1ra-1000/2017 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-1000/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache,

Judecători: Nadejda Toma, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul

Violeta Sîrbu în numele inculpatului Morari Igor și de inculpat, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 ianuarie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, în cauza penală în privința

lui

Morari Igor XXX, născut la XX XXX

XXX, originar din XXX, str. XXX, ap.

X, domiciliat XXX, str. XXX XXX

XXX X, ap. XX.

Termenul de examinare al cauzei:

C O N S T A T Ă :

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură

penală, Morari Igor XXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și cu aplicarea art. 364/1 cod de procedură penală

și 82 alin. (2) Cod penal i s-a stabilit definitiv pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă s-a admis integral și s-a dispus încasarea de la Morari Igor în

contul ,,R&A Service” SRL suma de 22 963 ( douăzeci și două mii nouă sute șaizeci

și trei) lei 80 bani cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

pînă la 09.10.2015, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber,

din sediul SRL ,,R&A Service”, care era situat pe str. Petricani 21, mun. Chișinău, a

sustras trei carduri de alimentare cu combustibil pentru automobile, ulterior de pe

contul acestora a sustras motorină în volum de 1456,17 litri, cauzând ,,R&A

Service”SRL daune materiale în proporții considerabile în sumă de 22963 lei 80 bani.

1

Fapta a fost încadrată în prevederile art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

3.1. Avocata Violeta Sîrbu în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care să-i fie stabilită inculpatului o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cererii declarate, apărarea a invocat că, la stabilirea pedepsei,

instanța nu a luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, s-a căit sincer, a colaborat cu organul de

urmărire penală, nu s-a eschivat de la organul de urmărire penală, instanța de judecată

a pronunțat o sentință de condamnare cu închisoare pe un termen de 2 ani și 8 luni pe

care o consideră prea aspră.

În ședința de judecată inculpatul a recunoscut că a realizat incorectitudinea

acțiunilor sale și a promis că nu v-a mai săvârși în viitor alte infracțiuni. Circumstanțele

enunțate mai sus denota faptul că inculpatul deja se afla pe calea corijării și nu era

necesară aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea pe care o merita.

Apărarea a considerat că prin hotărârea instanței de fond inculpatului i-a fost

stabilită o pedeapsă inechitabilă, instanța ignorând prevederile legii prin care aceasta

are scop restabilirea echității sociale. Totodată a aplicat o pedeapsă prea aspră în

privința unei persoane, care până la aplicarea pedepsei de către instanța de judecată a

dat dovadă de corectarea sa.

3.2. Inculpatul, care a solicitat examinarea cauzei de la început, indicând că

sentința de condamnare este bazată pe presupuneri, iar dovezile reale care

demonstrează nevinovăția lui, au fost suspendate. Au fost scoase de sub urmărirea

penală persoane care într-adevăr au comis infracțiunea.

pronunțată integral la 13 aprilie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că instanța de fond corect

a stabilit pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul individualizării pedepsei

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art.

75 alin. (1) Cod penal.

Referindu-se la criticile apărării, precum că pedeapsa stabilită inculpatului este

prea aspră, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate din considerentul că aceasta

este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea

daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuiază sau agravează răspunderea, și

anume, la caz trebuia să fie luată în vedere că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție

directă, inculpatul nu era la prima sa condamnare. Împrejurările date au evidențiat

faptul că, inculpatul nu se afla pentru prima dată pe banca de acuzați, fiind anterior în

conflict cu legea, iar la momentul comiterii infracțiunii avea antecedente penale

2

nestinse. Drept urmare, inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă pentru recidivă de

infracțiuni în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal, deoarece instanța de apel

a conchis că acesta nu a tras concluziile necesare din condamnările precedente, fiind

absolut necesară izolarea acestuia de societate.

Totodată s-a menționat că prin sentință, inculpatului Morari Igor i-a fost aplicată

o pedeapsă în limita sancțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, s-a ținut

cont și de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, care stipula că în

caz de aplicare a pedepsei cu închisoare, inculpatul benefeciează de reducerea cu o

treime din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-i-se noi limite cu

care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, pedeapsa închisorii

aplicată de către instanța de fond, cu executare în regim de detenție în penitenciar de

tip închis, a fost stabilită corespunzător prevederilor legale prescrise la art. 74 alin. (4)

Cod penal, iar mărimea acesteia corespunde gravității faptei comise și valorii sociale

la care se atentează prin comiterea infracțiunii.

5.1. Avocatul Violeta Sîrbu în numele inculpatului, care solicită casarea acestora,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Morari Igor să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de judecată au ignorat recomandările pct. 3 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție, nr. 16 din 31.05.2004 ,,Cu privire la aplicarea în practica

judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”, care prevede că în

conformitate cu principiul individualizării pedepsei instanța de judecată aplică

pedeapsa luând în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, personalitatea vinovatului, caracterul prejudiciabil și mărimea

daunei cauzate, circumstanțele ce atenuează sau gravează răspunderea, ținându-se cont

de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și condițiile de

viață ale familiei lui.

Instanța de apel nu a apreciat și nu a analizat în parte fiecare din criteriile indicate

în pct. 3 al Hotărârii menționate, care ar sta la baza stabilirii unei pedepse echitabile.

- consideră pedeapsa aplicată ca fiind prea aspră luând în considerație

circumstanțele stabilite în ședința de judecată, că inculpatul a recunoscut vinovăția și a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată în conformitate cu prevederile art.

364/1 Cod penal, s-a căit sincer de cele comise, a colaborat cu organul de urmărire

penală, nu s-a eschivat de la organul de urmărire penală, procuratură și instanța de

judecată, totuși a fost pronunțată o sentință de condamnare cu închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni.

3

În ședința de judecată inculpatul a recunoscut că a realizat incorectitudinea

acțiunilor sale și a promis că nu v-a mai admite pe viitor astfel de acțiuni, cât și alte

acțiuni infracționale.

Toate aceste circumstanțe denotă faptul că inculpatul deja se află pe calea corijării

și nu este necesară aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea pe care o merită, or prin

aplicarea unei pedepse mai aspre instanța incorect a interpretat prevederile art. 61 Cod

penal.

Instanțele de judecată au ignorat prevederile legii prin care aceasta are ca scop

restabilirea echității sociale. Totodată a aplicat o pedeapsă prea aspră în privința unei

persoane care până la aplicare, de către instanța de judecată, a dat dovadă de corectarea

sa.

5.2. Inculpatul, care solicită reexaminarea cauzei penale, deoarece a fost schimbat

ofițerul de urmărire penală, avocatul, și nu a fost efectuată o nouă urmărire penală, nu

a avut posibilitatea să discute cu partea-vătămată, au fost scoși de sub urmărirea penală

alți infractori care au recunoscut săvârșirea infracțiunii, au fost ascunse dovezi care

erau anexate la dosar.

inadmisibilitatea recursurilor declarate, specificând că sunt neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, dacă se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, argumentele recurenților vizează în exclusivitate

chestiunea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, care aceștea o consideră prea

aspră.

Apreciind argumentele invocate de recurenți, Colegiul penal le consideră

neîntemeiate, fiind relevante constatările instanței de apel în partea supusei critici.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel just a susținut constatările

primei instanțe, care la stabilirea pedepsei a ținut cont de circumstanțele cauzei, de

prevederile art. 61, 75, 79 Cod penal și 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, că

infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor mai puțin grave, vina a

recunoscut-o pe deplin, de scopul pedepsei penale în restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și de faptul

caracterului și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuiază sau

agravează răspunderea, și anume, la caz s-a luat în considerație că infracțiunea a fost

săvârșită cu intenție directă, inculpatul nu era la prima sa condamnare. Împrejurările

date au evedențiat faptul că, inculpatul nu se afla pentru prima dată pe banca de acuzați,

fiind anterior în conflict cu legea și care la momentul comiterii infracțiunii avea

4

antecedente penale nestinse. Drept urmare, inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă pentru

recidivă de infracțiuni în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal.

Reieșind din circumstanțele constatate, Colegiul penal apreciază justețea

concluziilor instanțelor de judecată în partea individualizării pedepsei stabilite

inculpatului, acestea fiind în concordanță cu circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpatului.

Cu referire la critica inculpatului precum că sentința de condamnare este bazată

pe presupuneri, nu și-a găsit confirmarea deoarece instanțele de judecată au condiționat

judecata pe baza probelor administrate în cadrul procedurii pre-judiciare prin:

recunoașterea de către inculpat în totalitate a faptelor incriminate, pentru săvârșirea

cărora a fost deferit justiției și nedorința de a fi administrate probe noi.

Din considerentele enunțate, apreciind că temeiul pentru recurs, invocat de

recurenți, nu și-a găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri, care examinate

din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal

conchide că recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece sunt

vădit neîntemeiate, or la emiterea hotărârilor instanțele de judecată nu au comis erori

de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Sîrbu Violeta în

numele inculpatului Morari Igor și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, în cauza penală în privința lui Morari Igor

XXX, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

5