1ra-125/2019 — art. 27,190 alin.2 lit. d CP

1ra-125/2019 — art. 27,190 alin.2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul 1ra-125/2019

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

05 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, Victor Boico, Ion Guzun

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia oficiul central, Gheorghieva Feodora, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 24 decembrie 2012 și deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 13 iunie 2018 și de către inculpatul Garizan Leonid, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 iunie 2018, în

cauza penală în privința lui

Garizan Leonid XXXXX, născut la XXXXX

originar și domiciliat în s. XXXXX, str. XXXXX,

nr.XX, r-nul XXXXX

și

Dimov Dmitri XXXXX, născut la XXXXX,

originar din or. XXXXX, domiciliat în s. XXXXX,

str. XXXXX, nr.XXX, r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.01.2012– 24.12.2012;

Instanța de apel: 16.01.2013– 29.06.2015;

12.04.2016-13.06.2018

Instanța de recurs: 28.09.2015– 16.02.2016;

22.10.2018-05.02.2019

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

a fost condamnat în baza art.art.27-190 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10

000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de colaborator de poliție în MAI al RM

pe un termen de 2 ani.

Dimov Dmitri a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a

elementelor constitutive ale infracțiunii.

1

numit prin ordinul Ministrului al afacerilor interne al RM nr.XXXXX din 21 mai 2010 în

funcția de ofițer sectorist operativ al postului de poliție s. XXXXX, CPR Ceadîr-Lunga,

având titlul special-locotenent de poliție, activând în funcția indicată și fiind persoană

oficială, împuternicit în conformitate cu art.12, 13 Legii nr.416 din 18.12.1990 „Cu privire

la poliție”, ordinul MAI RM nr.200 din 10.06.2004, precum și atribuțiile sale de funcție

în instituția de stat, cu anumite drepturi și obligații de efectuare a atribuțiilor autorității

publice în perioada iunie 2010 - decembrie 2011, urmărind intenția de obținere ilegală de

la locuitorul s. Copceac r-nul Ceadîr-Lunga, Codjebaș Leonid a bunurilor sub formă de

bani prin înșelăciune, folosindu-se de situația sa de serviciu, de multe ori chemându-l în

biroul său de serviciu, precum și întâlnindu-se cu acesta în alte locuri din s. Copceac,

exprimând în adresa ultimului afirmația privind existența bănuielilor privind faptul, că

Codjebaș Leonid este implicat la sustragerea bunurilor de la alți locuitori a-i s. Copceac,

cu toate acestea creând aparența de existența la el a împuternicirilor și temeiurilor de a-1

reține pe Codjebaș Leonid pentru comiterea infracțiunilor, solicita de la acesta mijloace

bănești în sumă de 1 000 dolari SUA, pentru neefectuarea acțiunilor indicate, precum și

posibilității, după obținerea banilor de la el, de soluționare a chestiunii date în beneficiul

lui Codjebaș Leonid.

Tot el, la data de 22 decembrie 2011,aproximativ în perioada orelor 1100-1200,

aflându-se în s. Copceac, s-a întâlnit cu cet. Codjebaș Leonid unde amândoi au intrat în

încăperea de serviciu al postului de poliție din s. Copceac, situat pe adresa: UTA

Găgăuzia, s. Copceac, str. Lenin, 93, unde prin înșelăciune, a obținut de la Codjebaș

Leonid bani în sumă de 1 000 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data

comiterii faptei constituiau suma de 11 778 lei, însă nu a reușit să se folosească de acești

banii, deoarece a fost reținut de colaboratorii CCCEC.

Acțiunile inculpatului Garizan Leonid au fost reîncadrate din prevederile art.190

alin.(2) lit. b), d) Cod penal în cele ale art.art.27-190 alin.(2) lit. d) Cod penal.

De către organul de urmărire penală Dimov Dmitrii a fost învinuit de faptul, că

fiind numit prin ordinul ministrului MAI nr. XXXXX din 30.09.2005, în funcție de ofițer

principal operativ de sector al postului de poliție (șef de post) din satul Copceac, CPR

Ceadîr-Lunga, deținând gradul special de căpitan de poliție, activând în funcția indicată

și fiind persoană cu funcție de răspundere, împuternicită în conformitate cu art.12, 13 din

Legea nr.416 din 18.12.1990 „Cu privire la poliție”, ordinul MAI al RM nr.200 din

10.06.2004, precum și obligațiile sale funcționale în instituția de stat, cu anumite drepturi

și obligații pentru exercitarea funcțiilor de putere publică, în perioada din iunie 2010 până

în decembrie 2011, acționând în comun și prin înțelegere prealabilă cu ofițerul operativ

de sector al postului de poliție s. Copceac, CPR Ceadîr-Lunga, locotenentul de poliție

Garizan Leonid, care se subordonează conform relațiilor de serviciu, urmărind intenția de

a primi ilegal bani de la locuitorul satului Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga, Codjebaș Leonid,

prin înșelăciune, folosindu-se de situația de serviciu, în mod repetat invitîndu-1 în biroul

său de serviciu, precum și întâlnindu-se cu acesta în alte locuri ale satului Copceac,

expunând în adresa ultimului suspiciuni privind participarea lui Codjebaș Leonid la

săvârșirea sustragerii bunurilor de la locuitorii satului Copceac, totodată creând aparența

că chipurile ei au careva împuterniciri și temeiuri de al reține pe Codjebaș Leonid pentru

săvârșirea infracțiunilor, au cerut de la ultimul mijloace bănești în mărime de 1 000 dolari

SUA, sub pretextul că o să îndeplinească acțiunile indicate, precum și posibilitatea, după

2

primirea de către ei a banilor, de a soluționa chestiunea dată în folosul lui Codjebaș

Leonid.

Realizând împreună cu Garizan Leonid intenția comună criminală, la 22 decembrie

2011, în perioada orelor 1100-1200, aflându-se în satul Copceac, Garizan Leonid s-a întâlnit

cu cet. Codjebaș Leonid și ambii trecând în încăperea de serviciu a postului de poliție al

satului Copceac, situat pe adresa UTA Găgăuzia, satul Copceac str. Lenin, 93, aflând, că

Codjebaș a adus banii, l-a sunat pe telefonul mobil pe Dimov Dmitrii.

În timpul discuției telefonice cu Garizan Leonid, primind informația despre faptul

că Codjebaș Leonid a adus banii, Dimov Dmitri conștientizând caracterul criminal al

acțiunilor sale, în scopul atingerii intenției lor comune și criminale, a dat acordul și i-a dat

indicație lui Garizan Leonid să primească de la Codjebaș Leonid banii care nu le aparțin,

pe care ei urmau să-i împartă între ei.

După discuția telefonică, Garizan Leonid, acționând conform rolului, care i-a fost

atribuit în înțelegerea lor prealabilă, îndreptată spre primirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, a primit de la Codjebaș Leonid banii în sumă de 1 000 dolari

SUA, care conform cursului BNM la data săvârșirii faptei constituiau suma de 11 778 lei,

prin urmare având intenția să împartă mijloacele bănești obținute între ei.

parțială a acesteia în partea achitării inculpatului Dimov Dmitri și reîncadrării acțiunilor

inculpatului Garizan Leonid, neaplicării fată de Garizan Leonid a pedepsei complimentare

și pronunțarea unei noi hotărâri, de condamnare a lui Garizan Leonid și Dimov Dmitri în

baza art.190 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. Retragerea de la inculpatul Garizan Leonid în

conformitate cu art.66 Cod penal, a gradului special de locotenent de poliție.

Lui Dimov Dmitrii să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

750 unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții publice pe termen de 2

ani și 6 luni. În conformitate cu art.88 alin.(5) Cod penal, ținând cont de aflarea lui Dimov

Dmitri în arest preventiv și arest la domiciliu, a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 550 unități convenționale, adică 11 000 lei.

3.1 Cu apel sentința a fost contestată și de avocatul I. Izvecov în numele

inculpatului L.Garizan, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare pe motiv că L.Garizan nu a săvârșit fapta incriminată.

apelurile declarate au fost admise, casată sentința în partea învinuirii lui Garizan Leonid

în săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art.art.27-190 alin.(2) lit. d) Cod penal și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care Garizan Leonid a fost achitat de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Instanța de apel și-a motivat soluția de achitare prin faptul că, în acțiunile

inculpaților lipsesc elementele înșelăciunii sau abuzului de încredere, deoarece, acestora

le-a fost imputat că ei au cerut de la Codjebaș Leonid mijloace bănești în sumă de 1 000

dolari SUA pentru neîndeplinirea acțiunilor legate cu împuternicirile lor de serviciu, din

motivul existenței suspiciunilor referitor la participarea lui L. Cojebaș la sustragerea

bunurilor de la locuitorii satului Copceac. Din acest considerent, instanța de apel a conchis

că lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.190 Cod penal, reîncadrarea

acțiunilor fiind ilegală, care contravine circumstanțelor cauzei.

stat, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de condamnare conform

3

învinuirii înaintate argumentând că decizia instanței de apel este ilegală și nefondată,

deoarece probele prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunii incriminate, probe au fost apreciate eronat.

2016 recursul declarat a fost admis, casată total decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

s-a pronunțat asupra tuturor probelor prezentate de partea acuzării, care demonstrează

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, fapt ce echivalează cu

nemotivarea hotărârii și nerezolvarea fondului cauzei (f.d.119-121 vol.3).

Colegiul penal lărgit a mai menționat că instanța de apel urmează să țină cont de

faptul că, în speță, procurorul a recalificat acțiunile inculpaților Garizan Leonid și Dimov

Dmitrii, invocând că s-a stabilit că inculpații au pretins, acceptat, primit și extorcat 1 000

dolari SUA de la Codjebaș Leonid, ce nu li se cuveneau, pentru acțiuni ce nu intrau în

competența lor de serviciu, ei neavând în procedură dosare în privința furturilor de bovine

din s. Copceac și astfel de acțiuni, conform prevederilor pct.5.2 din Hotărârea Plenului

CSJ nr.11 din 22.12.2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea

penală pentru infracțiuni de corupție”, alcătuiesc elementele componenței de infracțiune

– escrocheria, prevăzută de art.190 Cod penal.

apelurile declarate de către acuzatorul de stat și de către avocatul I. Izvecov în numele

inculpatului Garizan Leonid au fost admise, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei lui Garizan Leonid cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Garizan Leonid

recunoscut vinovat în baza art.art.27-190 alin.(2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI al RM pe un termen de 2 ani.

În conformitate cui prevederile art.88 alin.(5) Cod penal Garizan Leonid a fost

eliberat de executarea pedepsei stabilite sub formă de amendă.

În rest, sentința a fost menținută.

de acuzare și anume - declarațiile martorilor Malacilî Stepan și Codjebaș Leonid,

înregistrările audio a discuției din 22.12.2012, procesul-verbal de examinare a obiectelor

din 04.01.2012, nu confirmă cu certitudine vinovăția lui Dimov Dmitrii în săvârșirea

infracțiunii incriminate. Astfel, Colegiul judiciar a menționat că prin depozițiile

martorului Malacilî Stepan se confirmă doar faptul că Dimov Dmitri s-a întâlnit în fâșia

forestieră cu Codjebaș Leonid. Referitor la înregistrările audio a discuției din 22.12.2012

instanța de apel a menționat că concluzia primei instanțe prin care această probă a fost

respinsă este justă, pe motiv că acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma când a fost

efectuată această înregistrare, de către cine și în ce împrejurări. Mai mult, s-a mai

menționat că partea acuzării nu a prezentat probe care ar identifica persoana din această

înregistrare după voce și ar confirma că vocea nr.2 aparține lui Dimov Dmitri.

Instanța de apel a conchis că concluziile acuzatorului de stat prin care se indică că

între inculpații Dimov Dmitri și Garizan Leonid a avut loc o înțelegere prealabilă fapt care

în viziunea procurorului se confirmă prin procesul-verbal de examinare a obiectelor din

care rezultă că la 22.12.2011 aproximativ la 1152 între aceștia a avut loc o discuție

telefonică, sunt neîntemeiate, deoarece acest apel telefonic nu a fost interceptat, astfel nu

4

este posibil de a se deduce concluzia că Dimov Dmitri i-a dat indicații lui Garizan Leonid

să primească banii de la Codjebaș Leonid sau că între inculpați ar fi avut loc o înțelegere

prealabilă și că dânșii urmează să împartă acești bani între ei.

Argumentele invocate în apel de apărare, referitor la dezacordul cu sentința de

condamnare pronunțată în privința lui Garizan Leonid, Colegiul penal le-a respins ca

nefondate și analizând probele prezentate de acuzare a conchis că, instanța de fond just a

apreciat circumstanțele de fapt și de drept, iar acțiunile lui Garizan Leonid corect au fost

încadrate în baza art.art.27-190 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel ținând cont de prevederile art.art.61 și 75 Cod penal, a

considerat că sentința urmează a fi casată parțial în partea stabilirii pedepsei lui Garizan

Leonid, argumentând că concluzia instanței de fond privind necesitatea stabilirii pedepsei

sub formă de amendă este justă, însă instanța pripit și contrar prevederilor art.78 alin.(1)

lit. b) Cod penal i-a stabilit cuantumul amenzii la limita minimă prevăzută de norma

penală în baza căreia a fost declarat vinovat, deoarece în speță nu a au fost stabilite

circumstanțe atenuante.

În continuare Colegiul judiciar a menționat că instanța de fond nu a luat în

considerație nici faptul că Garizan Leonid s-a aflat în arest preventiv de la 22 decembrie

2011 până la 20 ianuarie 2012, fapt care în conformitate cu prevederile art. 88 Cod penal

prezintă temei de a casa parțial sentința în privința lui Garizan Leonid în partea stabilirii

pedepsei.

Prin urmare, instanța de apel ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpatului Garizan Leonid a conchis că acestuia urmează a i se stabili

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale. Totodată,

Colegiul judiciar luând în considerație prevederile art.88 alin.(5) Cod penal, precum și

faptul că Garizan Leonid s-a aflat în arest preventiv de la 22 decembrie 2011 până la 20

ianuarie 2012, iar cauza a fost examinată în instanțele de judecată o perioadă îndelungată,

a conchis că Garizan Leonid urmează a fi eliberat complet de executarea pedepsei

principale stabilite sub formă de amendă.

Colegiul judiciar a respins solicitările acuzatorului de stat privind retragerea lui

Garizan Leonid al gradului militar – locotenent de poliție, pe motiv că de la momentul

săvârșirii faptei a trecut o perioadă de 7 ani, timp în care inculpatul a continuat să activeze

în organele MAI, iar acuzatorul de stat nu a prezentat probe care ar confirma că la

momentul pronunțării deciziei Garizan Leonid deține gradul militar – locotenent de

poliție.

acuzatorul de stat, care invocând temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.12) Cod

de procedură penală, solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de

condamnare a inculpaților Dimov Dmitri și Garizan Leonid în baza art.190 alin.(2) lit. b),

d) Cod penal cu stabilirea pedepsei lui Dimov Dmitri sub formă de amendă în mărime de

750 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen

de 2 ani, iar lui Garizan Leonid – amendă în mărime de 700 unități convenționale cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, argumentând că

instanțele de fond au dat o apreciere eronată probelor prezentate de acuzare, probe, care

cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate.

10.1 Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, cu recurs ordinar a contestat-o

inculpatul Garizan Leonid, care invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1)

5

pct.5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare pe motiv că nu a săvârșit fapta incriminată.

În argumentarea soluției solicitate s-au invocat următoarele motive:

- acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma învinuirea înaintată, nefiind

confirmată prezența în acțiunile sale a elementelor infracțiunii incriminate;

- acuzarea nu a specificat prin ce s-a manifestat înșelăciunea și abuzul de încredere

în legătură cu care i-au fost transmiși banii;

- colaboratorii CCCEC fără a verifica circumstanțele invocate în plângere de către

cet. L. Codjebaș, au dispus efectuarea măsurilor speciale de investigații cu participarea lui

L. Codjebaș, fapt ce echivalează cu o provocare, or, pe parcursul cercetării judecătorești

L. Codjebaș s-a eschivat de a se prezenta în instanțele de judecată pentru a confirma

circumstanțe invocate în plângere;

- de către acuzatorul de stat nu a fost confirmată prezența în acțiunile sale a laturii

obiective – cauzarea prejudiciului proprietarului, nefiind clar cui i s-a cauzat prejudiciul

material, or, L. Codjebaș nici o dată nu a fost proprietarul sumei de 1 000 dolari SUA;

- L. Codjebaș în cadrul cercetării judecătorești nu a fost recunoscut în calitate de

parte vătămată;

- în speță lipsesc urmările prejudiciabile, or, pentru a interveni răspunderea penală

este necesar să fie stabilită legătura cauzală între acțiunile/inacțiunile persoanei și

urmările prejudiciabile survenite;

- instanța de apel, contrar prevederilor art.371 Cod de procedură penală, a permis

acuzatorului de stat un șir de documente procesuale, care nu au fost cercetate în cadrul

cercetării judecătorești și anume: - procesul-verbal de audiere a martorului Codjebaș

Leonid și procesul-verbal de confruntare între Dimov Dmitri și Codjebaș Leonid;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel, iar

Garizan Leonid a fost condamnat pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o;

- în ședința instanței de apel nu a fost audiat martorul Codjebaș Leonid, căruia după

cum s-a indicat în decizie i s-ar fi cauzat un prejudiciu material;

- analizând cumulul de probe prezentat de acuzare prin prisma prezumției

nevinovăției se constată că în speță nu au fost prezentate careva probe obiective, care ar

confirma vinovăția inculpatului Garizan Leonid în săvârșirea infracțiunii incriminate și

prin urmare în privința acestuia urmează a fi pronunțată o hotărâre de achitare în temeiul

art.390 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală;

- instanțele de fond și apel au examinat probele prezentate de acuzare unilateral nu

au pătruns în esența cauzei, manifestându-se în favoarea acuzării fapt care a dus la

pronunțarea unei hotărâri de condamnare ilegale și neîntemeiate;

- acțiunile incriminate de acuzatorul de stat cad sub incidența Legii cu privire la

amnistie.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

6

adoptarea unei hotărâri ilegale. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima

instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Recurenții invocă în recursurile declarate temeiurile prevăzute de pct.6),12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În acest context Colegiul penal lărgit tine să menționeze următoarele.

În speță, prin ordonanța din 20 decembrie 2011 s-a dispus începerea urmăririi

penale pe faptul coruperii pasive (art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal).

Temei de a fi pornită urmărirea penală a servit plângerea cet. Codjebaș Leonid din

19 decembrie 2011 (f.d.5 vol. I). Din plângerea cet. Codjebaș Leonid rezultă că Garizan

Leonid și Dimov Dmitrii au extorcat de la el bani în sumă de 1 000 dolari SUA pentru a

nu înregistra materialele în rezultatul cărora acesta ar fi putut fi atras la răspundere

penală pentru sustragerea vitelor mari cornute. La fel cet. Codjebaș Leonid a mai indicat

în plângere că colaboratorii de poliție, adică Garizan Leonid și Dimov Dmitrii i-au

comunicat că în caz că va refuza să transmită banii solicitați de ei vor fabrica probele

și o să-l atragă la răspundere penală pentru o infracțiune pe care dânsul nu a comis-o.

La 30 ianuarie 2012 în privința lui Garizan Leonid și Dimov Dmitrii a fost întocmit

rechizitoriul (f.d.260-270 vol. I) aceștia fiind acuzați de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.324 alin.(2) lit. b),c) Cod penal și anume: „urmărind scopul primirii unei sume de

bani care nu li se cuvin pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu, folosind informația

operativă care au obținut-o în legătură cu exercitarea funcțiilor, despre posibila

implicare a cet. Codjebaș Leonid la sustragerea animalelor domestice din proprietatea

unor locuitori ai s. Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga, au pretins de la Codjebaș Leonid bani

formulând în adresa ultimului amenințări cu reținerea acestuia pe motiv că este suspectat

de săvârșirea infracțiunii, de asemenea acționând psihologic, au extorcat de la ultimul

mijloace bănești în mărime de 1 000 dolari SUA”

Conform art.325 Cod penal, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai

în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanță de judecată se admite dacă prin aceasta nu

se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare.

În cadrul examinării cauzei în instanță de fond, procurorul prin ordonanțele din

17 octombrie 2012 (f.d.94-98 vol. II) a modificat învinuirea adusă lui L. Garizan și D.

Dimov din motiv că probele cercetate demonstrează că aceștia au comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

7

Potrivit ordonanțelor nominalizate L. Garizan și D. Dimov au fost învinuiți de

faptul că „fiind colaboratori de poliție, urmărind scopul primirii unei sume de bani de la

locuitorul s. Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga, Codjebaș Leonid prin înșelăciune folosind

situația de serviciu, de multe ori chemîndu-1 în biroul de serviciu, precum și întâlnindu-

se cu acesta în alte locuri din s. Copceac, exprimând afirmația privind existența bănuielilor

privind faptul, că Codjebaș Leonid este implicat la sustragerea bunurilor de la alți locuitori

ai s. Copceac, cu toate acestea creând aparența de existență a împuternicirilor și

temeiurilor de a-1 reține pe Codjebaș Leonid pentru comiterea infracțiunilor, au cerut de

la acesta mijloace bănești în sumă de 1 000 dolari SUA, pentru neefectuarea acțiunilor

indicate, precum și posibilității, după obținerea banilor de la el, de soluționare a chestiunii

date în beneficiul lui Codjebaș Leonid”

Prin sentința primei instanțe Dimov Dmitrii a fost achitat de sub învinuirea

incriminată pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar Garizan Leonid a

fost condamnat în baza art.art.27-190 alin.(2) lit. d) Cod penal, soluție care a fost

menținută și de instanța de apel.

Potrivit art.52 Cod penal, se consideră componentă a infracțiunii totalitatea

semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă

drept infracțiune concretă.

Totodată, potrivit legislației penale, persoana este supusă răspunderii penale dacă,

în acțiunile acesteia sunt constatate toate patru elemente obligatorii: obiectul infracțiunii,

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

Potrivit art.113 Cod penal, calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate

etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către

judecători, iar noțiunea de calificare a infracțiunii cuprinde determinarea și constatarea

juridică a corespondenței exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de

apel, adoptând soluția de admitere a apelurilor și-a argumentat neclar și insuficient

concluzia, iar partea motivată a deciziei este compusă doar din definiții teoretice preluate

din literatura de specialitate, nefiind analizate elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate prevăzută de art.190 alin.(2) lit. b), d) Cod penal (escrocheria ) în coraport

cu acțiunile lui Garizan Leonid și Dimov Dmitrii, precum și cu probele care se conțin în

actele cauzei.

Tot aici, instanța de recurs mai reține că, atât instanța de fond cât și cea de apel, în

hotărârile adoptate nu s-au pronunțat asupra temeiniciei și legalității înaintării unei noi

învinuiri, or, procurorul în ordonanțele de modificare a învinuirii din 17 octombrie 2012

nu a indicat care probe anume cercetate în cadrul cercetării judecătorești au condus la

necesitatea modificării învinuirii formulate prin rechizitoriu.

La acest capitol, Colegiul lărgit ține să menționeze că reîncadrarea acțiunilor

inculpaților din prevederile art.324 alin.(2) lit. b),c) Cod penal - capitolul XV Infracțiuni

contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, în baza art.190 alin.(2) lit. b) și

d) Cod penal - capitolul VI al Codului Penal Infracțiuni contra patrimoniului, diferă

complet de învinuirea adusă acestora la faza urmăririi penale și în așa situație de fapt și

de drept, urmează a fi dovedite alte circumstanțe, reieșind din prevederile art.96 Cod de

procedură penală:

8

-faptele referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele care

înlătură caracterul penal al faptei;

-circumstanțele prevăzute de lege care atenuează sau agravează răspunderea penală

a făptuitorului;

-caracterul și mărimea daunei cauzate prin infracțiune.

Astfel, erorile menționate supra sunt erori de drept procedural și se încadrează în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de

motivare a soluției instanței de apel și sunt temei de recurs, fiind în coroborare cu art.6

CEDO, care implică în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă a pârților, cel puțin pentru a le aprecia

pertinența. În cazul din speță, aceasta, după cum se constată din partea descriptivă a

deciziei, lipsește.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

instanța de recurs constată erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs,

aceasta casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța a cărei

hotărâre se casează.

Mai mult, menționând formal decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

justiție din 16.02.2016 (f.d.191-verso vol. IV), instanța de apel nu a respectat prevederile

art.436 Cod de procedură penală și nu s-a expus asupra indicațiilor directe ale instanței

ierarhic superioare, nu a dat apreciere fiecărei probe separat, din punct de vedere a

pertinenței, concludenții și utilității, iar cumulului de probe din punctul de vedere a

coroborării acestora.

În afară de acestea, instanța de apel a menținut soluția de achitare în privința

inculpatului Dimov Dmitrii, în mod contradictoriu punând la baza soluției de condamnare

a lui Garizan Leonid, aceleași probe invocate de către acuzatorul de stat în susținerea

învinuirii aduse în privința ambilor inculpați, dându-le o aprecierea contrară în privința

fiecăruia separat, fără a motiva astfel de interpretare. De fapt, în privința lui Garizan

Leonid depozițiile martorului Codjebaș Leonid, ca și restul probelor prezentate de

acuzare, instanța le recunoaște veridice, pertinente și utile, însă nu motivează din care

motive aceleași probe nu le acceptă în privința inculpatului Dimov Dmitrii.

Reieșind din motivele expuse, prezența în cauză a unor erori judiciare ce nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că decizia

instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare într-o instanță egală

în grad – Curtea de Apel Cahul, reieșind din faptul că în Curtea de Apel Comrat activează

doar 5 judecători și nu este posibil de a forma un complet de judecători care să fie în

compatibilitate pentru a examina prezenta cauză penală.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate

în prezenta decizie, precum și de cele invocate în recursurile declarate de partea acuzării

și partea apărării, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate, să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de părți și, în dependență de situația constatată,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia oficiul central, Gheorghieva Feodora și de către inculpatul Garizan Leonid,

casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 iunie 2018, în

cauza penală în privința lui Garizan Leonid și Dimov Dmitri și dispune rejudecarea cauzei

de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28 februarie 2019.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Victor Boico

Ion Guzun

10