1ra-1667/2016 — Art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24 decembrie 2015, Anghel Ion și Țărna Radu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), c), d), f) Cod Penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare de 8 ani la fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă intentată de partea vătămată Luca Agafia, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe intanța în ordine civilă. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Pavalachi Andrei, în privința căruia în prezent hotărîrile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpații Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu la 29 decembrie 2014, aproximativ la ora 22.00 min., aflându-se în s. Costești, raionul Ialoveni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună și de comun acord, având mănuși pe mâini și mascați cu cagule pe cap, 1 acționînd conform unui plan dinainte determinat, știind cu certitudine că Luca Agafia dispune de mijloace bănești, în scopul comiterii unui atac tâlhăresc, adică însușirii bunurilor altei persoane, prin aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei, prin geam au pătruns în domiciliul lui Luca Agafia, situat în s. Costești, raionul Ialoveni, unde folosindu-se de vîrsta înaintată, au imobilizat-o pe aceasta, doborînd-o la podea, apoi folosind forța fizică, legîndu-i cu peliculă adezivă - scotch, mâinile și gura, cauzându-i victimei, conform raportului de expertiză medico-legală 338/D din 17.02.2015 - excoriații și echimoze la nivelul feței, echimoză la cotul drept, excoriații la nivelul genunchiului drept, care în circumstanțele indicate se califică ca vătămare neînsemnată, apoi amenințînd-o cu moartea, precum și cu aplicarea fierului de călcat, îi cereau acesteia banii pe care îi are în casă. Ulterior, Luca Agafia de spaimă le-a spus lui Țărna Radu, Pavalachi Andrei și Anghel Ion, că banii sînt în dulap, însă, aceștia continuau să caute, spunînd că în casă trebuie să mai fie bani. Găsind banii, au sustras suma de 1400 lei, cu care au dispărut de la fața locului, fiindu-i cauzată părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Acțiunile inculpaților Anghel Ion, Țărna Radu și Pavalachi Andrei au fost calificate de către prima instanță în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal – tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțită de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrundere în locuință, în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Rudenco Mihai în numele inculpatului Anghel Ion, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat, pentru că fapta nu a fost comisă de acesta, invocînd că: - vinovăția lui Anghel Ion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), c), d), f) Cod penal, în prima instanță nu a fost dovedită, fapta nu a fost comisă de inculpat. Inculpatul nu a recunoscut vina, iar inculpații Țărna Radu și Pavalachi Andrei nu au confirmat că Anghel Ion a participat la comiterea unui atac tâlhăresc. Partea vătămată Luca Agafia, fiind audiată, a dat declarații contradictorii, adică nu este clar cîți inculpați au pătruns în gospodăria ei, nici pe un inculpat ea nu a recunoscut, nici după glas, nici după îmbrăcăminte; - martorul Sîrghi Constantin, care activa ca taximetrist, la fel, nu i-a recunoscut pe inculpați, iar martorul Luca Iurii este o rudă apropiată a părții vătămate, iar martorul Borta Gheorghe nu a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale. 3.2. Avocatul Saponari Tatiana în numele inculpatului Pavalachi Andrei, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin 2 care inculpatului Pavalachi Andrei să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, invocînd că: - inculpatul Pavalachi Andrei vina a recunoscut-o parțial în săvîrșirea infracțiunii, și anume faptul că la 29.12.2014 a fost la Luca Agafia, unde a intrat în casă prin fereastră și i-a cerut bani, însă nu i-a făcut nimic rău. Cu fierul de călcat nu a speriat-o și nici cu moartea nu a amenințat-o. Luca Agafia singură a arătat unde sunt banii, pe care i-a luat în sumă de 1400 sau 1500 lei. Cînd a ieșit a sunat la taxi și singur a plecat la Chișinău. - la fel și partea vătămată Luca Agafia a declarat, că persoanele care au intrat în casă nu au amenințat-o cu fierul de călcat; - luînd în considerație faptul că inculpatul Pavalachi Andrei nu are antecedente penale, se căiește sincer de cele comise, fiind la o vîrstă de 21 ani, a contribuit la descoperirea infracțiunii prin arătarea locului săvîrșirii infracțiunii și detaliile infracțiunii comise, consideră că în privința lui Pavalachi Andrei poate fi aplicat art.79 Cod penal, adică aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzute de lege. 3.3. Avocatul Crețu Nadejda în numele inculpatului Țărna Radu, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care a-1 achita pe inculpat, invocînd că: - reieșind din declarațiile părții vătămate Luca Agafia, dînsa nu a recunoscut pe nici unul din inculpați după nici un semn, chiar și pe Anghel Ion, care locuise la ea cu familia lui și pe care îl cunoștea de mult timp, ci presupunea că putea fi Anghel Ion deoarece văzuse o pereche de încălțăminte cu talpa albă, iar o astfel de învinuire nu poate să se bazeze pe o astfel de probă; - referitor la faptul că acuzarea invocă că circumstanță agravantă în baza art.77 Cod penal - starea de ebrietate a inculpatului Țărna Radu, acest fapt nu a fost probat prin nici un material probatoriu care să fie anexat la materialele cauzei. Totodată, acuzatorul de stat a considerat că circumstanțele atenuante potrivit prevederilor art.76 Cod penal, în privința lui Țărna Radu nu au fost stabilite; - caracteristica pozitivă, faptul că anterior nu a fost judecat, are loc permanent de trai, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, toate acestea constituie circumstanță atenuantă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că reieșind din materialele cauzei penale, prima instanță cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală prezentate de procuror în instanță, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Anghel Ion, 3 Pavalachi Andrei și Țărna Radu în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod Penal, bazînd-se la adoptarea soluției sale pe un șir de probe verificate de către instanța de apel, și anume: - declarațiile părții vătămate Luca Agafia, care fiind audiată în cadrul primei instanțe, a declarat că, pe Anghel Ion îl cunoaște, fiind căsătorit cu o nepoată de a ei. Pe Țărna Radu și Pavalachi Andrei pentru prima dată i-a văzut în sala de judecată. La data de 29 decembrie 2014 privea televizorul și împletea ciorapi. Cînd a ieșit să pună un lemn pe foc a văzut trei băieți cu fețele acoperite, numai ochii se vedeau și au întrebat unde sunt banii. Ei au intrat în casă prin geamul de la verandă. Geamul l-au stricat, au scos bățul de la ușă. Cînd au intrat s-a auzit un bocănit, ei deodată au strigat „banii”, au apucat-o de după cap și au dat-o jos. Unul a apucat-o de după cap și a început să-i lege mâinile cu scotch la spate și gura. Toți erau încălțați în buți albe. Doi erau cu încălțăminte albă. Un deget a fost rupt și a fost cu dînsul în ghips. Cu degetul în ghips a stat 3 luni. Piciorul a fost julit, dar nu a fost rupt. I-au pus o sacoșă în cap, apoi o pernă peste cap, doi o țineau: unul de la cap, altul de picioare, iar altul a aprins lumina și căuta prin casă. A răscolit prin casă tot pe dos. Unul din ei a ridicat-o și a dus-o în altă cameră ca să le de-a banii și le-a spus, că cu sacoșa în cap nu vede nimic. În casă totul era răscolit. Apoi i-a dezlegat mâinile de la spate și i-a scos de la gură un pic sacoșa și i-a spus, că dacă spune la poliție vin a doua zi seara să o omoare. Au stricat telefonul mobil al ei, 1-au călcat cu piciorul, iar la telefonul fix i-a rupt cablul ca să nu mai sune nicăieri. Era orele 22.00 și pînă la orele 23.00 ei au făcut controlul. Țineau perna pe cap, amenințînd-o că o omoară, dacă nu dă banii. Ei țineau perna ca să nu vadă. Ei nu vorbeau, dar țipau „banii”. Dintr-un cuvînt ea nu putea să-i cunoască după voce cine sunt ei. Ei au găsit 2 fiere de călcat. Au vorbit de el, dar n-au stat asupra ei cu fierul de călcat. Știa că are în casă suma de 1400 - 1500 lei între cuverturi, pentru operație. După aceasta nu a mai găsit banii. Ea a ieșit în drum după ce ei s-au dus. A văzut lumină la Borta Efim și a mers la el. De acolo a telefonat la fratele Sîrghi Petru și i-a spus, că la ea au intrat niște îmbrobodiți și l-a rugat să vină. Apoi a sunat și la Borta Parascovia ce a venit cu nepoții. A plecat la fiică. A mai declarat partea vătămată că, ei erau îmbrobodiți și nu poate să-i recunoască dacă sunt persoanele din sala de judecată. Înainte de acest caz, duminică în prezența lui Anghel Ion i-a împrumutat nepoatei Sava Rodica 100 dolari SUA. Anghel Ion a spus că va aduce banii a doua zi. Anghel Ion venea la el cu Colea. Cînd a fost în spital la ea în vizită a fost sora lui Anghel și cu încă unul, care nu-l cunoaște, care a rugat-o să-l ierte fiindcă are copii. Le-a spus să se ducă că nu iartă pe nimeni. (f.d.194-203, vol. II); - declarațiile martorului Borta Efim, care fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că, pe inculpați nu-i cunoaște. Partea vătămată Luca Agafia este vara lui. Anul trecut, iarna, pe la orele 22.00 - 23.00, Luca Agafia a venit la ei și a spus că au venit niște persoane și au legat-o, i-au pus scotch la gură. El nu 4 a crezut și s-a dus la ea acasă. Totul era întors în casă, hainele pe jos, fereastra de la verandă era stricată și Luca Agafia a spus, că pe acolo ei au intrat. După aceasta a telefonat la frați și au venit. Au început să-i caute dar nu i-au găsit. Luca Agafia a spus, că o doare ceva. I-a spus, că au fost trei persoane, căutau bani dar nu știe ce sumă. I-a spus de scotch la gură, dar de deget nu ține minte. Luca Agafia i-a arătat scotch și telefonul stricat. Ea i-a spus că nu-i cunoaște pe nimeni din persoanele care au intrat. Ea urmează tratament dar nu cunoaște ce fel de tratament. (f.d. 210-211, vol. II); - declarațiile martorului Luca Iurii, care fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că, pe Anghel Ion îl cunoaște. Este căsătorit cu o nepoată de a lui. Pe Pavalachi și Țărna nu-i cunoaște. Luca Agafia este mama lui. Seara de 29 decembrie 2014 el era la Chișinău. Mama lui l-a telefonat și i-a spus, că 3 persoane cu ciorapi pe cap au intrat în casă, au culcat-o la podea și cereau bani. Nu a fost bătută, doar că i-au legat mâinile și gura cu scotch. I-au luat bani din casă în sumă de 1400 lei. A doua zi a venit. Cînd a intrat în casă era tărăboi. În toate 4 camere era răscolit. Avea un deget rupt. În piept și în spate a spus, că o doare. A fost la spital. Era stresată, o durea mâna, pieptul. Înainte de acest caz a fost operată și s- a agravat situația. Ea i-a spus, că bănuiește, că a intrat în casă Anghel Ion, fiindcă el a împrumutat niște bani. A fost telefonat de un verișor de a lui Anghel Ion și l-a rugat, ca să vorbească cu mama ca să-l ierte pe Anghel Ion, că are copii. (f.d. 204- 206, vol. II); - declarațiile martorului Sîrghi Constantin, care fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că-i cunoaște pe inculpați, sunt vecini. În seara cînd s-a întâmplat tragedia, cineva au telefonat la taxi și firma l-a trimis pe el ca să ia comanda. La intrarea în satul Costești, la barul „cociug” a luat 4 persoane. Ei s-au urcat pe bancheta din spate, era noapte și nu i-a văzut. Pe o persoană nu a cunoscut- o, dar pe Anghel, Țărna și Pavalachi i-a cunoscut după poreclă, deoarece locuiesc în vecinătate. S-a îndreptat spre oraș și i-a dus în sectorul Buiucani. Au achitat 3 bancnote de cîte 50 lei. Prietenul lui, Sîrghi Oleg, în acea seară a telefonat și l-a întrebat dacă nu a dus 3 persoane. El i-a răspuns că nu, iar undeva peste 10-15 minute l-a telefonat de la agenție și a luat comanda. După ce i-a dus la Chișinău, 1-a telefonat și i-a spus ce persoane a dus. Sîrghi Oleg i-a spus, că acele persoane au intrat la bunica lui și i-au luat banii. (f.d. 207-209, vol. II); - declarațiile martorului Mereacre Alina, care fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că, pe inculpații Anghel Ion, Țărna Radu și Pavalachi Andrei nu-i cunoaște. Pe Sîrghii Constantin îl cunoaște. Este prietenul ei. Lucrează în s. Costești ca taximetrist. Pe data de 29 decembrie 2014 seara se afla în automobilul de serviciu a lui Sîrghi Constantin. S-au pornit spre oraș din s. Costești. Apoi a telefonat o comandă și s-au întors înapoi. Erau 4 persoane. Se aflau la oprirea „cociug”, în mîna dreaptă la intrarea în s. Costești din partea mahalaua „mojila”. Au 5 întrebat dacă încap toți în spate, deoarece ea era pe banca din față. S-au urcat și au plecat spre oraș. Era seară și fața lor nu a văzut-o, nu a atras atenția la ei. I-au transportat la Buiucani. S-au achitat cu suma de una sută și ceva lei în bancnote de cîte 50 lei. Cu Sîrghi Constantin nu a discutat în privința lor. (f.d. 228-230, vol. II); - declarațiile martorului Borta Gheorghe, care fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că, cu inculpații Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu sunt prieteni. Se ducea în ospeție la Pavalachi Andrei în apartamentul închiriat în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. Coca. Era în apartament cînd a venit poliția, au întrebat cine trăiesc în acest apartament, le-a răspuns că Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu. La indicația poliției l-a telefonat pe Anghel Ion, care în acel moment era în oraș. Ultimul a răspuns, că nu are pentru ce-l căuta poliția. Da el a fost la Luca Agafia cu sora lui Anghel ca să-l ierte pe acesta. (f.d. 213 – 218, vol. II). În același context, instanța de apel a mai conchis că vina inculpaților Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu, mai este demonstrată și prin alte probe, cum ar fi: - procesul-verbal de cercetare la fața locului cu anexarea foto-tabelului din 30.12.2014, prin care este descris locul infracțiunii la domiciliul părții vătămate Luca Agafia, situat în s. Costești, raionul Ialoveni. (f.d. 19, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a obiectului (scotch) ridicat în cadrul cercetării la fața locului și a telefoanelor mobile ridicate de la învinuiți. (f.d. 28, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din data de 14 ianuarie 2015, prin care cele 7 bucăți de hîrtie adezivă scotch și valul de scotch de hîrtie de culoare galbenă ridicate la data de 30 decembrie 2014, în cadrul cercetării la fața locului în gospodăria lui Luca Agafia din s. Costești. (f.d. 29, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 6620 din 31.12. 2014, în privința lui Luca Agafia, potrivit căruia s-a constatat „Leziunea închisă tendonului extensor degetul IV mâna dreaptă, excoriații și echimoze la nivelul feței, echimoză la nivelul cotului drept, excoriație la nivelul genunchiului drept, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune neregulată, posibil în timpul și circumstanțele indicate”. (f.d. 50, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 338/D din 11-17 februarie 2015, în privința lui Luca Agafia, potrivit căruia s-a constatat „excoriații și echimoze la nivelul feței, echimoză la nivelul cotului drept, excoriație la nivelul genunchiului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, ce se califică ca vătămare neînsemnată”. (f.d. 67-68, vol.I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 16 februarie 2015, confirmă informația, că la orele 22:49 data de 29 decembrie 2015, din raza antenei Costești s-a efectuat un apel telefonic de pe numărul de telefon 062138510, ce aparține lui Anghel Ion către numărul 068003004, număr de telefon ce aparține 6 serviciului de taxi local Costești. La fel s-a stabilit, că la data de 28 decembrie 2014 și 29 decembrie 2014 de pe numărul 062138510, ce aparține lui Anghel Ion s-au efectuat mai multe apeluri telefonice către numărul de telefon 069879231, număr de telefon ce aparține lui Țărna Radu. (f.d. 125, vol.I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 05.02.2015, prin care s-a dispus de a recunoaște în calitate de corp delict telefonul mobil a lui Anghel Ion cu numărul de apelare 062138510. (f.d. 193, vol.I); - procesul-verbal de reconstituire a faptei la locul infracțiunii din 06.02.2015, întocmit cu participarea bănuitului Pavalachi Andrei, potrivit căruia bănuitul arată locul comiterii infracțiunii și detaliile infracțiunii comise. (f.d. 222-224, vol.I); - procesul-verbal de confruntare din data de 15.04.2015, între învinuiții Anghel Ion și Pavalachi Andrei, potrivit căruia învinuiții Anghel Ion și Pavalachi Andrei au declarat nu se cunosc între ei, în acea seară nu au fost împreună la locul infracțiunii, nu împreună au cheltuit banii sustrași, nu împreună au chemat taxi și nu împreună au plecat în Chișinău (f.d. 233 -234, vol.I). Astfel, instanța de apel a statuat că în speță dată, este evident faptul că s-a demonstrat intenția inculpaților Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu, de a comite atacul tălhăresc cu scopul sustragerii mijloacelor bănești ale părții vătămate, dat fiind faptul că din declarațiile părții vătămate Luca Agafia, reiese clar că în ziua de 29 decembrie 2014, aproximativ pe la orele 22.00, la domiciliul acesteia aflate în s. Costești, r-nul Ialoveni, au pătruns în casa trei persoane mascate cu cagule în cap și mănuși pe mâini. Totodată, instanța de apel a conchis că faptul ce probează că inculpații au comis atacul tîlhăresc în cauză, se confirmă și prin declarațiile inculpaților Anghel Ion și Pavalachi Andrei, date în calitate de bănuiți, fiind audiați în prezența avocaților, aceștia declarînd că împreună cu Țărna Radu au pătruns în casa părții vătămate Luca Agafia, doborînd-o la podea și legînd mâinile cu scotch, au luat din dulap bani, după ce au părăsit casa, și cu un taxi au mers în sectorul Buiucani, mun. Chișinău, în apartamentul închiriat de aceștia. Obiecții n-au făcut și au semnat procesel-verbale de audiere. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Anghel Ion, Pavalachi Andrei și Țărna Radu, date în cadrul ședinței primei instanțe, dat fiind faptul că inculpatul Anghel Ion, fiind audiat în calitate de învinuit la 06 februarie 2015 a susținut declarațiile date în calitate de bănuit, doar a menționat că la comiterea infracțiunii incriminate a fost de unul singur. Ulterior, la 09 aprilie 2015, fiind audiat suplimentar, a declarat că din satul Costești, r-nul Ialoveni în mun. Chișinău s-a dus la data de 29 decembrie 2014 cu rutieră, unde s-a aflat mai multe zile. Afirmațiile date sunt combătute prin declarațiile martorului Sîrghi Constantin, care fiind angajat în calitate de taximetrist și prestînd serviciile taxi, a luat de la intrarea în sat, de la barul „cociug”, 4 persoane, pe o persoană nu a cunoscut-o, dar pe Anghel Ion, Țărna 7 Radu și Pavalachi Andrei i-a cunoscut după poreclă, deoarece locuiau în vecinătate, i-a dus în sectorul Buiucani, mun. Chișinău, achitîndu-i 3 bancnote de cîte 50 lei. Faptul dat denotă că inculpatul Anghel Ion nu s-a deplasat în ziua de 29 decembrie 2014 cu rutiera în mun. Chișinău, ci seara, cu taxi, după ce împreună cu Țărna Radu și Pavalachi Andrei au comis atacul tâlhăresc. Faptul că pe data de 29 decembrie 2014, seara, a fost comandat serviciul taxi, se confirmă și prin declarațiile martorului Mereacre Alina, care fiind în automobilul împreună cu taximetristul Sîrghi Constantin, a declarat că în sat. Costești, la oprirea „Cociug” s-au urcat 4 persoane și au plecat spre oraș, i-au transportat în sectorul Buiucani. S-au achitat cu suma de una sută și ceva lei in bancnote de cite 50 lei. În contextul dat, instanța de apel a reținut procesul-verbal de reconstituire a faptei la locul infracțiunii din 06 februarie 2015, unde inculpatul Pavalachi Andrei a explicat că la 29 decembrie 2014, noaptea, el fiind împreună cu Anghel Ion și Țărna Radu la poarta părții vătămate, personal a sărit gardul, a scos zăvorul de la poartă, apoi au intrat ceilalți doi, adică Anghel Ion și Țărna Radu, au mers la casă, Anghel Ion i-a spus să intre peste fereastră spartă de la balcon pentru să deschidă ușa și așa au pătruns în casă. Instanța de apel a mai apreciat critic și declarațiile lui Pavalachi Andrei, care fiind audiat suplimentar în calitate de învinuit, a menținut declarațiile în calitate de bănuit, precizînd doar faptul că infracțiunea a fost comisă doar împreună cu Anghel Ion, fără participarea a lui Țărna Radu, or, ulterior, conform procesului-verbal de confruntare din 15 aprilie 2014, între Anghel Ion și Pavalachi Andrei, ultimul declara că a participat singur la comiterea atacului tâlhăresc. În acest sens, instanța de apel a considerat că modificarea declarațiilor inculpatului Pavalachi Andrei sunt înaintate în scopului absolvirii inculpaților Țărna Radu și Anghel Ion de răspundere penală, or, aceste declarații contravin declarațiilor părții vătămate, care a indicat că la domiciliul acesteia au pătruns și au solicitat bani anume trei persoane. La fel, instanța de apel a mai reținut ca probă ce confirmă că inculpații toți trei au participat la comiterea infracțiunii incriminate, informația prezentată de SA „Orange”, potrivit căreia de pe numărul de telefon 062138510, care aparținea lui Anghel Ion, în perioada de timp 27.12.2014 pînă la 13.01.2015, s-au înregistrat mai multe apeluri telefonice. La data de 29.12.2014, numărul dat de la orele 15.49 începe să activeze în raza antenelor din satul Costești, r-nul Ialoveni. La orele 22.49, data de 29.12.2014 din raza antenei Costești, r-nul Ialoveni s-a efectuat un apel telefonic către numărul 068003004 - număr de telefon care aparține serviciul taxi din localitatea Costești. La data de 28.12.2014 și 29.12.2014 de pe numărul dat de telefon s-au efectuat mai multe apeluri telefonice către numărul de telefon 069879231, număr de telefon ce aparține lui Țărna Radu. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a stabilit că atacul tâlhăresc a fost comis în urma înțelegerii prealabile dintre inculpații Anghel Ion, Pavalachi Andrei 8 și Țărna Radu, provocînd cauzarea de vătămări corporale părții vătămate Luca Agafia, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 338/D din 17 februarie 2015, potrivit căruia la Luca Agafia s-a constatat „excoriații și echimoze la nivelul feței, echimoză la nivelul cotului drept, excoriație la nivelul genunchiului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur ce se califică ca vătămare neînsemnată”. Instanța de apel a considerat că au fost prezentate probe concludente și pertinente privind comiterea atacului tâlhăresc de către inculpați în urma înțelegerii prealabile, la propunerea lui Anghel Ion, fapt confirmat prin declarațiile lui Pavalachi Andrei, date în calitate de bănuit la 04 februarie 2015, care a susținut că în trei s-au primblat prin sat și discutînd între ei, se gîndeau de unde să ia niște bani și Anghel Ion a zis că știe precis că bunica soției lui care locuiește lîngă școală nr.2 din sat, are bani. În acest sens, instanța de apel a remarcat și afirmațiile părții vătămate Luca Agafia, care a declarat că înainte de acest caz, duminică în prezența lui Anghel Ion i-a împrumutat nepoatei Sava Rodica 100 dolari SUA. Prin urmare, Anghel Ion știind cu certitudine că partea vătămată Luca Agafia are mijloace bănești la domiciliul său, a comunicat despre faptul dat lui Pavalachi Andrei și Țărna Radu Valentin, în urma căruia aceștia au decis în comun sustragerea acestor bani pentru folosință proprie. Mai mult ca atît, instanța de apel a menționat că inculpatul Anghel Ion îi era dator lui Luca Agafia cu 100 dolari SUA, care a împrumutat de la ultima fiind împreună cu soția lui, urmînd să restituie a două zi, însă, nedispunînd de mijloace bănești pentru restituie, a hotărât să comită infracțiune. În speță, instanța de apel a fixat că a avut loc amenințare cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Acest fapt se datorează prezenței scotchului, care a fost perceput de partea vătămată Luca Agafia ca un pericol pentru sănătatea și viața ei, cu atît mai mult, că însăși partea vătămată a declarat că „inculpații au apucat-o de după cap și au dat-o jos, ... i-au pus o sacoșă în cap, apoi o pernă peste cap, doi o țineau: unul de la cap, altul de picioare, iar altul a aprins lumina și căuta prin casă...”. Prin urmare, partea vătămată a conștientizat caracterul ilicit al acțiunii făptuitorilor, însă, în virtutea amenințării aplicate asupra ei și anume fiind legată cu scotch de mână, pusă sacoșă în cap, aceasta a fost lipsită de libertatea de acțiune, dat fiind faptului că a fost doborîtă la podea, fiind constrânsă să comunice unde se află banii în casă. Faptul prezenței scotchului la atacul tîlhăresc, este demonstrat prin procesul- verbal de cercetare a obiectului (scotch) ridicat în cadrul cercetării la fața locului și ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din data de 14 ianuarie 2015, prin care cele 7 bucăți de hîrtie adezivă scotch și valul de scotch 9 de hîrtie de culoare galbenă ridicate la data de 30 decembrie 2014, în cadrul cercetării la fața locului în gospodăria a Luca Agafia din s. Costești. Totodată, instanța de apel a conchis că sunt nefondate afirmațiile avocatului Rudenco Mihail că vinovăția lui Anghel Ion în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost dovedită, deoarece ceilalți doi inculpați nu au confirmat că Anghel Ion a participat la atacul tîlhăresc. În acest sens, instanța de apel a remarcat că, afirmațiile date sunt combătute prin materialele cauzei penale, prin declarațiile inculpatului Pavalachi Andrei, care în cadrul urmăririi penale a declarat că Anghel Ion a participat la comiterea infracțiunii, cu atît mai mult că însăși inculpatul Anghel Ion, fiind audiat în calitate de bănuit la 03 februarie 2015, și în calitate de învinuit la 06 februarie 2015, fiind asistat de avocat, a declarat că a comis atacul tâlhăresc. La fel, instanța de apel a respins afirmațiile apărătorului care susține că partea vătămată a dat declarații contradictorii, nefiind clar cîte persoane au pătruns în gospodăria acesteia. Astfel, atît în cadrul urmăririi penale, cît și în prima instanță, partea vătămată Luca Agafia a declarat că în domiciliul acesteia au pătruns trei persoane cu măști pe față, ceea ce denotă evident că partea vătămată nu poate să recunoască pe inculpați, deoarece aceștia au fost mascați, mai mult ca atît, ea a fost doborîtă la podea. Instanța de apel a stabilit că este neîntemeiat și faptul invocat de avocat precum că martorul Sîrghi Constantin nu i-a recunoscut pe inculpați, or, potrivit declarațiilor martorului Sîrghi Constantin, în cadrul ședinței primei instanțe, acesta a indicat că pe Anghel Ion, Țărna Radu și Pavalachi Andrei i-a cunoscut după poreclă, deoarece locuiesc în vecinătate. Referitor la declarațiile martorului Luca Iurii, pe care apărătorul Rudenco Mihail le consideră că acestea urmează a fi apreciate critic de către instanță pe motiv că este rudă cu partea vătămată, instanța de apel a reținut că aceste declarații nu pot fi excluse ca probă, deoarece partea vătămată Luca Agafia deși este mama martorului în cauză, ultimul a declarat sub jurămînt că a doua zi, cînd a intrat în casă era tărăboi, în toate 4 camere era răscolit, partea vătămată avea un deget rupt. Aceste declarații se confirmă în coroborare cu alte probe, ca procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30 decembrie 2014 și foto-tabelul, din care se vede clar că în casa părții vătămate este o dezordine, dulapurile deschise, hainele aruncate. Faptul invocat de martorul Luca Iurii că partea vătămată avea un deget rupt se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr. 6620 din 31.12. 2014, prin care s-a constatat la Luca Agafia „Leziunea închisă tendonului extensor degetul IV mîna dreaptă, excoriații și echimoze la nivelul feței, echimoză la nivelul cotului drept, excoriație la nivelul genunchiului drept, care au fost produse prin acțiunea traumatic a unui obiect contodent dur cu suprafața de interacțiune neregulată, posibil în timpul și circumstanțele indicate”. 10 Referitor la declarațiile martorului Borta Gheorghe, care nu a susținut declarațiile sale în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a relatat că declarațiile acestuia se referă mai mult la circumstanțele reținerii inculpaților, dar nu la circumstanțele faptei comise de ultimii, din care considerent, instanța de apel nu le- a considerat atît de importante, dar nici nu le-a negat. Totodată, instanța de apel a constatat că este nejustificată și neîntemeiată opinia și solicitarea avocaților Rudenco Mihail și Crețu Nadejda care au pledat pentru achitarea inculpaților Anghel Ion și Țărna Radu pe motiv că fapta nu a fost comisă de ultimii, or, din materialele cauzei, în coroborarea cu probele sus menționate, s-a demonstrat participarea atît a lui Anghel Ion, cît și a lui Țărna Radu la comiterea atacului tîlhăresc, săvîrșit asupra părții vătămate Luca Agafia. La fel, instanța de apel a respins argumentul apărătorului Crețu Nadejda, care a indicat că prin declarațiile martorilor nu se confirmă direct că Țărna Radu ar fi comis crima imputată. În contextul dat, a remarcat că atît în cadrul urmăririi penale, cît și în prima instanță, inculpatul Țărna Radu nu a putut să comunice unde pe data de 29 decembrie 2014 s-a aflat și ce a făcut. Tot aici, instanța de apel a reținut că inculpatul, fiind audiat în calitate de bănuit, la întrebarea organului de urmărire penală dacă a mers vreo dată cu taxiul din s. Costești în mun.Chișinău, a declarat că a fost doar o dată în anul 2013 la secția de pașapoarte. Acesta afirmație, instanța de apel a constatat că nu corespunde adevărului, de vreme ce prin declarațiile taximetristului Sîrghi Constantin se confirmă că la 29 decembrie 2014, a transportat pe inculpatul Țărna Radu din s. Costești în sectorul Buiucani, mun. Chișinău. În privința pedepsei aplicate, instanța de apel a conchis că prima instanță corect s-a condus de prevederile art. 7, 61 alin. (1), (2) Cod penal și de cerințele art. 75 Cod penal, anume că inculpații se învinuiesc de comiterea unei infracțiuni grave și anterior nu au fost atrași la răspundere penală. Circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite. Deși, acuzatorul de stat la stabilirea circumstanțelor agravante a reținut săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică și săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată, instanța de apel a subliniat ca fiind justificată și întemeiată soluția primei instanțe care la examinarea cauzei nu a constatat careva circumstanțe agravante în privința inculpaților, or, în acest sens acuzatorul nu a prezentat probe. Totodată, instanța de apel a menționat că faptul invocat de apărătorul Crețu Nadejda precum că circumstanțele atenuante în privința inculpatului Țărna Radu servesc anume caracteristica pozitivă, faptul că anterior nu a fost judecat și are loc permanent de trai, ține nemijlocit doar de personalitatea inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Inculpatul Anghel Ion cu avocatul său Mîrzîncu Aurelia, care indicînd temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și 11 pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Anghel Ion să fie achitat, din motiv că fapta inculpatului nu a fost comisă de inculpat, invocînd că: - în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, motiv care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal; - instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului și avocatului său, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate, prevăzută de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod procedură penală; - atît sentința primei instanțe cît și decizia instanței de apel sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult ca atît prima instanță cît și instanța de apel au examinat cauza unilateral; - instanțele inferioare nu au reținut că inculpatul Pavalachi Andrei a recunoscut că de fapt el a comis singur și că nu a amenințat-o pe partea vătămată cu fierul de călcat. Mai mult ca atît și nici partea vătămată nu a declarat acestea, fiind niște invenții ale organului de urmărire penală; - nu s-a luat în considerație nici faptul că partea vătămată numai bănuiește că la comiterea tîlhăriei ar putea fi implicat Anghel Ion, deoarece el anterior a văzut cum i-a împrumutat nepoatei Sava Rodica 100 dolari SUA; - din cumulul de probe existente nu există nici măcar o dovadă că inculpatul Anghel Ion a comis actul de tîlhărie în afară de bănuielile părții vătămate. Toți martorii acuzării nu au arătat nimic concret, ori nimeni nu a fost martorul direct la comiterea infracțiunii; - verificând probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în prima instanță, instanța de apel nu le-a dat o apreciere cuvenită; - toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului conform art. 8 Cod de procedură penală; - careva probe prezentate de partea acuzării și examinate în cadrul sedințelor de judecată care ar confirma vinovăția lui Anghel Ion în comiterea infracțiunii de tîlhărie nu au fost identificate. 6.2. Avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Țărna Radu, care indicînd temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Țărna Radu să fie achitat, invocînd că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; 12 - circumstanțele de fapt stabilite de prima instanță se contrazic declarațiilor părții vătămate în faza de urmărire penală și circumstanțelor de fond stabilite de instanța de apel; - partea vătămată în declarațiile sale nu recunoaște pe Țărna Radu că a participat la săvârșirea infracțiunii. La fel, Pavalachi Andrei, care este la fel condamnat pe acest dosar, a indicat atât la urmărirea penală, cît și la instanța de fond și de apel, că infracțiunea în cauză a fost săvârșită de el singur. Și a confirmat că Țărna Radu nu a participat la săvîrșirea infracțiunii. Mai mult, Pavalachi Andrei, a descris cum a comis crima. La fel și toți martorii interogați, nu au indicat la Țărna Radu. - la examinarea tuturor probelor și materialelor cumulate la materialele cauzei penale, cît și argumentele pe care se bazează instanța de apel privind învinuirea lui Țărna Radu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, nu s-a dovedit cu argumente și probe pertinente, concludente și utile vinovăția acestuia. Țărna Radu nu a participat la comiterea infracțiunilor incriminate, probele prezente în materialele cauzei nu dovedesc vinovăția lui; - nu sunt prezentate dovezi directe cum ar fi urmele la locul infracțiunii, identificarea impresiunilor papilare (digitale, palmare, plantare), identificarea obiectelor creator de urme, aflarea locului lui după identificarea celulelor antenei de telefon, etc., astfel nefiind administrate probe conform art. 93 Cod de procedură penală; - simpla prezumție că ar fi putut săvîrși infracțiunea fără a prezenta dovezi relevante nu poate fi apreciată drept circumstanță hotărîtoare pentru recunoașterea vinovăției sale și condamnarea acestuia. Ori nu s-a constatat prin nici o probă prezența la acea oră în acel loc al comiterii infracțiunii a inculpatului, faptul înțelegerii prealabile ale tuturor figuranților în dosar, repartizarea rolurilor între ei, sau orice altă implicare a lui la comiterea tîlhăriei.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din considerentul că activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decît cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei, și că hotărîrea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile condamnaților au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate și respectiv recursul este vădit neîntemeiat. 13

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține că, potrivit textului recursurilor ordinare declarate, inculpatul Anghel Ion cu avocatul său Mîrzîncu Aurelia invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că „instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, iar avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Țărna Radu invocă temeiurile de recurs stipulate în art. 427 alin. (1) pct. 8), 10), 12) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurenților nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentînd în acest context următoarele. 8.1. În privința criticilor ambilor recurenți, prin care aceștia manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, aceștia indicînd că „atît sentința primei instanțe cît și decizia instanței de apel sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult ca atît prima instanță cît și instanța de apel au examinat cauza unilateral; verificând probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în prima instanță, instanța de apel nu le-a dat o apreciere cuvenită; la examinarea tuturor probelor și materialelor cumulate la materialele cauzei penale, cît și argumentele pe care se bazează instanța de apel privind învinuirea lui Țărna Radu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, nu s-a dovedit cu argumente și probe pertinente, concludente și utile vinovăția acestuia. Țărna Radu 14 nu a participat la comiterea infracțiunilor incriminate, probele prezente în materialele cauzei nu dovedesc vinovăția lui”, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că acestea nu constituie temei de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. 8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Anghel Ion cu avocatul său Mîrzîncu Aurelia: Cît privește alegațiile recurentului, precum că „în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, motiv care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal,”, care cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și contravin materialelor dosarului, or din cumulul de probe descris în pct. 14-20 a deciziei instanței de apel (f.d. 88-91, vol. III), indicat și în pct. 5 a prezentei decizii, rezultă că ambele instanțe ierarhic inferioare au reținut corect că în acțiunile inculpatului Anghel Ion sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, analizate și desfășurate detaliat de instanța de apel în pct. 32-34 (f.d. 94, vol. III), motivare ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar. În privința criticilor recurentului, precum că „instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului și avocatului său, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate, prevăzută de art. 427 alin.(1) pct.8) Cod procedură penală”, Colegiul penal atestă că acestea cad sub incidența pct. 6) art. 427 Cod de procedură penală, nu în pct. 8), după cum se invocă în recurs, totodată se reține că aceste critici sunt declarative, nefiind indicat asupra cărui motiv nu s-a expus instanța de apel și ce alte încălcări ar fi fost comise de instanțele ierarhic inferioare, or din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că aceasta în pct. 28-41 a deciziei (f.d. 92-96, vol. III), conform art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate. La fel, ce ține de motivele invocate de recurent, ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că „instanțele inferioare nu au reținut că inculpatul Pavalachi Andrei a recunoscut că de fapt el a comis singur și 15 că nu a amenințat-o pe partea vătămată cu fierul de călcat. Mai mult ca atît și nici partea vătămată nu a declarat acestea, fiind niște invenții ale organului de urmărire penală; nu s-a luat în considerație nici faptul că partea vătămată numai bănuiește că la comiterea tîlhăriei ar putea fi implicat Anghel Ion, deoarece el anterior a văzut cum i-a împrumutat nepoatei Sava Rodica 100 dolari SUA; din cumulul de probe existente nu există nici măcar o dovadă că inculpatul Anghel Ion a comis actul de tîlhărie în afară de bănuielile părții vătămate. Toți martorii acuzării nu au arătat nimic concret, ori nimeni nu a fost martorul direct la comiterea infracțiunii; toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului conform art.8 Cod de procedură penală; careva probe prezentate de partea acuzării și examinate în cadrul sedințelor de judecată care ar confirma vinovăția lui Anghel Ion în comiterea infracțiunii de tîlhărie nu au fost identificate.”, Colegiul penal subliniază că acestea reprezintă o opinie subiectivă a recurentului și nu pot fi acceptate, or, după cum rezultă din materialele cauzei, și anume din conținutul sentinței primei instanțe (f.d. 242-244, vol. II) și a deciziei instanței de apel, pct. 14-20 (f.d. 88-91, vol. III), au fost descrise și apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenție și veridicității, suficiente probe care prin coroborare dovedesc vinovăția inculpatului Anghel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal și exclud orice dubii în probarea învinuirii. Totoadă, instanța de recurs subliniază că inculpatul Anghel Ion singur a recunoscut săvîrșirea faptei, în timpul audierii sale în calitate de bănuit, în prezența apărătorului Pascaru Valeriu (f.d. 190, vol. I), susținîndu-și aceste declarații la audierea în calitate de învinuit (f.d. 197, vol. I), despre ce instanța de apel menționează just în decizia sa la pct. 28 (f.d.93 vol. III), totodată faptul participării inculpatului Anghel Ion la săvîrșirea infracțiunii fiind confirmat prin declarațiile din prima instanță a martorului Sîrghi Constantin (f.d. 207-209, vol. II) și a inculpatului Pavalachi Andrei date în calitate de bănuit din 04 februarie 2015 (f.d. 220 – 221, vol. I), unde acesta declară că a săvîrșit infracțiunea împreună cu Anghel Ion și Țărna Radu, declarații repetate de acesta și în procesul reconstituirii faptei de la locul infracțiunii din 05 februarie 2015 (f.d. 222-224, vol. I), susținîndu-le și prin declarațiile date în calitate de învinuit din 06 februarie 2015 ( f.d. 228, vol. I), toate fiind date în prezența apărătorului Saponari Tatiana, în intervale de timp diferite, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente, nu se identifică de instanța de recurs ordinar, iar faptul modificării ulterioare în prima instanță a declarațiilor inculpaților Anghel Ion și Pavalachi Andrei, au fost apreciate critic corect de instanța de apel, ca fiind o încercare de eschivare a inculpaților Anghel Ion și Țărna Radu de răspundere penală, motivînd just această poziție în pct. 28-34 a deciziei sale (f.d. 92-94, vol. III), iar instanța de recurs nu identifică prezența cărorva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente și pentru a evita 16 repetări inutile, Colegiul penal le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 8.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Țărna Radu. Ce ține de temeiurile invocate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal statuează că din conținutul recursului declarat de recurent, nu se identifică nici un argument în privința confirmării temeiurilor invocate, la fel, în urma examinării materialelor cauzei, nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestor temeiuri de recurs și ar constitui motiv de casare, astfel acestea sunt indicate pur declarativ și neîntemeiat, iar instanța de apel corect în decizia sa, pct. 13 (f.d. 88, vol. III), a menținut încadrarea juridică de către prima instanță a acțiunilor inculpaților, inclusiv și a lui Țărna Radu în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal și totodată în pct.43-49 din decizie (f.d. 96 - 97, vol. III), just a reținut că prima instanță la aplicarea pedepsei inculpaților s-a condus de criteriile de individualizare prevăzute la art. 7, 75, 76, 77 Cod penal și li-a aplicat o pedeapsă echitabilă la minimul sancțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, ce va duce la atingerea scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal. La fel, cît privește motivul invocat de recurent, precum că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal notează că acesta cade sub incidența temeiului prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă în urma cercetării materialelor cauzei nu se confirmă, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată corect a menținut sentința fără modificări și decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, descrise în pct. 13-49 a deciziei atacate (f.d. 88-98, vol. III). În același context, în privința motivului invocat de recurent, precum că „circumstanțele de fapt stabilite de prima instanță se contrazic declarațiilor părții vătămate în faza de urmărire penală și circumstanțelor de fond stabilite de instanța de apel”, Colegiul penal atestă că este declarativ și nefundamentat pe careva date concrete din materialele cauzei, or din conținutul sentinței (f.d. 241, vol. II), a deciziei instanței de apel (f.d. 85, vol. III), rezultă că circumstanțele constatate sunt aceleași și acestea corect au fost stabilite în baza cumulului de probe administrat la 17 faza de urmărire penală, cercetat în prima instanță și verificat în instanța de apel, descris și în pct. 5 a prezentei decizii, apreciat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală de ambele instanțe ierarhic inferioare și nu numai în temeiul declarațiilor părții vătămate de la faza de urmărire penală după cum invocă recurentul. Totodată, analizînd criticile recurentului, ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură penală, sub aspectul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, indicînd în acest sens, precum că „partea vătămată în declarațiile sale nu recunoaște pe Țărna Radu că a participat la săvârșirea infracțiunii. La fel, Pavalachi Andrei, care este la fel condamnat pe acest dosar, a indicat atât la urmărirea penală, cît și la instanța de fond și de apel, că infracțiunea în cauză a fost săvârșită de el singur. Și a confirmat că Țărna Radu nu a participat la săvîrșirea infracțiunii. Mai mult, Pavalachi Andrei, a descris cum a comis crima. La fel și toți martorii interogați, nu au indicat la Țărna Radu; nu sunt prezentate dovezi directe cum ar fi urmele la locul infracțiunii, identificarea impresiunilor papilare (digitale, palmare, plantare), identificarea obiectelor creator de urme, aflarea locului lui după identificarea celulelor antenei de telefon etc, astfel nefiind administrate probe conform art. 93 Cod de procedură penală; simpla prezumție că ar fi putut săvîrși infracțiunea fără a prezenta dovezi relevante nu poate fi apreciată drept circumstanță hotărîtoare pentru recunoașterea vinovăției sale și condamnarea acestuia. Ori nu s-a constatat prin nici o probă prezența la acea oră în acel loc al comiterii infracțiunii a inculpatului, faptul înțelegerii prealabile ale tuturor figuranților în dosar, repartizarea rolurilor între ei, sau orice altă implicare a lui la comiterea tîlhăriei.”, Colegiul penal conchide că acestea reprezintă o interpretare proprie a recurentului și nu pot fi acceptate, or din materialele cauzei rezultă că instanțele ierarhic inferioare corect au constatat prezența tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, în acțiunile lui Țărna Radu, or participarea acestuia la săvîrșirea infracțiunii respective a fost dovedită prin declarațiile lui Pavalachi Andrei de la urmărirea penală, care fiind audiat în calitate de bănuit (f.d. 220, verso, vol. I), a declarat că a săvîrșit infracțiunea împreună cu Anghel Ion și Țărna Radu, declarații ce li-a menținut și în procesul reconstituirii faptei la locul infracțiunii (f.d. 221, verso, vol. I), susținute și la audierea acestuia în calitate de învinuit (f.d. 228, vol. I), toate aceste acțiuni procesuale fiind desfășurate în prezența apărătorului Saponari Tatiana, ce se confirmă prin semnătura acestuia pe actele procedurale respective (f.d. 221, 222, verso, 228, verso, vol. I) și sunt în coroborare cu declarațiile martorului Sîrghi Constantin (f.d. 207-209, vol. II), care a declarat că i-a recunoscut pe Țărna Radu, Pavalachi Andrei și Anghel Ion în seara zilei de 29 decembrie 2014, cînd i-a dus cu taxiul din s. Costești, r-nul Ialoveni în or. Chișinău, iar faptul schimbării declarațiilor de către Pavalachi Andrei în prima instanță, unde acesta a declarat că a săvîrșit fapta de unul singur, a fost apreciat corect de instanța da apel că fiind o metodă de a duce 18 instanța de judecată în eroare și a absolvi pe inculpații Anghel Ion și Țărna Radu de răspunderea penală, or, declarațiile ulterioare din instanța de judecată a acestuia, precum și declarațiile celorlați inculpați contravin probelor administrate la faza de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate de instanța de apel, descrise și în pct. 5 a prezentei decizii, apreciate și analizate argumentat și detaliat în pct. 28- 41 a deciziei instanței de apel (f.d.92-97, vol. III), care prin coroborare confirmă incontestabil participarea tuturor celor trei inculpați la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către prima instanță și instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Anghel Ion cu avocatul său Mîrzîncu Aurelia și de către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Țărna Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe Anghel Ion Grigorii, Țărna Radu Valentin, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 19