ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.07.2017

1ra-1056/2017 — art. 201/1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
19.07.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201/1 alin. 4 CP
Temei legal
fără a invoca nici un temei prevăzut de art. 427 alin. 1 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1056/2017 — art. 201/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1056/2017

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpata Șavga Inga, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă

din 11 noiembrie 2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

23 martie 2017, în cauza penală privind-o pe

Șavga Inga Xxxx, născută la xxxxxxx, originară și

domiciliată în r-nul xxxxx, s. xxxx, str. xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art.

3641 Cod de procedură penală, Șavga Inga a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 201¹ alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea acesteia

într-un penitenciar pentru femei de tip închis.

Acțiunea civilă intentată de către acuzatorul de stat, a fost admisă, fiind

dispusă încasarea din contul lui Șavga Inga în beneficiul statului prejudiciul cauzat

în sumă de 873 lei.

data de 22.07.2016, în jurul orei 13:00, aflându-se la domiciliul situat în s. xxxx, r-

nul xxxx, în cadrul unui conflict între ea și concubinul său, Jardan Victor, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul aplicării violenței fizice față de

concubin, intenționat i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu pumnul în regiunea

feței, după care cu o tigaie din fontă, i-a aplicat o lovitură în regiunea capului.

1

Ca rezultat a loviturilor aplicate, la 22.07.2016 ora 20:30 a survenit decesul

lui Jardan Victor.

În baza raportului de expertiză medico-legală nr.090 din 08.08.2016 s-a

concluzionat că moartea lui Jardan Victor a survenit la 22.07.2016, în rezultatul

traumei cranio – cerebrale închise. Vătămările sus menționate au fost produse prin

acțiunea traumatică cu un corp contondent, cu 6-8 ore până la deces și sunt în

legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală

gravă.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatei Șavga Inga în baza

prevederilor art. 201¹ alin. (4) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea

intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de către un membru al familiei

asupra altui membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății soldată cu decesul victimei.

Inga, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri și reexaminarea expertizei, invocând că nu a săvârșit nici o infracțiune,

concubinul său s-a lovit la cap în alte circumstanțe neștiute de ea.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței.

stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au

fost apreciate just, fiind încadrate acțiunile inculpatei Șavga Inga în baza

dispozițiilor art. 201¹ alin. (4) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind eronate argumentele inculpatei

precum că nu l-a lovit pe concubin, că a recunoscut vina deoarece era în stare de

șoc și avocatul i-a promis că nu v-a primi o pedeapsă privativă de libertate, din

motiv că legiuitorul a condiționat judecata pe baza probelor administrate în cadrul

procedurii pre-judiciare prin: recunoașterea de către inculpată în totalitate a

faptelor incriminate și nedorința de a fi administrate probe noi. În acest sens

instanța de apel a menționat că inculpata Șavga Inga a recunoscut fapta și

încadrarea juridică a acesteia în rechizitoriu, asupra cărora nu a avut obiecții,

fiindu-i explicate consecințele, mai mult instanța de apel a specificat că cererea cu

solicitarea de a fi judecată cauza în procedură simplificată a fost întocmită de

inculpată și a fost pusă în discuție, inculpata fiind întrebată dacă susține cererea

dată, aceasta confirmând că o susține pe deplin.

Totodată, instanța de apel nu a intervenit în sentința primei instanțe, nici în

partea stabilirii pedepsei inculpatei Șavga Inga, concluzionând că la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă aplicată inculpatei, s-a ținut cont de toate

2

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, fiindu-i

aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Asupra acțiunii civile, instanța de apel a menționează că soluția primei

instanțe este una corectă.

Șavga Inga, care fără a invoca nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită să fie achitată și indică următoarele argumente:

- nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii imputate;

- nu a săvârșit nici o infracțiune, victima a suferit leziuni corporale în

circumstanțe neștiute de ea;

- ei îi poate fi înaintată învinuirea doar pentru ducerea în eroare a poliției

care a venit la fața locului;

- este mamă a 6 copii.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece nu întrunește cerințele de formă și

conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală, or recurentul nu a

argumentat ilegalitățile hotărârii atacate și nu a invocat în ce constă problema de

drept de importanță generală abordată pe cauza în speță.

Mai mult, invocă că cauza a fost examinată în procedura simplificată

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar recurenta nu putea să invoce că

infracțiunea nu a fost comisă de ea, ca temei de recurs.

raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

3

La caz, Colegiul penal reține că recurenta nu invocă nici un temei de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar din textul recursului

declarat rezultă că recurenta își manifestă dezacordul cu constatarea instanțelor de

judecată privind vinovăția acesteia, ea invocând că este nevinovată și că nu a comis

acțiunile incriminate ei, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală, sub aspectul că nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens, cu referire la alegațiile recurentei descrise la pct. 6 a prezentei

decizii, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate, or instanța de apel în decizia

sa (f.d. 74-77, vol. II), corect a conchis că sentința primei instanțe urmează a fi

menținută, cu respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpată, deoarece

cauza în prima instanță a fost judecată în procedura simplificată, la cererea

inculpatei (f.d. 16, vol. II), cu respectarea cerințelor art. 3641 Cod de procedură

penală, acesteia fiindu-i explicată esența acestei proceduri, drepturile și obligațiile

ei, precum și urmările acesteia, fapt confirmat prin declarațiile ei din ședința de

judecată a primei instanțe (f.d. 24, vol. II). Totodată, vinovăția acesteia în

săvârșirea faptei incriminate în rechizitoriu a fost reținută ca fiind confirmată pe

deplin prin probe suficiente, administrate de organul de urmărire penală, apreciate

just de către instanțele de judecată prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar argumentele

instanțelor ierarhic inferioare aduse în motivarea soluției adoptate, în virtutea

corectitudinii lor se acceptă și se însușesc de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

La fel, Colegiul penal mai invocă că împotriva sentinței adoptate de prima

instanță în urma judecării în procedura simplificată părțile pot exercita calea de

atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul

neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate, aceeași

regulă aplicându-se și în cazul contestării acestor hotărâri judecătorești cu recurs

ordinar.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

4

deoarece soluția adoptată de instanțele de judecată, este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpata Șavga Inga,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017,

în cauza penală privind-o pe Șavga Inga Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-10
0,95
1ra-1202/2018 — art. 326 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1202/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2017-08-17
0,94
1ra-980/2017 — Art. 201 1 alin. 3 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-980/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 19 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Ursache Petru, judecători: Toma Nadejda şi Timofti Vladimir, examinând admisibilitatea în pri
CSJ 2017-08-03
0,94
1ra-800/2017 — art. 190 al.2 lit. c, art. 287 al. 2 lit. b, art. 151 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-800/2017 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Alerguş Constantin, Nicola
CSJ 2017-08-25
0,94
1ra-1000/2017 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1000/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte: Petru Ursache, Judecători: Nadejda Toma, Vladimir Timofti, examinând admi
CSJ 2019-08-30
0,94
1ra-1386/19 — art. 201/1 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1386/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 august 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boico V
Sursă