal, în temeiul art. 275 pct.9) Cod de procedură penală, criticele procurorului la caz fiind nejustificate. 10.3 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail în partea achitării lui Colev Piotr de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(5) Cod penal Colegiul lărgit ține să menționeze că, instanța de apel, cercetând probele prezentate de acuzare, în această parte, nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele apărării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate. Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul lărgit atestă că, soluția instanței de apel privind achitarea inculpatului Colev Piotr nu este suficient motivată, iar concluziile formulate sunt contradictorii. Astfel, analizând probele prezentate, inclusiv autodenunțul, declarațiile făcute la urmărirea penală de către inculpatul Colev Piotr, declarațiile inculpaților Hrapacov Ivan, Garizan Stepan și Ghenadie, date atât la urmărirea penală, cât și în instanțele de judecată, instanța de apel a concluzionat, că inculpatul Colev Piotr n-a participat la sustragerea automobilului părții vătămate, motivând, că ”furtul automobilului fiind comis de Hrapacov Ivan și Garizan, a fost consumat deja când aceștia au venit la domiciliul inculpatului Colev Piotr. Însuși faptul că ulterior după sustragerea transportului de la domiciliul părții vătămate, la inculpații Hrapacov și Garizan, s-a alăturat Colev P., chiar și cu propunerea de realizare a bunului, nu egalează cu coparticiparea la sustragerea bunului, deoarece n-a avut loc promisiunea prealabilă că va vinde bunul sustras. Totodată lui Colev Piotr nu i-a fost imputate acțiunile similare celor imputate lui Iachimov S., privind favorizarea infracțiunii, sau comercializarea bunurilor despre care se știa că au fost obținute pe cale criminală.” (pag.18 din decizie)”. Totodată, constatând cele menționate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că Colev Piotr urmează a fi achitat în temeiul art. 390 al.1 pct. 2 Cod procedură penală, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, motivând, că lui Colev Piotr i-a fost imputată doar comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 al. 5 Cod penal. În aceiași ordine de idei, instanța de apel constată că fapta încriminată inculpatului Colev Piotr nu a fost comisă de către acesta, pe motiv că de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva probe în confirmarea învinuirii aduse. Din motivarea soluției rezultă, că prin acțiunile sale, inculpatul Colev Piotr, totuși a comis o infracțiune (de favorizare, sau comercializare a bunurilor despre care se știa că au fost obținute pe cale criminală), însă bazându-se pe prevederile art. 325 Cod procedură penală, instanța de apel, ajunge la concluzia achitării inculpatului în baza art.185 al.5 Cod penal, pe motiv că infracțiunea nu a fost comisă de către acesta, concluzii ce sunt contradictorii și nu pot fi menținute. Or, instanța de apel, constatând, că inculpatul nu a participat la sustragerea bunului, urma să verifice învinuirea adusă acestuia și să stabilească prezența sau lipsa în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, sau altei infracțiuni, în limitele învinuirii aduse. Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția achitării lui Colev Piotr a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără o motivare legală, astfel, casând sentința de condamnare a acestuia, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, le-a respins și a dispus achitarea integrală a acestuia. Ca urmare, Colegiul lărgit constată că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia privind achitarea lui Colev Piotr privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. 5 Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de către ultimul, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține. În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că hotărârea contestată nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Totodată, ținând cont de cerințele recurentului, care nu contestă soluția adoptată de instanța de apel privind condamnarea inculpaților Hrapacov Ivan și Garizan Stepan potrivit art.186 alin.(4) Cod penal, și inculpatului Iachimov Serghei potrivit art.199 alin.(2) lit. c) Cod penal, în această parte decizia fiind legală și motivată, temei pentru a interveni la caz lipsește, fapt pentru care, decizia urmează a fi casată doar parțial în partea achitării lui Colev Piotr în baza art.186 al.5 Cod penal, dispunând rejudecarea în această parte, cu menținerea în rest a deciziei contestate. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul – Tomița Mihail. Casează, parțial, decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2018, în partea achitării lui Colev Piotr xxxxx de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(5) Cod penal cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. În rest prevederile hotărârii contestate se mențin. Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest, fiind irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 februarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor